BARLADUL

_BARLADUL

Obiectivele unitatii de invatare nr.

Prin aprofundarea acestei unitati de invatare cursantul va reusi:

- identificarea trasaturilor fizico si economico-geografice ale regiunii;

- definirea potentialului natural si antropic al acesteia;

- inregistrarea decalajelor economice in raport cu alte regiuni.

_{Componenta naturala a bazei de sustinere}

Relief de podis sculptat pe structuri sedimentare friabile, favorabile eroziunii.

Barladul defineste ca topic regiunea geografica suprapusa unitatii de podis omonime, strabatuta axial de raul cu acelasi nume si polarizata, in mare parte, de orasul Barlad. Ca urmare, trei elemente de ordin morfologic, hidrografic si habitational conlucreaza la atribuirea unei denumiri pe care o apreciem, astfel, potrivita.

Intercalata intre cele doua culoare fluviatile orientate nord- sud, ale Prutului si Siretului, regiunea releva trasaturi peisagistice definitorii derivate din larga desfasurare a unui relief de podis modelat pe structuri sedimentare moi (de unde excesiva dezvoltare a proceselor erozionale). Podisul Barladului este compartimentat morfologic in urmatoarele subunitati; Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Podisul Covurlui, Dealurile Falciului si Depresiunea Elanului.

Podisul Central Moldovenesc s-a dezvoltat pe latura sudica a platformei est-europene, acoperita de groase sedimente sarmatiene (marne, argile, nisipuri cu intercalatii de calcare si gresii), dispuse monoclinal. A rezultat un relief de platouri structurale si cueste afectate de alunecari de teren si torentialitate. Altitudinile sunt modeste (564 m in Dealul Dorosan, 467 m in Dl. Cetatea).

Colinele Tutovei au aspectul unor interfluvii prelunci, monoclinale Apar izolat cueste (Racovei), in schimb deplasarile in masa si torentialitatea sunt frecvente. Albia vailor este inecata in propriile aluviuni ale raurilor.

Dealurile Falciului se extind intre vaile Barladului si Elanului si au altitudini mici (cea maxima, 376 m, in Dl. Oltenesti). Platourile structurale, crestele, alunecarile de teren masive definesc morfologia unitatii.

Climat temperat continental cu tente de ariditate.

Peisaj mozaicat biogeografic cu paduri de foioase si silvostepa.

Depresiunea Elanului se sprijina in vest pe dealurile Falciului, iar in est pe culoarul Prutului. Are un relief de dealuri joase, cu mici cueste, terase si glacisuri.

Podisul Covurlui are un fundament hercinic, dobrogean, acoperit de depozite mezozoice si neozoice. Monoclinurile cu altitudini sub 300 m, genereaza forme structurale (platforme, cueste, vai subsecvente). Pe loessuri s-a dezvoltat un microrelief de sufoziune si de tasare.

Clima unitatii este de podis, cu accente de tranzitie spre climatul de campie. Influenta est-europeana afecteaza intreaga regiune, indeosebi in anotimpul rece. Temperatura medie anuala oscileaza intre 8-10º C, iar precipittaiile intre 450 -600 mm. Durata timpului senin este mare, depasind 2 00 ore anual. Continentalismul climei este evident.

Raurile sunt tributare in primul rand Barladului (Crasna, Tutova, Racova, Zeletin, Vaslui) si apoi Prutului (Elan, Horincea) sau direct Siretului (Racatau). Alimentarea este pluviala, cu maxim de primavara si minim estival cand unele rauri seaca. Pot apare insa viituri la ploile torentiale. Apele freatice sunt cantonate in depozitele friabile, conuri de dejectie, lunci la adancimi de pana la 20-25 m.

Element definitoriu al peisajului unui sistem teritorial, vegetatia regiunii Barlad este unica pentru Romania datorita interferentelor vizibile intre asociatiile forestiere, cele de silvostepa si de stepa. . Astfel, la peste 400 m altitudine se dezvolta padurile de fag, sub aceasta altitudine intalnim stejarul si asociatiile de amestec. In Colinele Tutovei si Dealurile Falciului predomina silvostepa, iar in Podisul Covurlui se extinde deja stepa cu graminee.

Fauna de rozatoare abunda in stepa, etajele urmatoare devenind domeniul iepurelui, vulpii, caprioarei sau mistretului. In rauri vietuieste cleanul si mreana, iar avifauna include prepelita, potarnichea, ciocarlia, privighetoarea, cinteza.

Invelisul edafic cuprinde o gama variata de clase, tipuri si subtipuri de soluri, de la molisoluri (cernoziom, cernoziom levigat in zonele joase sudice) la argiluvisoluri (brun roscate, cenusii) sau cambisoluri (brune, brune acide).

_{Componenta demografica si de habitat}

Populatie cu densitati moderate si bilant demografic pozitiv.

Locuit inca din paleoliticul superior (dovezi descoperite la Arsura, Valea Ursului, Ivesti, Malusteni), Podisul Barladului si-a edificat o componenta antropica romaneasca permanenta, omogena etnic si cultural. Densitatea populatiei este sub media pe tara, osciland intre

25-50 locuitori/km² in Depresiunea Elanului si 75-100 locuitori/km² in restul regiunii. Populatia rurala, cu un spor natural mai ridicat, este dominanta numeric in comparatie cu cea urbana. Migrarea populatiei spre regiuni mai dezvoltate este un fenomen curent.

Asezarile rurale sunt localizate in lunci, pe terase si versanti. Predomina satele mici (in Colinele Tutovei) si cele mijlocii. Asezarile mari sunt rare. Densitatea lor depaseste 6 asezari/1 0 km². Asezarile urbane provin din vechile targuri. Vaslui si Barlad apartin prin

Orase mijlocii si mici cu doua centre polarizatoare in competitie netransata.

numarul locuitorilor oraselor mijlocii, intre 50 000-1 0 000 locuitori, iar Husi, Negresti, Beresti si Targu Bujor celor mici (sub 50 000 locuitori). Functia de centru polarizator regional se disputa intre Barlad (cu un numar mai mare de locuitori) si Vaslui (cu functii administrative mai importante). Consideram ca pozitia geografica va avantaja in timp Barladul aflat la distanta relativ egala de doua mari centre polarizatoare extra-regionale, Iasi si Galati (Vasluiul intrand, prin apropiere, sub incidenta ariei de influenta a celui dintai.

_{Economia regiunii}

Sistem economic centrat pe agricultura si, secundar, industrie.

Nivel de dezvoltare economica redus in comparatie cu alte regiuni.

Componenta economica a spatiului regional are drept suport fundamental agricultura urmata de industrie.

Evolutia fenomenului agricol in timp reflecta o presiune crescanda a omului asupra peisajului, cu defrisari sustinute pentru largirea terenurilor cultivate, pentru fanete si pasuni ce ocupa astazi peste 73 % din suprafata regiunii. (de mentionat ca la inceputul secolului XIX peste 50 % din suprafata podisului era impadurita . Consecinta imediata a fost declansarea proceselor erozionale care afecteaza suprafete vaste ce au impus lucrari de terasare si combatere a torentialitatii. Se cultiva porumb, grau, floarea soarelui, soia, sfecla de zahar, tutun, legume. Sunt extinse podgoriile (Nicoresti, Husi, Targu Bujor, Podu Turcului) si livezile de pruni, meri, cires, visini. Plantele de nutret se asociaza productivitatii pasunilor naturale in sprijinul cresterii animalelor (ovine, bovine).

Din lipsa materiilor prime necesare (dintre zacamintele subsolului singurele existente, in cantitati mici, sunt gazele naturale si petrolul in arealul Gaiceana-Glavanesti), a relativei izolari generata de precaritatea si insuficienta cailor de acces, industria s-a afirmat tarziu, abia in a doua jumatate a secolului trecut. Cunoscuta este productia de rulmenti de la Barlad, prelucrarea lemnului (mobila, butoaie, ambalaje) la Vaslui, Barlad si Husi, materialele de constructii la Barlad si Vaslui, industria alimentara si textila ce valorifica materii prime locale prezenta in toate orasele regiunii.

Caile de transport au o densitate redusa. Calea ferata directoare este Iasi-Vaslui-Barlad-Tecuci-Galati, cu ramificatii spre Negresti-Roman, Husi sau Falciu. O alta cale ferata porneste din Galati spre Targu Bujor-Beresti Barlad. Principala cale rutiera este soseaua Galati-Tecuci-Barlad-Vaslui-Iasi, cu ramificatia transfrontaliera de la Husi-Albita. Alte sosele modernizate leaga Barladul de Adjud, respectiv Vasluiul de Roman si Bacau. Regiunea nu are un aeroport propriu, necesarul de transport dirijandu-se spre bazele invecinate din Iasi sau Bacau.

Barladul reprezinta o tipica regiune defavorizata, cu nivelul de dezvoltare cel mai scazut din Romania, cu numeroase probleme sociale si environmentale (determinate de degradarea peisajului sub presiunea antropica indelungata). Infuzia de capital in activitati economice competitive (intre care si turismul) prefigurate de o strategie de dezvoltare regionala adecvata este stringenta.

Test de autoevaluare

Regiunea Barlad este una dintre cele mai slab dezvoltate din Romania desi baza sa de sustinere este similara cu a altor teritorii. Care sunt cauzele acestei ramaneri in urma?

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

. Comentarii si raspunsuri la teste

Dezvoltarea unui spatiu geografic nu este dependenta intotdeauna de bogatia resurselor. Exista numeroase exemple in care resursele abunda iar nivelul de afirmare economico-sociala este scazut. Dupa cum exista spatii fara resurse sau cu conditii dificile de desfasurare a activitatilor umane, iar nivelul lor de dezvoltare este ridicat In toate aceste cazuri intervin alti factori, catalizatori sau inhibitori ai dezvoltarii care reusesc sa orienteze procesele dezvoltarii pe directii dintre cele mai surprinzatoare.

Regiunea Barladului isi datoreaza pozitia inferioara in ierarhia indicilor dezvoltarii datorita urmatoarelor cauze:

- conul de umbra indus asupra sa de prezenta Culoarului Siretului spre care s-au concentrat majoritatea absoluta a fluxurilor de masa si energie din estul Romaniei;

- izolarea in raport cu aceasta axa ca urmare a unei infrastructuri de transport deficitara; Tot la capitolul izolarii trebuie mentionate grefarea unor culoare de polarizare in sudul si nordul regiunii, pe cursul Dunarii si pe linia Pascani-Iasi care au incadrat-o spatial dar fara sa o antreneze in plan functional;

- perpetuarea unei imagini defavorabile asupra regiunii prin

reliefarea unui rural arhaic si a unei urbanizari modeste;

- lipsa unor obiective de impact turistic major menite a spori atractivitatea si interesul pentru cunoasterea ei.

- politicile economice deficitare din secolul XIX si prima parte a secolului XX sub aspectul neglijarii teritoriilor periferice sau lipsite de resurse industriale. Etc.

Lucrarea de verificare nr.2

INSTRUCTIUNI:

Lucrarea pe care urmeaza sa o elaborati presupune asimilarea informatiei unitatilor de invatare nr. 5- referitoare la regiunile Moldova de nord-est, Bucovina, Maramures-Chioar si Barlad. Ea va fi transmisa prin posta e-mail) tutorelui pentru corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca 5 cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

Prin ce particularitati morfo-hidroclimatice se individualizeaza

regiunea Moldovei de nord-est? 2, 5 pct.)

Explicati structura si importanta economica a potentialului turistic

regional (2,5 pct.).

3. Descrieti si explicati cauzal "civilizatia lemnului"

maramuresana 2,0 pct.)

4. De ce regiunea Barlad este una dintre cele mai slab dezvoltate economic din Romania? (2 pct.)

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

. Bibliografie selectiva

1. Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu, Al, Chiriac, D. (1980), Podisul Moldovei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti.

2. Ungureanu (1993), Geografia Podisurilor si Campiilor Romaniei,

Editura Univ. "Al. I. Cuza", Iasi.

3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.