Piatra Neamt - Perla Moldovei - Asezare, Relieful (geologie), Resursele

Piatra Neamt - Perla Moldovei

Piatra Neamt este unul din acele orase care farmeca de la prima vedere. Asezare Municipiul Piatra Neamt este asezat pe valea Bistritei, la iesirea acesteia din munti, in depresiunea subcarpatica. Vatra principala a orasului ocupa terasele de pe stanga Bistritei, incepand de la albia majora si pana la terasa de 15-20 m, precum si terasele de 2-3 m si 10-12 m de pe stanga Cuejdiului. Pitorescul deosebit al acestui oras este dat de magurile Pietricica si Cozla, care domina asezarea dinspre vest, est si nord. Prin extinderea vetrei si aglutinarea unor sate din jur, orasul Piatra Neamt prezinta in momentul de fata o zona intramontana (orasul vechi) si o zona extramontana (mai noua). Tendinta actuala de dezvoltare urmareste unirea cartierelor de pe valea Cuejdiului cu cele de pe valea Bistritei din regiunea subcarpatica, orasul incluzand in perimetrul sau Muntele Pietricica, element ce ofera originalitate orasului, recunoscut deja ca unul din cele mai frumoase centre urbane din Moldova. Piatra-Neamt s-a bucurat de conditii deosebit de favorabile de dezvoltare datorita pozitiei sale la intersectia unor vechi drumuri de intensa circulatie, si asezarii la contactul dintre regiuni geografice cu specific economic diferit: la vest unitatea carpatica, la est cea subcarpatica.
Orasul Piatra Neamt este asezat in aria unor vechi vetre de locuire datand inca din epoca bronzului si a fierului. Din epoca geto-daca au fost descoperite trei cetati fortificate, situate pe inaltimile Batca Doamnei si Cozla. Ca asezare, Piatra este consemnata prima data documentar sub numele de "Piatra lui Craciun" in lista rusa de orase valahe care existau in anii 1387-1392 (C.C. Giurescu, 1967).  


Municipiul Piatra Neamt, centrul politico-administrativ al judetului, s-a dezvoltat ca asezare de tip urban inca din secolul al XIV-lea, ca urmare a pozitiei sale geografice, in care se interfereaza zona montana cu cea subcarpatica si principalele drumuri comerciale ce asigurau legatura cu Transilvania, vaile Bistritei, Siretului si Trotusului, precum si cu partea de Nord a Moldovei.
Cai de acces
Caile de acces catre Piatra-Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 C dinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei ). ISTORIC

Denumiri: Piatra lui Craciun, Camena, Targul Pietrei (sau Piatra), Piatra Neamt (din 1864). Cunoscut si sub denumirea de 'Perla Moldovei', Kiryat Sefer - cetate a cartii si a spiritului pentru evrei (la sf. sec. XIX).

Cea mai veche asezare descoperita pe raza orasului Piatra Neamt este cea de la Poiana Ciresului si care apartine mezoliticului (cca. 12.000 i.e.n.).

Sapaturile arheologice efectuate atesta locuiri stravechi, la Batca Doamnei, Ciritei, Lutarie, Valeni, Cozla si Darmanesti, unde au fost descoperite fragmente de ceramica, obiecte de piatra si silex apartinand civilizatiei Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.), epocii bronzului (mileniul II i.e.n.) si civilizatiei geto-dacice (sec. II i.e.n. - II e.n.). In urma sapaturilor efectuate in anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Batca Doamnei si la Curtea Domneasca.

Daca civilizatia eneolitica si-a facut simtita prezenta prin frumusetea ornamentatiei ceramicii pictate si prin formele acesteia, civilizatia geto-dacica a daruit unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei orasului prin dezvoltarea pe care au cunoscut-o asezarile fortificate de la Batca Doamnei, Cozla si Calu (sec. I i.e.n. - I e.n.). Acest fapt denota existenta unui puternic centru politic, economic si spiritual, Petrodava fiind inscrisa de catre Claudiu Ptolemeu in cunoscuta sa  Geographica . Dupa cucerirea ei de catre romani, asezarea si-a incetat existenta, dar urmele descoperite atesta continuarea locuirii pe teritoriul municipiului. Astfel, un nivel de locuire al asezarii de la Lutarie dateaza din secolele V-VI.

Primele mentiuni scrise despre aceasta asezare sunt datorate  Cronicii rusesti  (cca.1387-1392) si documentelor ocazionate de expeditia regelui Sigismund de Luxemburg in Moldova in anul 1395. Dintre documentele interne, este mentionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a daruit Manastirii Bistrita doua prisaci si o 'casa a lui Craciun de la Piatra'.
In anul 1446, orasul este consemnat ca asezare avand curti domnesti, iar pentru aparare, orasul era dublat de un sat de vanatori (Vanatorii Pietrei). Curtea si biserica domneasca au fost construite in timpul lui Stefan cel Mare. Statutul de targ domnesc se pastreaza pana in anul 1797, dupa care constructiile si domeniile domnesti sunt cedate targovetilor.

Desi nu se cunoaste momentul constituirii Curtii Domnesti - estimat a fi intre 1468-1475 - aceasta a exercitat o puternica influenta atat in plan economic, politic dar si administrativ, chiar daca ea nu a fost decat o casa voievodala, atingand apogeul in sec. al XVI-lea, dupa moartea lui Stefan cel Mare. Astazi, din complexul Curtii Domnesti nu se mai pastreaza decat catedrala domneasca (zidita intre anii 1497-1498) si turnul-clopotnita (construit in 1499), cunoscut sub numele de Turnul lui Stefan cel Mare, monument-simbol al orasului Piatra-Neamt.

La inceputul veacului al XVII-lea targul Piatra era un centru de productie agricola si mestesugareasca. Cu timpul, activitatile mestesugaresti si comerciale s-au diversificat, astfel ca sfarsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban si comercial al tinutului Neamt. La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi isi deschidea 'moara' de hartie, prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va functiona si fabrica de postav si sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea,
sapun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea orasului ducand la construirea caii ferate Piatra-

Neamt - Bacau (15 februarie 1885) si deschiderea filialei locale a Bancii Nationale. In 1832 este amintita prima scoala publica, iar in 1871 se construieste primul 'teatru' din Piatra-Neamt.

In 1864, targul Piatra isi va schimba numele in Piatra-Neamt, pentru a nu mai fi confundat cu localitatea Piatra din judetul Olt.

In anul 1897, in urma unei ploi puternice, are loc o alunecare de teren si o portiune din dealul Cozla se prabuseste, 'formandu-se astfel niste rapi urate si prapastioase, care aveau un aspect neplacut pentru oras'. La initiativa primarului de atunci (Nicu N. Albu), in 1901 se incepe consolidarea terenului prin plantarea de arbori, se amenajeaza terenul si se construiesc alei, luind astfel nastere 'Parcul Cozla'. Ulterior, in luna august a anului 1904, va fi deschis Parcul zoologic.

In anii interbelici populatia orasului depaseste cifra de 30.000 de locuitori (de la 18.795 locuitori in anul 1913 la 35.952 de locuitori in 1927, din care 22.000 romani, 13.952 evrei, restul fiind de alte nationalitati), orasul Piatra-Neamt cunoscand un reviriment economic insemnat. Creste numarul fabricilor si atelierelor, sunt continuate actiunile de sistematizare si este finalizata si a doua uzina electrica (1929). Izbucnirea celui de al II-lea razboi mondial a stopat avantul economic inregistrat pana atunci. Pierderilor si distrugerilor suferite in timpul razboiului li se adauga jafurile si teroarea practicata de catre 'Armata Rosie eliberatoare' dupa momentul august '44. Abia odata cu sfarsitul anilor 1950 si mai ales dupa 1968 cand, in urma reformei administrativ-teritoriale orasul redevine resedinta de judet, Piatra-Neamt incepe sa cunoasca o dezvoltare din ce in ce mai dinamica, ajungand sa-si formeze fata pe care o cunoastem astazi.

Momentul 22 Decembrie '89 a trecut relativ calm. Desi in Piatra-Neamt nu s-a tras nici macar un singur foc de arma si nu s-a inregistrat nici un ranit, aceasta nu inseamna ca orasul nu se poate lauda cu revolutionarii sai, pe care evenimentele din Bucuresti si din alte locuri ale tarii i-au facut sa iasa in strada pentru apararea noii democratii si a noilor idealuri.

Anii ce au urmat si situatia economica dificila pe care o traverseaza tara si-au pus pecetea si asupra dezvoltarii orasului Piatra-Neamt. Nivelul investitiilor a scazut dramatic, numarul locuintelor a devenit insuficient, rata somajului a crescut, nivelul de trai s-a prabusit iar starea sanatatii populatiei, pe fondul lipsei de sustinere a unei protectii sociale si a sistemului sanitar, au facut ca viata locuitorilor urbei sa devina din ce in ce mai dificila. Cu toate acestea, orasul este increzator in viitorul sau si are speranta ca va redeveni ceea ce a fost odata: Perla Moldovei.

Kiryat Sefer -  Cetate a cartii, cetate a spiritului 

Exista cateva carti importante despre Kiryat Sefer - cetate a cartii si a spiritului, cum fusese denumit orasul Piatra Neamt la sfarsitul secolului trecut. Prima dintre ele, ca sursa de informatie, ni se pare a fi 'Cronica Comunitatii Israelite din judetul Neamt', de Josef Kaufman. A doua sinteza - 'Obstea evreilor din Piatra Neamt', realizata de dl farmacist Pincu Pascal. O a treia ne-a fost semnalata de Harry Solomon, actualul presedinte al Comunitatii Evreilor din Piatra Neamt: 'Dictionarul oamenilor de seama din judetul Neamt', al profesorului Constantin Prangati (neevreu). Importante informatii mai gasim si in cercetarile cronicarilor I. Psantir si I. Kara. Si, nu in ultimul rand, volumul 'Revolta tinerilor din Romania' (in ebraica - Tel Aviv, 1983), de Z.Feinstein.

Relieful (geologie) Depresiunea Cracau Bistrita se dezvolta pe un spatiu intins. In partea de vest, pe cei aproximativ 50 km cat se desfasoara depresiunea, limita este deosebit de clara, ea suprapunandu-se abruptului estic al muntilor Stanisoarei si Tarcaului. Denivelarea dintre culmile estice ale flisului si vatra depresiunii este in mod constant de 300-400m. Numai la iesirea raurilor carpatice in depresiune, contactul este impins sub forma unor mici "golfuri" spre spatiul montan. Contactul morfologic intre Subcarpati si muntii flisului corespunde, in general, unui contact structural.
La est, Depresiunea Cracau-Bistrita este delimitata printr-o culme deluroasa, intrerupta din loc in loc de sei largi. Din Dealul Corni (603m) culmea estica trece prin Holmul Mare (520m), Stanca Serbesti (512m), continua peste curmatura Girovului, Dealul Margineni (502m) curmatura Barjoveni si Dealul Runcului (515m). Caracterul de culme subcarpatica a acestui sir de dealuri nu este evidentiat peste tot de alura structurala a depozitelor; In zona dealului Stanca Serbesti, unde stratele sarmatianului mediu sunt redresate pana la verticala, limita estica a depresiunii are caracter structural neindoielnic. La sud, trecerea spre Depresiunea Tazlaului se face prin intermediul unei culmi joase, care formeaza cumpana de ape dintre Tazlau si afluentii de pe dreapta Bistritei; altitudinea acestei culmi se mentine intre 450 si 500m, dar privita din lunca Bistritei, ea pare mai proeminenta.
Astfel delimitata, Depresiunea Cracau-Bistrita are aspectul unei unitati relativ uniforme, cu fragmentare slaba, relieful inregistrand o cadere progresiva de la nord catre sud in sensul de curgere a principalelor rauri care o dreneaza: Cracaul si Bistrita. Dupa unele particularitati locale ale reliefului, Depresiunea Cracau-Bistrita, se subdivide in doua compartimente: unul nordic, care se intinde pana in dreptul Pietricicai Neamtului, si altul sudic, situat in lungul vaii Bistritei.
In cadrul Depresiunii Cracaului, Dealul Balaurului, situat intre bazinele Almasului si Cuejdiului, apare ca un masiv izolat, dominand autoritar relieful din jur.
Un fenomen curios din aceasta zona il reprezinta valea inferioara a Cuejdiului; raul, dupa ce iese din munte si curge cativa km prin depresiunea subcarpatica, in loc sa-si continue drumul spre sud, face un cot spre vest si intra din nou intre munti, formand defileul de la Piatra Neamt. Fenomenul a fost explicat fie prin epigenie (I. Sarcu, 1971), fie printr-o dubla captare hidrografica (M.David, 1931; I. Donisa, 1968). In urma unor cercetari recente s-a demonstrat ca saua dintre muntele Pietricica si Dealul Vulpea este opera Bistritei pana la nivelul terasei de 40-50 m, altitudine relativa. Cuejdiul a fost dirijat pe actualul traseu numai dupa desfiintarea bratului Bistritei, care curgea printre Cozla si Pietricica. Defileul de la Piatra Neamt isi datoreaza formarea nu captarii Cuejdiului, ci unui fenomen de despletire a Bistritei la iesirea din munte (I.Bojoi, 1973).
Compartimentul sudic sau Depreesiunea Roznovului este aproape in intregime domeniul activitatii fluviatile a Bistritei si Cracaului inferior. Astfel, in lungul Bistritei se intalnesc urmatoarele trepte morfologice: 0.5-1m, 1-2m, 2-4m, 5-7m, 15-25m, 35-40m, 50-55m, 120-130m; dintre acestea, desfasurarea cea mai larga o au terasa de 15-5m (3km latime), lunca si terasa de 35-40m.



Resursele subsolului

Dupa "Harta solurilor", scara 1/ 500000, se poate aprecia ca peste jumatate din suprafata judetului apartine de seria tipica provinciei montane, iar restul apartine asa-numitei provincii carpato-moldave. In zona montana sunt soluri silvestre (brune acide, brune potzolice si rendzine brune pe portiuni mai restranse) care au, in general grosimi mici si sunt acoperite cu paduri si pajisti naturale.
Resursele subsolului judetului Neamt (rezerve de minerale si substante utile) sunt legate de principalele structuri geologice, care difera ca varsta, petrografie si tipuri de materiale utile. Dintre acestea mentionam: zacaminte metaliere de tipul sulfurilor polimetalice in zona sisturilor cristaline ; combustibil mineral in structurile de flis si in cele de platforma ; sisturi bituminoase in zona flisului paleogen ; sare gema si saruri de potasiu in depozitele miocene ale zonei subcarpatice.
Unitatea cristalino-mezozoica din partea de vest a judetului cuprinde in primul rand materiale de constructii, constand din calcare utilizabile in industria cimentului si a varului, in siderurgie si ca amendament in agricultura. Calcarul se exploateaza in cariera de la Bicaz - Chei. Sisturile cristaline din unele zone de pe valea Damucului si valea Bistricioarei contin concentratii de sulfuri cuprifere, neintroduse insa in exploatare. 
In legatura cu unele linii de fractura care afecteza masa sisturilor cristaline, in unitatea cristalino mezozoica exista iviri de ape minerale. Aceste izvoare, datorita debitului mic, sunt folosite, deocamdata, numai de localnici, si apa respectiva are proprietati fizico chimice si calitati terapeutice apropiate de apa izvoarelor minerale de la Borsec.
In unitatea flisului, principalele resurse ale subsolului sunt materialele de constructii, sisturile bituminoase si apele minerale. In categoria materialelor de constructie amintim marnele calcaroase din stratele de Sinaia, care se folosesc ca materie prima pentru fabricarea cimentului (cariera de la Tepeseni, BicaZ).
Gresia de Kliwa, din flisul paleogen, fiind o roca silicoasa, se poate utiliza ca materie prima in industria sticlariei. Aflorimente importante se gasesc la nord si la sud de Bistrita. Gresia de Tarca, prin duritate ei, constituie o piatra de constructie folosita pentru fundarea soselelor si pentru terasmentele de cale ferata. Cariere: pe valea Izvorul Muntelui, valea Tarcaului.
Zona miocenului subcarpatic cuprinde zacaminte de saruri de potasiu la Baltatesti, Tazlau, etc. De asemenea, prezenta zacamintelor de sare gema este dovedita de numeroasele izvoare sarate din depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita.
Ape mineralizate, cu calitati terapeutice deosebite pentru tratarea afectiunilor reumatismale, se gasesc la Oglinzi si Baltatesti. De altfel, izvoare minerale se gasesc la tot pasul in unitatea subcarpatica, unde formatiunile saliferului apar la zi.
Unele argile miocene se exploateaza in cariere, constituind materia prima pentru fabricarea caramizilor si produselor ceramice (Piatra Neamt).
Exista rezerve deosebit de imortante de materiale de constructie de balastiera, cum sunt pietrisurile si nisipurile. Terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari, cum sunt Bistrita, Moldova, Cracaul, Bicazul, Ozana ofera conditii favorabile pentru exploatarea acestor materile de constructii. Balastiere mari sunt deschise in prezent in lunca Bistritei, a Moldovei, pe valea Cracaului la Girov, pe valea Bicazui la Tasca, etc.
In concluzie, potentialul de materiale utile ale subsolului judetului Neamt abunda in materiale de constructie, saruri de sodiu si potasiu, sisturi bituminoase si ape minerale.
Flora si fauna

Vegetatia judetului Neamt apartine in cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din suprafata si locul III pe tara) si intr-o mica masura silvo-stepei. In rest, regiunea extracarpatica este ocupata de paduri si de terenuri agricole. In zonele inalte, golurile montane reflecta o prezenta a etajului alpin, ce se remarca printr-o vegetatie specifica de arbusti, merisori si afini, floare de colt si numeroase specii de graminee. Fauna este saracacioasa, majoritatea speciilor venind din etajul inferior, cele mai caracteristice apartinand avifaunei (cinteza alpina, brumarita, fasa de munte, cocosul de munte, corbul).

Etajul molidului are o extindere maxima. In afara de molid apar frecvent paltinul de munte, mesteacanul, bradul, larnita sau zada - singurul conifer cu frunza cazatoare din tara, -iar dintre speciile ierboase se remarca asociatiile de paius. Cat priveste fauna atrag atentia mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistret, jderul, rasul), la care se adauga o bogata avifauna (cocosul de munte, negroaica, ciocanitoarea de munte, acvila de munte).

Etajul padurilor amestecate de fag cu gorun ocupa cea mai mare suprafata a zonei foresteiere, limita sa superioara ajungand pana la 1500 m. Se intalnesc frecvent specii de arbori cum sunt: ulmul de munte, paltinul, frasinul, plopul, alunul si calinul, precum si unele specii ierboase intre care predomina gruparile de graminee. Fauna este reprezentata de unele mamifere (vulpea, veverita, parsul de alun si de ghinda, caprioara), precum si de unele pasari caracteristice: diferite specii de pitigoi, ciocanitoarea, sticletele, privighetoarea, soimul etc.

Apele judetului sunt populate cu pastravi indigeni, zlavoaca, scobar, mreana, boistean, iar in unele zone ale Bistritei cu lostrita. In raul Bistrita, in amonte de lacul Izvorul Muntelui se gaseste si lostrita

Clima
tgdfg
In ansamblu, judetul Neamt prezinta o clima temperat continentala specifica partii de est a tarii. Caracteristicile climei sunt determinate de altitudine, de particularitatile circulatiei atmosferice, de formele si fragmentarea reliefului cat si de marile suprafete lacustre, aparute odata cu amenajarea hidroenergetica a Bistritei.
Regimul elementelor meteorologice (temperatura aerului, precipitatiile, vantul, etc.) de pe teritoriul judetului Neamt arata ca, pe fondul conditiilor climatice zonale si regionale, o serie de factori locali isi pun amprenta asupra starilor de vreme si duc la o nuantare a climei. Intre acesti factori mentionam in primul rand relieful, care, prin dispunerea in trepte mari, de la 200 m in valea Siretului, la apropae 2000 m in Masivul Ceahlau, introduce o evidenta zonalitate verticala (de la golurile alpine si intinsele masive paduroase in care domina padurile amestecate, la mari suprafete ocupate de culturi agricole, specifice regiunii extracarpatice), ceea ce contribuie la marirea deosebirilor existente de la o regiune la alta in regimul caloric.

O analiza succinta a principalelor elemente climatice - regimul temperaturii aerului, regimul precipitatiilor si al vanturilor - evidentiaza cu usurinta diferentele existente de la o zona de relief la alta.

Temperatura medie anuala creste progresiv de la vest spre est, din zona montana spre regiunea dealurilor subcarpatice si de podis. Valorile extreme absolute ale temperaturii aerului sunt si ele destul de semnificative, indicand importanta factorilor locali in modificarea vremii. Maxima absoluta de 38,6* C (din august 1952) s-a inregistrat la Piatra Neamt si nu in partea de est a judetului, in timp ce minima de -33,2*C (din februarie 1954) s-a semnalat la Roman, desi ar fi fost de asteptat ca ea sa se consemneze in zonele muntoase cele mai inalte.
Umezeala relativa variaza in medie intre 62 si 64% in luna iulie si intre 80 si 84% in ianuarie. Cele mai multe zile senine sunt in luna august. Umiditatea si nebulozitatea sunt cauzate de fenomenul de foehnizare a aerului ce coboara pe clina estica a muntilor. Din acelasi motiv, cantitatea de precipitatii este si ea mai scazuta, variind in medie intre 550 si 700 mm/an. Deosebit de frecvente sunt precipitatiile sub forma de averse, datorita fenomenelor de convectie.

Precipitatiile au valorile medii cele mai mari in regiunea montana, scazand cu cat ne deplasam spre est (Ceahlau-Toaca peste 700 mm, Piatra Neamt 649 mm, Roman 529 mm). Fenomenul se explica atat prin scaderea in umiditate a maselor de aer venite dinspre vest care, in deplasarea lor peste Carpatii Orientali, lasa precipitatii mai abundente pe versantii vestici, cat si prin patrunderea in extremitatea estica a judetului, dinspre est sau sud-est, a unor mase de aer puternic continentalizate, care provoaca in cele mai multe cazuri seceta.

In dinamica atmosferei se constata ca numai la nivelul culmilor inalte este reprezentativa circulatia zonala, respectiv dominarea vanturilor dinspre vest si nord vest. Dupa F.I. Mihailescu si Gh. Canache (1971), vanturile de vest detin la statia meteorlogica Ceahlau-Toaca o pondere de 46%, iar vitezele cele mai frecvente sunt curinse intre 1 si 10 m/s, iarna viteza vantului depasind 25-30m/s, in general, fragmentarea si orientarea vanturilor fiind pe alte directii decat cele impuse de circulatia generala si regionala. Roza vanturilor la Piatra Neamt, Pangarati si Ceahlau exprima clar acest lucru. Reteaua hidrografica
fghg
In Piatra Neamt, apele curgatoare cele mai importante sunt Bistrita si Cuejdi. Printre paraiasele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sarata, Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamt sunt: acumularea Bttca Doamnei (255 ha si un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelasi nume) si lacul Reconstructia (10 ha si un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistritei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe raul Bistrita.

Raul Bistrita are un bazin hidrografic cu o suprafata de 7039 km2. Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizeaza prin masivitate si altitudini mai mari in vest si in partea superioara a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est si sud-est. Dupa anul 1960, cursul mijlociu si inferior al raului Bistrita a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui numar de 9 lacuri de acumulare si a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Pana la realizarea sistemului hidroenergetic (ale carui obiective se intind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz pana la Bacau), raul Bistrita juca rolul de veritabila artera de comunicatie de care depindea viata economica a orasului. Pe Bistrita veneau plutele care asigurau materia prima necesara fabricilor de cherestea si de hartie si tot ea constituia o cale sigura de legatura cu Bacaul si porturile dunarene. In zona orasului, raul avea o latime medie de 50 m si un debit de 50mc/s, care insa avea variatii impresionante ce oscilau intre 3 si 1080 mc/s, astfel ca uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverana. Dupa construirea lacului de acumulare de la Bicaz si punerea in functiune a intregului sistem hidroenergetic, rolul economic si aspectul Bistritei s-au schimbat. Plutele au disparut, au aparut hidrocentralele ca sursa nepoluanta de energie, debitul apei nu mai cunoaste variatiile din trecut, au aparut frumoase lacuri de acumulare si baraje care modifica in intregime aspectul albiei Bistritei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii si a crescut potentialul sau turistic.



Turism

In Depresiunea Cracau-Bistrita exista un bogat potential turistic antropic, reprezentat printr-o bogata retea de asezaminte monahale, cat si prin vestigii arheologice si medievale. Acestora li se adauga si cele doua rezervatii naturale, ce includ Codrul Secular de stejari de pe Dealul Runcu si Parcul Dendrologic Roznov.

Complexul monumental din epoca lui Stefan cel Mare (Curtea domneasca, Biserica Sf. Ioan si Turnul Clopotnita)

Situat in centrul orasului, in Piata Libertatii, acest ansamblu arhitectural alcatuit din Curtea Domneasca, Biserica 'Sf. Ioan' si Turnul Clopotnita isi are inceputurile, potrivit izvoarelor istorice, in perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Stefan cel Mare. Din Curtea Domneasca s-a mai pastrat doar o parte din pivnitele casei domnesti (unde se afla acum o expozitie muzeala) si portiuni din zidul de incinta. Biserica zidita in 1497-1498, monumentala si eleganta, este caracteristica stilului arhitectural moldovenesc din acea perioada, imbinand tipul cu plan dreptunghiular si bolti semicilindrice cu cel trilobat si turla pe naos. Turnul, construit in 1499 din piatra bruta si intarit cu patru contraforturi ce-i subliniaza profilul zvelt, are 19 m inaltime. Foisorul de paza a fost adaugat in epoca moderna.





Muzeul de Istorie 

A fost infiintat in 1934 de preotul Constantin Matasa. Detine importante colectii arheologice din epoca bronzului si geto-dacice. Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana.




Muzeul de Arta Eneolitica Cucuteni

A fost deschis, la 24 iunie 2005, primul Muzeu de Arta Cucuteni din Romania, ce face parte din Complexul Muzeal Judetean Neamt. Peste 400 de piese apartinand celei mai vechi culturi eneolitice din Europa sunt prezentate intr-o expozitie ce cuprinde arta decorativa aplicata pe vase, arta figurativa-plastica, antropomorfa si zoomorfa, din toate fazele de dezvoltare a Culturilor Precucuteni - Cucuteni, vase cu modele plastice deosebite, precum Horele de la Frumusica si de la Draguseni, vase cu siluete antropomorfe, figurine si statuete naturaliste si stilizate, folosite in practici magico-rituale.







Muzeul de Stiinte Naturale

A fost infiintat in anul 1960. Muzeul are o suprafata de 350 mp. Muzeul detine o colectie importanta de pesti fosili, unici in lume si alte bogate colectii de mineralogie-petrografie, paleontologie, botanica, entomologie, vertebrate.


Muzeul de Arta

A luat fiinta in anul 1960 prin donatii, transferuri de la Muzeul arheologic regional sau prin achiztii. Muzeul are o suprafata de 695 mp si cuprinde 4 sali: "Specific national si interferente europene", "Metafora si culoare", "Sectia maestrilor" si "Repere contemporane". Muzeul detine colectii de scupltura, grafica, pictura si tapiserie semnate de artisti plastici locali sau de renume national: Lascar Vorel, Nicolae Tonitza, Ion Tuculescu, Corneliu Baba.

Teatrul Tineretului

A fost construit de arhitectul Carol Zane in 1958 si functioneaza din 1961 ca institutie de sine statatoare. Mitul Teatrului Tineretului a fost acreditat prin viteza cu care producea vedete. An de an au venit la Piatra Neamt cei mai buni absolventi ai Institutului de Teatru, nume care s-au impus in miscarea teatrala romaneasca si nu numai: Horatiu Malaiele, Maia Morgenstern, Virgil Ogasanu, Ileana Stana Ionescu, Mitica Popescu, Valentin Uritescu, Oana Pellea, Florin Piersic, etc.

Toate aceste personalitati au reusit sa creeze o stare benefica a actului teatral, recunoscutul 'spirit de echipa' de la Piatra Neamt. Prestigiul Teatrului Tineretului a fost consolidat si de rapiditatea cu care s-a impus in viata teatrala internationala. Intr-o vreme, cand spectacolele romanesti treceau cu greu granita, Teatrul Tineretului s-a impus in manifestari teatrale de avengura. In prezent, Teatrul Tineretului este unul din cele mai dinamice, moderne si indraznete teatre din Romania, probabil datorita tineretii sale (70 % dintre actori au sub 30 ani). La fel sunt si multi dintre regizorii care au lucrat aici. Repertoriul consta in principal in piese contemporane, romanesti si straine, dar si din marile valori ale dramaturgiei universale.




Sinagoga

La extremitatea estica a fostei Curti Domnesti, in imediata apropiere a Liceului 'Petru Rares', se afla Sinagoga de lemn, monument cu o istorie indelungata si pe alocuri controversata, marturie a numeroasei comunitati evreiesti care a existat in acest oras inca din Evul Mediu. Actuala constructie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, in baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagoga a fost de piatra, dar de la inceputul secolului al XVIII-lea nu s-a mai ingaduit decat ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explica si materialul folosit la construirea acestui monument. Faptul ca Sinagoga se afla atat de aproape de Biserica 'Sf. Ioan', nerespectandu-se traditionala distanta de 150 de stanjeni (aproximativ 300 m) care trebuie s-o desparta de o biserica crestina, a fost explicat de regula prin marea vechime a edificiului initial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Stefan cel Mare. Adeptii acestui punct de vedere pleaca de la premiza ca nimeni nu ar fi ingaduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curtii si Bisericii Domnesti si ca aceasta deja exista in 1497-1499 cand Stefan cel Mare a construit biserica si turnul-clopotnita lasand-o apoi pe vechiul amplasament. Se considera ca este vorba de o simpla nesocotire a regulilor traditionale, deoarece daca s-ar fi avut in vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi impiedicat pe Stefan cel Mare sa dispuna demolarea si stramutarea sinagogii la o distanta convenabila. Nu trebuie sa se uite ca in vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Pietricica, cele mai vechi pietre de mormant dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea si ca Sinagoga se afla pe pamant domnesc, comunitatea evreiasca platind o dare anuala (bezman) pentru folosirea acestuia. Foarte probabil ca vechea constructie de piatra sa se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domneasca, fara a se tine seama de respectarea distantei prestabilite fata de Biserica 'Sf. Ioan' asa cum a procedat de altfel si Grigore III Ghica in 1766 cand a incuviintat actuala sinagoga de lemn. Sinagoga din Piatra-Neamt e construita din barne groase invelite cu taban atat la interior cat si la exterior. Temelia inalta de piatra face ca intrarea in edificiu sa se realizeze prin coborarea mai multor trepte, iar interiorul se prezinta ca o galerie inchisa cu doua etaje la nord si un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflandu-se o alta galerie de mai mici dimensiuni destinata copiilor. In peretele estic al sinagogii este asezata Urna Sfanta, adevarata opera de arta executata in lemn sculptat si dispusa in trei etaje, fiecare nivel fiind asezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz si argint. Aceasta urna a fost lucrata in 1835 de Saraga Itchok ben Moische, dar in patrimoniul lacasului s-a mai pastrat si o frumoasa perdea cu sapte triunghiuri si o inscriptie in ebraica din care rezulta ca a fost realizata in 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu. Cupola si peretii laterali sunt partile originale ale constructiei. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legata de numele lui Baal Shemtov, intemeietorul hasidismului.




Biserica de lemn din cartierul Valeni

Ctitorita de Petru Rares si apoi de Al. Lapusneanul in 1574, este un monument istoric si de arhitectura religioasa construit din lemn. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificata fara nicio rezerva ca fiind una dintre cele mai reusite realizari ale arhitecturii populare in lemn. Intreaga constructie, executata din barne si scanduri groase de brad si de stejar pe temelie de piatra, tradeaza o mana de virtuos care a fixat in fiecare perete precizie, pricepere si imaginatie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu in forma de nava, fara sanuri laterale si cu altar pentagonal, clopotnita aflandu-se in imediata apropiere, spre sud. In locul fundalului de lemn sculptat care separa naosul de altar si pe care sunt pictate scenele si portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci randuri de icoane asezate pe un perete de scanduri, fara a se respecta o succesiune prestabilita. Aceste icoane insa, in marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistica deosebita. Este vorba de cel putin trei grupe de icoane distincte ca stil si chiar ca structura plastica, fiind executate, fara nicio exceptie, pe bucati de scandura atent pregatite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau in intregime secolele XVI si XVII, iar ca factura artistica multe dintre ele se impun printre cele mai reusite creatii ale genului iconografic.









Rezervatia paleontologica Cozla-Pietricica-Cernegura

Muntii Cozla (679 m), Pietricica (530 m) si Cernegura (852 m) strajuiesc orasul Piatra Neamt la nord, est si respectiv sud, reprezentand ultima treapta a Carpatilor la zona de contact cu Subcarpatii. Formarea lor este legata de existenta pe aceste locuri cu 60 milioane de ani in urma a unei mari. In rocile din care sunt alcatuiti (marne, gresii, sisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de pesti si scoici, care pot fi vazute la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt.


Ceahlaul este cel mai frumos si mai impunator masiv din Carpatii Orientali, considerat drept un munte sacru din timpuri stravechi. A fost supranumit 'diamantul' sau 'gigantul' Moldovei de catre marii scriitori clasici romani, nu atat pentru altitudinile care pot ajunge la 1904 metri (varful Toaca), cat datorita stancilor calcaroase cu forme spectaculoase, dintre care cel mai cunoscut este varful Dochia. Privit dinspre valea si lacul Bicaz, masivul Ceahlau arata ca o succesiune de coame acoperite la poale cu paduri de pini si stejari. Acest covor vegetal este ocrotit in cadrul unui mare parc national cu o suprafata de 5200 de hectare.


Muntele Cozla

In partea de nord a orasului se ridica muntele Cozla, cu altitudini de 657 m in punctul numit "Trei Coline" si 679 m in punctul "Trei Caldari" (aproape de satul Garcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud si este alcatuit din straturi de marne diferite, sisturi argiloase, straturi bogate in fosile de pesti si alge, reprezentate si la Muzeul de Stiinte Naturale din Piatra Neamt.

De aici pornesc cele mai atragatoare trasee de pe Cozla, care ne poarta pe firul potecilor umbroase, pe sub bolta de cetini, spre Darmanesti, spre Carlomanul sau spre ciudata creatie a naturii pe care localnicii o numesc " La trei caldari ". Aici, in peretele de piatra, se afla sapate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea si interesul lor stiintific sunt declarate monumente ale naturii) a caror origine este diferit explicata de specialisti: unii considera ca ne aflam in fata unui fenomen carstic, altii le atribuie o natura periglaciara, in timp ce alti cercetatori le califica drept marmite eoliene formate prin actiunea indelungata a vanturilor. Pe Cozla au fost descoperite in 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice si sulfuroase, recomandate de analizele facute la vremea respectiva de Petru Poni, in tratarea afectiunilor digestive si circulatorii. Desi aceste ape au atras la Piatra Neamt mii de turisti, in timp, exploatarea nerationala a dus la colmatarea lor. O investitie in acest domeniu ar putea oferi si in zilele noastre posibilitatea revalorificarii acestor ape.










Piatra Neamt este una dintre putinele orase din Romania care se afla intre munti si, ca atare, beneficiaza de un avantaj atunci cind vine vorba de turism. Numai ca oamenii s-au plictisit sa viziteze anumite localitati numai de dragul peisajului. Astfel, desi la nivel national se inregistreaza o dezvoltare importanta a turismului, statisticile arata ca Piatra Neamt stagneaza de o buna perioada de timp. Sunt turisti care se cazeaza in oras pentru a face, mai apoi, turul manastirilor, insa, in ultima vreme, pretentiile au inceput sa creasca.

Acesta este motivul pentru care executivul pietrean si-a propus realizarea, incepind cu 2006, a unui pachet amplu de proiecte de infrastructura, menite sa schimbe infatisarea orasului si sa ofere locuitorilor sai conditii imbunatatite de viata. In acest context, o importanta deosebita va fi acordata crearii infrastructurii turistice, unul din obiectivele dezvoltarii viitoare a orasului fiind transformarea sa intr-un important centru turistic.

La inceputul lunii august 2006, s-a facut primul primul pas spre concretizarea unuia dintre proiectele foarte importante si asteptate de multi dintre cetatenii municipiului Piatra Neamt: inceperea lucrarilor la telegondola. Este vorba de un proiect mai vechi al Primariei municipiului Piatra Neamt, ce a fost prezentat si supus dezbaterii publice, primind reactii pozitive din partea cetatenilor.

Telegondola ar putea fi exact gura de oxigen de care are nevoie turismul pietrean. Telegondola, sau "Gondoperla", cum a fost denumita de pietreni, va avea un singur traseu: Gara - Trei Coline. Dupa consultarea unei echipe de specialisti austrieci, s-a ajuns la concluzia ca solutia cea mai buna pentru statia de plecare este Gara, astfel incat telegondola sa aiba o lungime de traseu acceptabila (2.150 m). Statia de plecare, impreuna cu cea de sosire de pe Muntele Cozla (cota Trei Coline) se vor constitui in puncte de atractie ale intregului ansamblu, aici urmand sa fie construite spatii comerciale, cafenele, spatii de cazare.

De aici, toti cei care doresc sa se bucure de placerile iernii vor putea schia pe partia special amenajata. De asemenea, va fi montat un telescaun cu capacitatea de 1.200 persoane/ora, pentru transportul de la baza pina la varful partiilor, va fi asigurat sistemul de iluminat care va da posibilitatea accesului turistilor pana la ore tarzii si va fi construit un centru pentru servicii si inchiriere de material sportiv. Instalatia de telegondola va include 9 stalpi de sustinere (4 in oras si 5 pe muntele Cozla), 33 de telecabine cu o capacitate de 8 persoane fiecare.

Evenimentele culturale din Piatra Neamt atrag turisti din toate zonele tarii

- Zilele Orasului Piatra Neamt, la sfarsitul lunii iunie;
- Vacante Muzicale la Piatra Neamt;
- Festivalul International de Folclor Piatra Neamt, 1-8 august;
- Festivalul Toamnei, inceputul lunii octombrie;
- Festivalul Vinului, sfarsitul lunii octombrie;
- "Sadoveniana", luna noiembrie;
- Festivalul de Teatru Yorick, dedicat trupelor de actori amatori;