PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI - Descrierea geologica, morfologica si a solurilor

PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI

Descrierea geologica, morfologica si a solurilor

I. DESCRIEREA GEOLOGICA SI MORFOLOGICA

Parcul Natural Muntii Maramuresului cuprinde integral muntii Maramuresului, precum si doua sectoare reduse din Culmea Viseului (sector deluros cuprins intre V. Viseului, V. Tisei si V. Izei, cu mai multe varfuri de peste 900 m altitudine, culminand in vf. lui Dan la cota 1042 m), ce marginesc defileele Viseului si Tisei. Este vorba de zona Nakladovate ce cuprinde versantul sudic al defileului Tisei dintre Lunca la Tisa si valea Viseului si de zona Tocarnea ce cuprinde versantul vestic al defileului Viseului dintre Bistra si Valea Viseului.

Muntii Maramuresului si prelungirile lor naturale din Ucraina, denumite muntii Civcin (intre V. Vaserului si V. Ceremus) si Rahiv (la nord de zona Poloninca-Pop Ivan) formeaza terminatia nordica aCcarpatilor Orientali. Denumirea de muntii Maramuresului este relativ recenta (din sec. XX), anterior toata bordura estica a depresiunii Maramuresului fiind denumita Carpatii Padurosi, iar bordura nordica -muntii Gorgani.

Ca si alte masive din zona cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali, muntii Maramuresului prezinta o tectonica foarte complicata, caracterizata de prezenta mai multor unitati ale fundamentului metamorfic, cu depozite paleozoice si mezozoice variate. In plus, fata de alte masive muntoase, situatia geologica a muntilor Maramuresului este complicata de prezenta unor "golfuri" cu extinse depozite de molasa oligo-miocena, ca si de prezenta unor masive intruzive neogene.

Din punct de vedere tectonic si functie de pozitia fata de axul geosinclinalului alpin, formatiunile care alcatuiesc muntii Maramuresului fac parte din trei mari unitati.

1. Dacitele interne

Apartin de fapt zonei depresiunii Maramuresului si sunt reprezentate de o singura formatiune, atribuita UNITATII PIENIDELOR: Panza de Petrova. Aceasta este considerata cea mai externa zona a Pienidelor si corespunde Panzei de Magura din Carpatii polonezi si slovaci (Sandulescu et al, 1993). Dintre cele 3 serii de depozite de flis ale panzei de Magura, in muntii Maramuresului este prezenta secventa mijlocie si cea superioara.

Secventa mijlocie -e reprezentata de flisul de Petrova, care se dezvolta in zona Petrova pe V. Viseului si este constituit din depozite de flis tip "strate cu hieroglife", cu intercalatii de argile rosii (lutetian-priabonian).

Secventa superioara -este reprezentata de gresia de Stramtura, un flis grezos cu fluxoturbidite de varsta priabonian-Oligocen inferior si se dezvolta in defileul Viseului dintre Leordina si Viseul de Jos. Pe harta geologica, cele doua secvente nu sunt separate de complexe similare ca varsta, harta fiind de sinteza, diferentiaza formatiunile geologice dupa varste.

2. Dacitele mediene

Ocupa cea mai mare parte a muntilor Maramuresului si reprezinta zona centrala, axiala a Carpatilor Orientali. Sunt reprezentate de panze de sariaj de varsta cretacica, panze de soclu (afectand deci fundamentul metamorfic), o structura foarte complexa constituita din mai multe unitati suprapuse prin sariaj. De jos in sus au putut fi separate urmatoarele unitati:

2.1 Panza infra-bucovinica (maramuresana) - cuprind urmatoarele formatiuni:

- Grupul de Pop Ivan -(Precambrian inferior si mediu), considerat Ante-Proterozoic superior pe harta geologica, apare in zona Pop Ivan-Serbanu-Piciorul Plaiului-V. Frumusaua, pe o suprafata de cca 25 kmp. Reprezinta prelungirea directa din Ucraina (Rahiv) a seriei de Belopotoc. Cercetarile de detaliu au individualizat 3 complexe:

• complexul micasisturilor si paragnaiselor cu intercalatii sporadice de amfibolite (superior)
• complexul cu gnaise, micasisturi si amfibolite (median)
• complexul migmatitelor (inferior).

Din punct de vedere morfologic, gnaisele cu migmatite din zona Serbanu creaza un relief mai deosebit, accentuat, ruiniform, cu multe stanci si cascade, cu unele asemanari cu relieful muntilor Cozia.. Grupul de Pop Ivan este sariat peste Zona ofiolitelor maramuresene si suporta Unitate de Jupania.

- Grupul de Greben (Bretila) -(Paleozoic superior). Se dezvolta pe V. Pestilor (Viseu de Sus) si in masivul Greben, dintre V. Novat si V. Novicior. Este constituit dintr-o suita groasa de roci de natura terigena (sisturi micacee si paragnaise, avand intercalate la diferite nivele, roci metaeruptive bazice (amfibolite) si lentile de gnaise oculare sau gnaise fine cuarto-feldspatice).

Morfologic masivul Greben este "decupat" jur-imprejur de vaile Vaserului, Novatului si Noviciorului, avand un relief stancos, o morfologie tipica rocilor de tip gnais, prezentand astfel similitudini cu morfologia masivului Serbanu. Pe harta geologica, rocile acestui grup apar la varsta Precambrian superior, fiind trecute impreuna cu Complexul de Vaser din Panza sub-bucovinica.

- Grupul de Repedea - (Ordovician-Carbonifer superior). Se extinde in versantul drept al vaserului amonte de Suligu, pe culmea Piatra Baitei-Muncelu Popii, pe V. Cvasnita si V. Bardi (Poienile de sub Munte), V. Repedea si V. Pentaia (Repedea). Pe harta geologica, acest grup este trecut la varsta Proterozoic si nu este separat de rocile asemanatoare (epimetamorfice) ale grupurilor de Carlibaba-Ticau din Panza sub-bucovinica si grupului de Tulghes in faciesul cu sulfuri din Panza bucovinica. Este constituit din sisturi filitice si grafitoase cu intercalatii de cuartite negre si calcare cristaline.

- Grupul de Bistra (Devonian-Carbonifer inferior) apare in versantul drept al V. Bistrei si pe V. Topoleu si este constituit din roci terigene carbonatice (calcare, dolomite), sisturi sericito-cloritoase, cu intercalatii de metatufuri acide. Pe harta geologica sunt individualizate ca Paleozoic si lor li se raporteaza si cele 2 aparitii de roci metamorfice din defileul Viseului.

- Permianul - este constituit din roci sedimentare detritice de culoare rosie-violacee (conglomerate, gresii cuartitice, in alternanta cu sisturi argiloase, uneori cu nivele de roci eruptive acide alcaline, riolitice). Se dezvolta pe V. Repedea, amonte de Smereceni, pe muntele Pietriceaua. Sub forme de olistolite , unele blocuri mari de conglomerate din muntele Budescu pot fi atribuite Permianului. Pe harta geologica exista individualizat Permian in bazinul V. Repedea la Plaic,celelalte aparitii, datorita extinderii reduse, nu au putut fi conturate, sau au fost inglobate la Triasic.

- Mezozoicul - este constituit din conglomerate violacee cu galeti exclusivi de cuartite metamorfice, gresii cuartitice violacee, cu intercalatii de sisturi argiloase violacee si verzui. La partea superioara urmeaza o serie calcaroasa (dolomite albe, calcare negre, calcare rosii spatice, calcare cenusii in placi). Apare in sinclinalul din varful Pietriceaua -Repedea, V. Pentaia, V. Repedea -aval de V. Smereceni, V. Botizu. In masivul Pietriceaua aceste roci dau cel mai caracteristic relief stancos dezvoltat pe roci calcaroae din muntii Maramuresului, cu abrupturi stancoase, grohotisuri, pesteri si avene.Pe harta geologica este figurat sub indicele de Triasic si aceste depozite nu sunt separate de cele (de altfel similare ca litologie) din alte unitati.

2.2 Panza sub-bucovinica (denumita si Panza de Mestecanis sau Unitatea de Jupania)

Este constituita din urmatoarele complexe de roci:

- Complexul de Vaser -(Precambrian superior - Cambrian inferior), este alcatuit din micasisturi, cuartitele de Gliganu, cuartite cu mangan, intercalatii de metavulcanite acide. Se paralelizeaza cu partea inferioara (TG1) a Grupului de Tulghes din Panza bucovinica si afloreaza pe cursul mediu al V. Vaser, aval de Faina. Pe harta geologica nu este separat de Grupul de Greben din Panza infra-bucovinica.

- Grupul de Carlibaba-Tibau - (Carbonifer inferior), este constituit din sisturi cloritoase peste care se depune un complex carbonatic (calcare si dolomite). Se extinde cu intreruperi din V. Tibaului, pe la obasia Vaserului, pana in V. Pestilor (Viseu de Sus). Eroziunea creaza pe alocuri un relief ruiniform, cu stanci izolate, pereti verticali si pesteri (vf. Zimbroslava, Banaria-Salhoi, vf. Salhoiul Mare). Pe harta geologica, acest grup este trecut la Proterozoic, nefiind separat de Grupul de Repedea din Panza infra-bucovinica si nici de alte complexe metamorfice din panzele infra-bucovinice si sub-bucovinice.

- Paleozoicul superior - este prezent pe V. Suligu de Sus, fiind constituit din conglomerate cuartitice rosii-violacee permiene de tip Verrucano.

- Triasicul - este reprezentat de brecii de tip Haghimas, gresii si dolomite . Pe Piciorul Babei (versantul drept al V. Vaserului), Triasicul este constituit din conglomerate oligomictice peste care stau dolomite masive, asociate cu siltite cenusii-violacee, faliate si metamorfozate. Pe harta geologica este figurat sub forma de aparitii restranse, atribuite Triasicului si Triasicului inferior.

- Jurasicul - este prezent in zonele Botizu-Cristina si pe V. Faina (sud vf. Suligu). Este reprezentat de calcarenite si calcare rosii, spatice si radiolarite rosii, dispuse direct peste rocile cristaline. Prin comparare cu Jurasicul din sinclinalul Raraului, ele pot fi considerate ca apartinand callovian-oxfordianului.

2.3 Panza bucovinica (denumita si Unitatea de Putna)

Este constituita din urmatoarele etaje structurale:

- Grupul de Tulghes in faciesul cu sulfuri - (Cambrian), are raspandire regionala in Carpatii Orientali si este compus din 3 formatiuni:

• inferioara (TG1), constituita din sisturi sericito-cloritoase
• mediana (TG 2), grafitoasa, cu cuartite negre
• superioara (TG3), vulcano-sedimentara cu sulfuri.

Se extinde din cursul superior al V. Tibaului, in V. Taslei (Baia Borsa), V. Vaserului, V. Bardi -Poienile de sub Munte. Cercetarile de detaliu au evidentiat in muntii Maramuresului urmatoarele subdiviziuni locale, descrise de la cele mai vechi la cele mai noi.

Formatiunea Cearcanul - este constituita din cuartite grafitoase+/- spesartin, cu intercalatii de sisturi cuartitice si sisturi feldspatice. Afloreaza la est de vf. Cearcanu, in dl Negru.

- Formatiunea Cislisoara - se extinde din V. Valcanescu (bazinul Bistritei Aurii) pana in V. Novicior, fiind o formatiune preponderent epiclastica. In partea bazala a fost separat membrul Valcanescu, alcatuit din felsite cuarto-cloritice, avand la partea superioara un strat de felsite cuartitice fine, stratificate.

In partea mediana se dezvolta membrul Dealul Negru constituit din cuartite fine, stratificate, filite cuartitice muscovitice +/- grafit, calcare lenticulare, uneori cu grafit. Caracteristic este Calcarul de Cornu Nedeii -banc reper ce se dezvolta in zona Dl. Negru-Cornu Nedeii.

La partea superioara se trece la" reperul grafitoaselor inferioare", constituit din sisturi grafitoase foioase.

- Formatiunea Balasina - este constituita din roci cuarto-feldspatice cu intercalatii de sisturi micacee. A fost separata initial ca "nivelul metatufurilor acide inferioare" din "orizontul de Burloaia-Gura Baii". Afloreaza pe cursul inferior al V. Balasina (Tasla). Observatii de detaliu facute in peste 50 de ani de cercetari geologice economice au aratat prezenta unor metagreywacke cloritice bazale, meta-arcoze inferioare si vulcanoclastitele inferioare (pachet de roci cuarto-felsitice cu porfire de feldspati si cuart).

- Formatiunea de Burloaia-Gura Baii - este cea care cantoneaza depozitele de pirita cu zinc, plumb, cupru de la Baia Borsa. In baza este consituita din sisturi cuart-filitice cu clorit, peste care se depune secventa singenetica de sulfuri. In acoperisul mineralizatiei apar sisturi cuarto-muscovitice satinate. Se dezvolta pe V. Taslei, Macarlau, V. Secu, bordand masivul Toroiaga.

- Formatiunea Catarama - este o aparitie locala pe V. Catarama, constituita din roci cuarto-felsitice, cu intercalatii de cuartite albe.

- Formatiunea Ivascoaia - are fondul petrografic reprezentat de sisturi filitice si filite clorito-muscovitice, uneori cu albit. In baza reper este complexul sisturilor grafitoase superioare, urmat de metagreywackele de Arinies (roci cuarto-felsitice cu clorit), ce apar din Dl. Bucatii pana in Novicior. La partea superioara se individualizeaza cuartitele de Galiu (strate metrice de cuartite roz, oligomictice, intercalate in sisturile filitice), situate deasupra greywackelor de Arinies. Apar in Dl. Galiu (intre V. Tasla si V. Catarama), la gura V. Ivascoaia si pe V. Jneapanu (afluent stang al Vaserului, amonte de Catarama).

Detalierea mult mai avansata a formatiunilor din Grupul de Tulghes in faciesul cu sulfuri este rezultatul cercetarilor geologice economice pentru minereuri si se regasesc doar pe hartile geologice de detaliu, harta geologica anexata inglobandu-le pe toate la Cambrian.

3. Dacitele externe

Sunt reprezentate de panze de sariaj in care iau parte formatiuni sedimentare, in cea mai mare parte de tip flis, carora li se asociaza in proportii variabile roci eruptive bazive. Dacidele externe constituie o a doua sutura in aria carpatica, in afara de cea a Pienidelor.

3.1 Zona ofiolitelor maramuresene - denumita si Unitatea eruptivului bazic, Panza flisului negru sau Unitatea de Kamenai potoc (in Ucraina) este alcatuita din secvente ofiolitice (bazalte, rar cu structuri de pillow lava, si tufuri), in alternanta cu secvente de roci sedimentare de tip flis. An cadrul acestei zone, au fost individualizate mai multe formatiuni..

- Formatiunea de Obnuj - se dezvolta in versantul stang al V. Repedea si este constituita din roci argilo-siltice negricioase bogate in materie organica, in care se intercaleaza gresii si calcare. Varsta formatiunii este titonic-neocomian.

- Panza flisului negru - este constituita din flis binar negru, titonic-neocomian (sisturi argiloase, sisturi grezoase, gresii, brecii calcaroase), avind in baza masive de roci eruptive bazice de tipul ofiolitelor (bazalte cu structura pillow, tufuri, roci intruzive de tipul doleritelor. Asociate cu rocile eruptive, apar doua formatiuni aparte:

- Formatiunea de Mihailec (alternanta de bazalte, calcare, jaspuri, tufuri si sisturi argiloase rosii). Apare in zona varfului Mihailec si in aceasta formatiune este sculptata partea superioara a caldarii glaciare Groapa Julii. In zona varfului Mihailec, intercalatiile de calcare au la suprafata interesante dizolvari de tipul lapiezurilor.

- Formatiunea de Vartop - este constituita din calcare, brecii calcaroase, calcare cu lamele de clorit. Circul glaciar de altitudine Vartop, cel mai expresiv si complex din muntii Maramuresului, este modelat in rocile acestei formatiuni.

Calcarele si dolomitele triasice din Piatra Socolaului apar ca o fereastra tectonica in cadrul Zonei ofiolitelor maramuresene. Morfologic acestea formeaza un perete stancos impozant, cu expunere sudica, ceea ce favorizeaza dezvoltarea unei flore mai deosebite. In acest masiv apar si mai multe pesteri de versant de mici dimensiuni, cu geneza tectonica.

3.2 Panza de Ceahlau - are ca element caracteristic flisul de Sinaia.

- Flisul de Sinaia, cea mai veche secventa de acest tip din Carpati (denumita flisul de Rahiv in Ucraina). Litologia caracteristica este data de ritmuri ternare de gresii, sisturi argiloase si sisturi marnoase. Foarte rar apar intercalatii de microconglomerate cuartitice, argilite carbunoase, calcare si marnocalcare negre sau gresii micacee negre. Flisul de Sinaia se dezvolta sub forma unei benzi compacte cu o latime de 3-4 km si o lungime de cca 22 km, intre obarsia V. Repedea (Vf. Mica Mare), V. Rososu Mic, vf. Rachita, V. Rika, vf. Budescu Mare). Pe harta geologica sunt individualizate la neocomian.

- Stratele de Corbu -se dezvolta la nord de flisul de Sinaia, la obarsia vailor Rososu Mare si Rika. Ele sunt constituite din gresii curbicorticale, fin micacee, sisturi marnoase, gresii in bancuri groase, conglomerate cu elemente de sisturi cristaline. La partea superioara a succesiunii apare o gresie grosiera calcaroasa cu resturi de plante incarbonizate (gresia de Copilasu) , care apare in principalele varfuri din zona (Corbu, Stogi, Copilasu). Pe harta geologica sunt trecute la albian.

4. Cuvertura post - tectonoca a dacitelor mediene

Panzele central est-carpatice (Dacidele mediane) sunt acoperite in depresiunea Maramuresului de o cuvertura groasa de formatiuni paleogene, in baza lor pastrandu-se pe alocuri si formatiuni apartinand Cretacicului superior.

Stratele de Bardau (vraconian-cenomanian) -sunt constituite din calcare grezoase si gresii calcaroase in baza, marne si argile moi la partea mediana, care spre partea superioara alterneaza cu gresii fine cenusii, ce devin predominante.Succesiunea se incheie cu o stiva groasa de conglomerate poligene cu elemente mari de sisturi cristaline, granite si gresii de flis.. Ele apar in zona Pietrosului Bardaului si de-a lungul granitei cu Ucraina, intre obarsia V. Stevioara si obarsia Vaserului (muntii Suligu, Lostun, Comanu, Ignateasa). In zona Bucovinca-Pietrosul Bardaului se cunosc 3 caldari glaciare modelate in gresii, similare celor din masivul Cernahora din Ucraina. Pe harta geologica sunt trecute la Cretacic inferior, nefiind separate de flisul de Vinderel.

Marnele cu Inocerami -(turonian superior-coniacian) apar in sectoare restranse (Dl Zanoaga intre V. Pestilor (Viseu de Sus) si V. Cvasnita (Poienile de sub Munte).Pe harta geologica, aparitia din V. Cvasnita este trecuta la turonian-cenomanian.

- Flisul de Vinderel -este un flis binar, format din gresii arcoziene si marne argiloase, de varsta barremian-aptian. Are un nivel caracteristic de conglomerat cu elemente de calcare triasice si roci remaniate din flisul negru. In rocile acestui complex (la partea superioara) si in formatiunea de Obnuj (in partea din aval a ravenelor) se dezvolta ravenele de la vest de lacul Vinderel, a caror geneza se datoreaza deteriorarii invelisului vegetal, probabil prin defrisarea padurii preexistente, si apoi adancirii rapide prin eroziunea favorizata de compactitatea redusa a rocilor. Pe harta geologica formatiunile acestei zone sunt individualizate la Jurasic si Jurasic superior.

Gresiile si conglomeratele cretacice -(senonian) sunt depozite detritice (gresii si conglomerate cu Hippurites sulcatus, prezente in zona defileului din cursul inferior al V. Viseului, intre localitatile Bistra si Valea Viseului, precum si pe cursul inferior al V. Bistrei. Sunt individualizate pe harta geologica la Cretacic superior.

Marnele rosii de Puchov (senonian) - au o extindere regionala, din Polonia prin Slovacia si Ucraina pana in V. Prahovei, dealungul Carpatilor Nord-Vestici si Orientali. Apar atat in fosa flisului transcarpatic (in depozite ale Panzei de Botiza si panzei de Petrova), cat si in cuvertura post-tectogenetica a Dacidelor mediane (Baia Borsa -V. Fataciunii,, intre Novat si Viseu, intre Tasla si Nova, la Muncelul Popii). Datorita suprafetelor reduse de aflorare, nu sunt figurate pe harta geologica.

Marne paleocene - complex de marne cenusii si marnocalcare cu microfauna paleocena situate in baza conglomeratelor de Prislop. Apar pe cursul superior al Viseului, pe V. Pestilor (Viseu de Sus), V. Cvasnita (Poienile de sub Munte). Nu sunt individualizate pe harta geologica.

Conglomeratele de Prislop (lutetian) sunt conglomerate polimictice constituite din galeti de cuartite metamorfice, micasisturi, calcare si dolomite, chiar blocuri de calcare cu numuliti. Apar si blocuri de calcare cretacice cu Exogyra columba. Se extind de la obarsia Viseului spre Poienile de sub Munte (V. Cvasnita). Sunt conturate pe harta geologica la Lutetian.

Formatiunea de Viseu (lutetian-priabonian este constituita din marne si marne siltice cenusii, cu intercalatii de calcare si microconglomerate cu nummuliti. Se dezvolta intre Viseu de Sus-V. Vinului (Viseu de Mijloc) si pe harta geologica este atasata conglomeratelor de Prislop, la lutetian.

Formatiunea de Vaser (priabonian) este constituita din marne siltice cenusii cu rare intercalatii de gresii calcaroase subtiri. Local apar argile rosii. Se intind intre Viseu de Sus- -Viseu de Mijloc-obarsia V. Vinului-V. Cvasnita, V. Bardi (Poienile de sub Munte). Anterior, fomatiunea de Viseu si formatiunea de Vaser erau inglobate intr-o formatiune denumita "marnele de Vaser". Este conturata pe harta geologica la priabonian.

Calcarele priaboniene - sunt un facies litoral al Eocenului superior, similare ca varsta cu marnele de Vaser si conglomeratele de Prislop. Sunt calcare fosilifere, pe alocuri cu corali, extinzandu-se sub forma de petece in tot Parcul Natural Muntii Maramuresului, dl Tocarnea, Bistra -V. Senderschi, V. Scorodnai, stanca Ferentas -Topoleu, Repedea -V. Pentaia, V. Cvasnita-Muncelul Popii, vf. Lucaceasa, Piatra Baitei, Prislopul Laptelui, Dl. Frumos, Fantana Stanchii -Baia Borsa, Podul Cearcanului, Cearcanul, V. Salhoi, vf. Geamanu, Piatra Sesuri. Morfologia creata pe aceste roci este specifica. Atunci cand ocupa suprafete ceva mai extinse, formeaza platouri structurale caracteristice, suspendate si oarecum corelabile ca altitudine (dl. Frumos, Podul Cearcanului, Geamanu), platouri delimitate de abrupturi calcaroase caracteristice (Piatra Scrisa -Baia Borsa). Frecvent, aparitiile mai reduse apar sub forma de stanci izolate (stanca Ferentas -Bistra, Prislopul Laptelui -Baia Borsa, Muncelul Popii, dl. Bucatii), varfuri sau creste alungite cu versanti abrupti (Tocarnea -Bistra, Piatra Baitei-Baia Borsa, Stana sasului din Cearcanul). Vaile ce traverseaza calcarele priaboniene formeaza scurte trasee de chei (pe v. Salhoi, V. Fantanele). Multe dintre pesterile cunoscute in Parcul Natural Muntii Maramuresului sunt localizate in aceasta formatiune. Toate faciesurile litologice ale priabonianului (conglomerate, marne, gresii) sunt inglobate pe harta geologica la priabonian.

Formatiunea de Valea Carelor (rupelian inferior) este constituita din argile si argile siltice foioase cu nivele de menilite, sisturi disodilice, gresii calcaroase subtiri si marnocalcare. Local apar argile rosii. In partea nordica (la nord de V. Cvasnita) in cadrul acestei formatiuni s-a individualizat un complex grezos (gresia de Mentalisa). Formatiunea de Valea Carelor reprezinta un facies local si caracteristic in baza oligocenului, zonele de aflorare fiind pe marginea nordica a fosei Maramuresului, in zona cuprinsa intre paraiele Luhei, Bistra, Scorodnei, unde apar marne negre slab stratificate. Apoi in zona Poienile de sub Munte-Viseu (paraiele Cvasnita, Pestilor,
Vinulu, Scrada), respectiv Baia Borsa-Birtu (paraiele Fantana si Valea Rea din bazinul Cislei).

Gresia de Birtu (rupelian) se dispune peste formatiunea de Valea Carelor, fiind o secventa de cca 200-600 m grosime de gresii micacee si calcaroase curbicorticale, in strate de 0,2-2,0 m grosime, cu intercalatii subtiri de argile si marne. Apare pe cursul superior al Viseului, la Borsa, pe cursul inferior al V. Morii (Viseu de Jos), de unde se extinde pe V. Cvasnita, V. Frumusaua. Este conturata pe harta geologica la rupelian.

Formatiunea de Valea Morii (rupelian) este situata intre gresia de Birtu si gresia de Borsa, fiind constituita din argile si marne cenusii, calcare brune sau negricioase, cu intercalatii de menilite si gresii calcaroase sau micacee. Are o extindere importanta in bazinul Viseului si Izei. Nu este separata de gresia de Birtu, avand aceeasi varsta cu aceasta.

Gresia de Borsa (Oligocen superior-Miocen inferior Este constituita dintr-o stiva de 1000-1500 m grosime de gresii masive micacee si varietati microconglomeratice. Ocupa suprafete extinse pe V. Izei (cursul superior), V. Viseului (defileele de la Radeasa, dintre Viseu de Sus si Moisei). In partea nordica a bazinului, ea se dezvolta la partea superioara a formatiunilor marnoase sau marno-grezoase din bazinul raurilor Viseu si Iza (versantul drept). Gresia de Borsa are o dezvoltare uniforma si relativ monotona pe intreaga ei zona de aparitie, fiind constituita din gresii cenusii, micacee, in strate decimetrice si frecvent metrice, dure, cu granulatia fina, medie si rar grosiera, cu ciment argilos sau calcaros. Este individualizata pe harta geologica la Oligocen superior.

Suita depozitelor paleogene se incheie cu formatiunea marno-grezoasa superioara, care este dispusa in continuitate de sedimentare peste gresia de Borsa. Pe baza de nannoplancton ,Dicea (1980) atribuie aceasta formatiune la zona NN₂ cu Discoaster druggi, adica la baza Miocenului. Aceasta formatiune nu este separata pe harta geologica de gresia de Borsa.

5. Structura intruziva neogena Toroioaga - Tuganu

Dupa Zincenco D. (1999), rocile intruzive de la Baia Borsa apartin arcului oriental al magmatitelor post-colizionale din Miocenul superior. Suita intruziva este constituita din urmatoarele tipuri de roci:

I - andezite cuartifere cu biotit si hornblenda de Novicior (cele mai vechi)

II - andezite cu hornblenda si biotit de Toroiaga

III - diorite cuartifere cu hornblenda +/- piroxeni de Secu-Novat

IV - andezite cuartifere cu biotit si hornblenda de Vertic

V - andezite cu hornblenda +/-biotit +/-piroxeni +/-cuart de Piciorul Caprei.

Corpul subvulcanic Toroiaga-Tiganu este orientat NV-SE si are o lungime de 12 km, latimea fiind de 4 km in partea nord-vestica si de 1,5 km in cea sudica.

La sud de acest masiv apar intruziuni sub forma de sill-uri, dyck-uri sau mici intruziuni izometrice, constituite din andezite piroxenice de Arsita, considerate cele mai noi roci intruzive din zona. Rocile subvulcanice din structura Toroiaga-Tiganu sunt individualizate pe harta geologica la Pontian.

6. Depozitele cuaternare

Pe harta geologica sunt prezentate detaliat formatiunile cuaternare, divizate in:

• Actual si subactual
• Holocen
• Pleistocen
• Pleistocen-Holocen
• Pleispocen superior (wurm)

- Depozitele actuale si subactuale sunt reprezentate de aluviunile recente (depozitele de lunca) din zonele depresionare de la Moisei-Borsa si Repedea-Ruscova.

- Holocenul este constituit din pietrisurile si nisipurile teraselor joase ale Viseului. Pleistocenul cuprinde terasele mai inalte ale Viseului, cele cu altitudine relativa de +25 m, +35 m, +100 m. In zona Viseu de Sus se pastreaza si resturi ale celei mai inalte terase, de la cota relativa +140, +150 m. Tot Pleistocenului i se atribuie depozitele deluvial-coluviale cu blocuri de conglomerate cretacice de pe versantul nordic al vf. Pietrosul Bardaului.

II. SUBSTANTELE MINERALE UTILE

Parcul Natural Muntii Maramuresului cuprinde integral Muntii Maramuresului si o mica parte din culmea Viseului, ce apartine depresiunii Maramuresului. Resursele minerale utile solide sau fluide din cadrul acestui parc sunt variate si extinse, situatie nefavorabila pentru o arie ocrotita, caci exploatarea timp de secole a acestora, a dus la degradari ale mediului, care nu se pot remedia numai prin incetarea valorificarii economice a acestora.

Doar o mica parte dintre aceste resurse minerale sunt regenerabile: apele minerale si agregatele de balastiera (nisipuri, pietrisuri), exploatarea celor din urma fiind chiar oportuna pentru decolmatarea temporara a albiei principalelor vai de aluviunile aduse permanent de regimul torential al apelor de munte.

Sunt prezente mineralizatii piritoase stratiforme de pirita cu zinc, plumb, cupru, intercalate in sisturile cristaline din zona Baia Borsa (mineralizatii caracteristice intregii zone cristalino-mezozoice a Carpatilor Orientali), mineralizatii filoniene cuprifere +/- aur, dezvoltate in structura intruziva Toroiaga-Tiganu, indicatii de mineralizatii de fier, mangan, uraniu, aur.

Ca roci utile inventariate sunt mentionate sisturi bituminoase, travertine, roci ornamentale, roci de constructie, agregate naturale (nisipuri si pietrisuri). Pe langa acestea sunt descrise si apele minerale, o resursa economica regenerabila importanta si o atractie turistica a Parcului Natural Muntii Maramuresului.

Mineralizatii metalifere

Muntii Maramuresului cuprind mineralizatii (zacaminte si iviri) de Pb, Zn, Cu, S, Au, U, Fe, Mn, legate atat de fundamentul metamorfic al muntilor Maramuresului, cat si de eruptivul neogen intruziv, sau chiar de rocile sedimentare.

1.1 Mineralizatiile stratiforme de pirita si sulfuri polimetalice de la Baia Borsa

Sunt legate de rocile grupului Tulghes (formatiunea Burloaia-Gura Baii, litofaciesul cu sulfuri) si sunt mineralizatii depuse din solutii hidrotermale acumulate in bazine marine stagnante, unde au depus maluri sulfidice metamorfozate ulterior (Zincenco, 1998). Aceste mineralizatii au o extindere regionala in Carpatii Orientali, iar in muntii Maramuresului se dezvolta in zona Baia Borsa (intre Vaser si Taslisoara), unde in decursul timpului au fost cercetate 19 zacaminte (Novat-Novicior, Rosu, Capra, Piriul Cailor, Macarlau, Colbu, Ivascoaia, Catarama Vaser I si II, Burloaia Mina si Burloaia Sud, Burloaia Vest-Arinies, Magura II, Dl. Bucatii Vest, Dl. Bucatii Centru, Dl. Negru, Paraul lui Bozoanca, Cornu Nedeii, Puiu). Dintre acestea, au fost in exploatare in a doua jumatate a sec. XX zacamintele Gura Baii (exploatate in 1970 -2005), Colbu, Burloaia Mina (1955-1997) si Burloaia Sud (inchisa in anul 1994), Burloaia Vest-Arinies (din anul 1984), Magura II (1977-1991), Magura II Complex (1980-1991), Dl. Bucatii Vest (din anul 1978), Dl. Bucatii Centru, Dl. Negru si Paraul lui Bozoanca. La sfarsitul anului 2004 se mai afla in exploatare doar zacamintele Gura Baii, Colbu si Dl. Negru, iar in iunie 2005 doar zacamantul Colbu.

Mineralizatia este constituita din pirita (predominant), calcopirita, blenda, galena, arsenopirita, pirotina, tetraedrit, bismutina, bournonit, semseyit, magnetit, casiterit, mineralele fiind puternic concrescute, ceea ce in lipsa unei macinari pana la fractiuni foarte fine, duce la un grad redus de recuperare a metalelor in procesul flotarii, aceasta fiind principala cauza a stoparii mineritului in zona. Stopare probabil temporara caci astfel de zacaminte se exploateaza perfect economic in alte tari.

Exista date care sugereaza extinderea mineralizatiilor de acest gen in bazinul Bistritei Aurii si Tibaului si spre V. Ruscovei, dar cu parametri economici mai modesti. Indicatii de astfel de mineralizatii au fost identificate pe V. Bardiu, zona Tabaica, pe V. Bardi de la Poienile de sub Munte, V. Pentaia -Repedea. Zona Baia Borsa este considerata (Almasan, 1984) drept una dintre cele mai importante zone de perspectiva, cu un potential de rezerve de 20-25% din totalul rezervelor similare din Romania. Productia maxima anuala a fost in anul 1988 (1.129.500 tone), in anul 2000 aceasta scazand la 392.000 tone (Balanescu et al, 2002).

1.2 Mineralizatiile filoniene din structura intruziva Toroiaga-Tiganu

Transversal pe structura intruziva NV-SE se dezvolta un sistem de filoane (Tiganu, Varfuri, Octavian, Johan, Caterina, Sofia, Orania, fil. X, Domnisoara, Bartolomeu, Emeric) avand mineralizatie cuprifera +/- Au, uneori cu imbogatiri in blenda, galena (filoanele Emeric, Tiganu) (Szoke, Steclaci, 1962). Cele mai importante filoane s-au exploatat pe un interval de adancime de cca 1000 m sub punctul lor de aflorare, exploatarea sistematica zacamantului Toroiaga fiind realizata intre anii 1955-1997. Se estimeaza ca exista inca posibilitatea identificarii la partea superioara a unor mineralizatii disperse cu caracter aurifer, dar exploatarea acestora in cariera este foarte dificila, iar din subteran este prea costisitoare.

Mineralizatii de fier - mangan

In muntii Maramuresului se cunosc mai multe aparitii de mineralizatii de fier si mangan, unele partial exploatate inainte de primul razboi mondial (mineralizatia de mangan de la Glimboaca pe Vaser si cele de fier de la Luhei -Valea Viseului si Preluca Bistrei).

Mineralizatia de mangan de la Glimboaca este asociata orizontului cuartitelor cu mangan din Complexul de Vaser al Panzei sub-bucovinice. Mineralizatia este similara celor din zona Iacobeni-Vatra Dornei, dar cercetarile efectuate au aratat ca este vorba de acumulari de minereuri de mici dimensiuni, fara importanta economica.

Mineralizatia de fier de la Luhei este constituita dintr-un nivel cu concretiuni de sferosiderite (carbonat de fier ce apare sub forma de nuclee cu dimensiuni centimetrice, rar decimetrice) situat in baza calcarelor priaboniene, cu grosime redusa (mai mica de un metru) si extindere redusa pe directie, de asemenea fara importanta economica.

Mineralizatia de fier de la Preluca Bistrei este constituita din oxizi si hidroxizi de fier situati la contactul rocilor metamorfice cu cele sedimentare, are de asemenea extindere redusa.

Alte indicatii de mineralizatii de mangan sunt cunoscute pe V. Vinisoru -Baia Borsa si pe V. Tomnatic la Repedea (silicati si carbonati de mangan).

Indicatii de mineralizatie de fier si mangan (magnetit si silicati de mangan, in strate ce alterneaza) sunt cunoscute in bazinul V. Topoleu (Bistra) si in versantul drept al Vaserului, la km. 14 al CFF. In ansamblu, indicatiile de mineralizatii de fier-mangan din Parcul Natural Muntii Maramuresului nu se preteaza exploatarii industriale, ci doar celei artizanale, de tipul mineritului mic, care nu exista inca in Romania desi este extins in alte tari cu minerit dezvoltat (in Chile de exemplu), unde mineritul de subzistenta tine locul agriculturii de subzistenta din Romania.

1.4 Mineralizatii disperse aurifer

Au fost identificate in zona Pop Ivan in anul 1994. Aurul apare sub forma de granule micronice localizat in cuart si pe fisurile din cuart, asociat cu cantitati foarte mici de pirita, calcopirita, pirotina, marcasita (Daniel Radu, 1997). Nu prezinta importanta economica din cauza dimensiunilor reduse a granulelor de aur si a gradului redus de mineralizare, dar trebuie mentionat ca in Ucraina la Delovoe (la cca 3 km nord de frontiera romano-ucraineana), va intra in exploatare zacamantul aurifer Saulyak, ce va exploata un pachet de 50 m grosime de cuartite metamorfice cu continut de aur, localizat in roci similare celor din zona Pop Ivan.

1.5 Indicatii de mineralizatii de uraniu

Cercetari pentru mineralizatii de uraniu s-au desfasurat pe V. Repedea, amonte de Smereceni. Desi datele asupra acestor mineralizatii au caracter secret, o carte publicata (Stoici, Tataru, 1988) descrie tipurile de zacaminte de uraniu din Romania, fara a le localiza insa. O pozitie importanta au mineralizatiile de uraniu gazduite de gresiile permiene (pe locul doi ca importanta, dupa zacamintele hidrotermale legate de banatite), acestea fiind constituite din antracolit (negru de uraniu sau oxizi negri de uraniu) si pechblenda (oxid de uraniu). Este posibil ca Permianul de pe V. Repedea sa cantoneze astfel de indicatii de mineralizatie, extinderea redusa a formatiunii determinand lipsa importantei economice a acestei indicatii de mineralizatie.

2 Roci combustibile

Sisturile bituminoase sunt roci sedimentare cu o proportie ridicata de material organic de origine sapropelica (maluri organice) si contin dispersata o substanta organica solida denumita kerogen, care prin distilare la 650 C da un gudron (ulei de sist) asemanator titeiului. Sunt prezente in special in sisturile disodilice din stratele de Valea Carelor (V. Vinului, V. Pestilor-Viseu de Sus, V. Crasnei, V. Ruscovei). Probarile efectuate au aratat ca desi grosimea complexelor de sisturi disodilice este de pana la 20 m, continuturile de carbon organic sunt reduse, sub 4-5 %, mai mici decat in alte arii din Carpati.

3 Substante nemetalifere

Travertin. Sunt roci carbonatice formate prin depunerea carbonatului de calcar in zona unor izvoare minerale sau exurgente carstice. Se cunosc pe un afluent stang al V. Budeascu la Poienile de sub Munte, necercetate, par prea friabile (fiind actuale) pentru a fi exploatate si prelucrate.

4 Roci ornamentale

4.1. Calcare policrome

Pe V. Gurguiatu (Viseu de Sus) apar calcare marmoreene de culoare roscata-carneol, cu nuante cenusii-verzui, un material excelent pentru lucrari decorative si ornamentale, exploatate intr-o cariera. Pe V. Pestilor amonte de confluenta cu V. Gurguiatu exista calcare negricioase-cenusii diaclazate din Grupul de Carlibaba- Tibau al Panzei sub-bucovinice.

4.2. Dolerite

Sunt roci intruzive mezozoice de culoare cenusiu-verzuie. Se utilizeaza ca roci ornamentale , dar si ca piatra sparta si criblura. O cariera in astfel de roci este la Poienile de sub Munte pe V. Socolau, roci similare extinzandu-se si pe V. Rika.

5 Roci de constructie

5.1 Andezite

Sunt roci comune, destul de frecvente pe rama depresiunii Maramuresului. Se cunosc mai multe cariere la Baia Borsa (V. Fatului, V. Colbului, V. Rea si V. Secu). Rocile se utilizeaza ca piatra sparta pentru intretinerea drumurilor, agregate pentru betoane si mortare, piatra sparta pentru balastarea cailor ferate, piatra fasonata, utilizari care raman valabile si in continuare.

5.2 Calcare comune

Calcarele eocene sunt prezente in zona marginala a depresiunii Maramuresului, fiind exploatate in cariere la Luhei (Valea Viseului), Senderschi, Scorodnai ( Bistra) , Strampuc-Prislop, Fantanele si Salhoi (Borsa). Sunt utilizate ca piatra sparta pentru drumuri si cai ferate si pentru fabricarea varului. S-au obtinut rezultate bune si in confectionarea placajelor pentru interioare. Reprezinta o resursa locala importanta.

5.3 Gresii

Se exploateaza ocazional din carierele Hajmaru Mare (Borsa-Fantana) si Miclusa (Repedea), fiind utilizate in constructii si pentru intretinerea drumurilor. Din

cariera Miclusa s-au extras blocuri mari pentru indiguirile si gavioanele efectuate in zona Repedea-Poienile de sub Munte dupa inundatiile din anul 1998.

5.4 Agregate naturale (nisipuri si pietrisuri)

Se exploateaza intens din balastierele amplasate in albiile principalelor rauri ce strabat Maramuresul pe Viseu la Bistra, Petrova. Leordina, Viseu de Jos, Viseu de Sus. Alte balastiere sunt situate pe V. Ruscovei (Repedea, Poienile de sub Munte), V. Taslei (Borsa).

6 Ape minerale

Sunt o mare bogatie a muntilor Maramuresului, cu o raspandire larga si compozitie chimica variata. Au fost inventariate 185 de izvoare minerale in Parcul Natural Muntii Maramuresului, dintre cele 256 surse minerale ale Maramuresului. Este probabil cel mai "dotat" Parc din Romania in acest sens, poate si din alte continente, n-ar fi exclus sa fie vorba de un record mondial, sau de o situare in apropierea acestuia.

Principalele categorii de ape minerale sunt cele carbogazoase-feruginoase (fierul determinand o anumita prelucrare suplimentara a apei minerale inainte de a fi imbuteliata), dar sunt prezente si apele sulfuroase-sulfatate, ca si cele oligominerale (cu o mineralizatie mai mica de 1 gram/litru). Unele surse au caracteristici mixte, ceea ce le sporeste valoarea terapeutica. Dintre acestea, doua surse se imbuteliaza ca apa de masa (Vinisoru si Izvoru Rosu -Baia Borsa), 3 surse se utilizeaza in scop balnear (Valea Vinului -Viseu de Sus, Cvasnita -Poienile de sub Munte si Scorodnai -Repedea). S-a mai utilizat in scop balnear si pentru imbuteliere si izvorul mineral de la Suligu (inainte de primul razboi mondial).

Ca densitate de izvoare pentru tot Maramuresul, se remarca zonele Viseu de Sus-Valea Vinului cu 42 surse hidrominerale si V. Vinisoru (Baia Borsa) cu 26 surse hidrominerale.

Distributia pe localitati este urmatoarea:

Valea Viseului - 3 izvoare oligominerale sulfuroase pe V. Luhei

Ruscova - un izvor oligomineral sulfuros pe V. Drahmirov

Crasna Viseului - 2 izvoare oligominerale carbogazoase, unul pe V. Hututeanca (recent reamenajat) si altul pe v. Pop Ivan (rezultat duntr-un foraj executat in anul 1996)

Repedea - 3. izvoare (unul carbogazos pe v. Tomnatic, 2 oligominerale sulfuroase pe V. Scorodnai si V. Pentaia);

Viseu de Jos - 8 izvoare (2 oligominerale, restul carbogazoase) pe V. Ilita, V. Sangerului;

Viseu de Mijloc - 28 izvoare minerale pe v. Vinului (2 oligominerale, restul carbogazoase);

Viseu de Sus - 66 izvoare in bazinul Vaserului, dintre care 8 oligominerale, restul fiind carbogazoase;

Borsa - 63 izvoare minerale carbogazoase pe V. Taslei, V. Vinisoru, V. Birtu, V. Poienii, V. Cercanel, V. Valcanescu;

III. PESTERILE DIN PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI

Studiul fenomenelor carstice din muntii Maramuresului a inceput abia in anii 1978-1980 cand sunt explorate primele pesteri in zonele Salhoi, Mihailec si Poienile de sub Munte, de catre Cluburile de speologi amatori Lanterna Magica Halmeu si Flacara Iasi. Ulterior, dupa 1987, Clubul de Speologie Montana din Baia Mare isi extinde explorarile si in muntii Maramuresului , in zonele Pietriceaua, V. Repedea, Bistra, Cearcanul-Podul Cearcanului, Piatra Scrisa-Dl Frumos, Salhoi, Geamanu.

In Parcul Natural Muntii Maramuresului se cunosc in prezent 48 de cavitati (pesteri si avene) cu o dezvoltare totala de 1491,74 m m si o denivelare cumulata de +107,6 m si -280,84 m. Raportand dezvoltarea totala la numarul cavitatilor, rezulta o medie de 31,08 m, ceea ce arata ca pesterile din muntii Maramuresului sunt in general de mici dimensiuni. Faptul ca denivelarea negativa este de peste 2 ori mai mare decat cea poziitva, arata ca sunt putine cavitati de versant ascendente, majoritatea fiind puternic descendente sau avene.

Principalele caracteristici al carstului din muntii Maramuresului sunt urmatoarele:

• exista mai multe formatiuni carstificabile, de varste diferite (mai multe complexe de calcare metamorfice, dar si calcare triasice si eocene);
• rocile carstificabile apar pe suprafete restranse, cu fenomene exocarstice reduse, dar sunt raspandite pe intreaga suprafata a masivului;
• se remarca existenta a cel putin doua etape de carstificare, legate de etapele de adancire a retelei hidrografice;
• sunt frecvente si cavitatile tectonice formate in roci necarstificabile (bazalte mezozoice, gresii, cuartite metamorfice); Fenomenele carstice din muntii Maramuresului prezinta importanta stiintifica, arheologica si turistica, selectarea cavitatilor destinate turismului ramanand un obiectiv important pentru protectia mediului subteran.

Cele mai importante cavitati cercetate pana in prezent sunt:

Avenul din Pietriceaua - (dezvoltare 216 m, denivelare 54,5 m), sectioneaza complet calcarele triasice pana in rocile flisului negru, la contact litologic dezvolndu-se o galerie cu o lungime de cca 100 m;

Pestera Vasile Bologa din Geamanu - (dezvoltare 120 m, denivelare -17,5 m, +2,0 m), frumos concretionata (stalactite, stalagmite, cruste parietale), cu goluri si septe de eroziune, apta pentru vizitare turistica organizata;

Pestera Mare din piatra Molosnaia - (dezvoltare 190 m, denivelare -7,5 m, +22,2 m) cu depuneri de mondmilch ce se formeaza si acum. Vizitabila pentru turisti;

Pestera cu Monezi din Piatra Molosnaia (dezvoltare 37 m, denivelare -0,3 m, +2 m) in care au fost gasite 9 monezi austriece, maghiare si romanesti din anii 1812-1952;

Pestera din Piatra Baitei - (dezvoltare 32 m, denivelare +2,5 m), dezvoltata in cuartite metamorfice dar cu interesante coralite si concretiuni parietale calcitice;

Pestera Hotilor din P. Banariei - (dezvoltare 58,27 m, denivelare -29,1 m), in fond un aven foarte cunoscut de catre localnici datorita legendelor privind existenta aici a unor "comori" haiducesti, nevizitabil;

Pestera Fantanele (Sesuri) - (dezvoltare 21 m, denivelare +4,5 m) singura pestera activa din muntii Maramuresului, al carui terminus este o portiune complet inundata.

Trebuie mentionate si zonele cu exocarst, mai ales ca acestea nu sunt mentionate pana acum in literatura de specialitate:

• doline Prislopul Laptelui, Podul Cearcanului Dl. Frumos, Fantana Stanchii
• izbucuri: renumit este Fantana Stanchii, a carui apa provine dintr-un ponor situat mai spre sud.

Tabel cu pesterile si avenele din Parcul Natural Muntii Maramuresului

100 Muntii Maramuresului

TOTAL 49.0 +4.5

1000 Bazinul Ruscovei

TOTAL  690.40 +59.4 ;-105,8

1001 Bazinul Vaserului

Pana acum nu exista pesteri in evidenta Cadastrului pesterilor din Romania.

1002 Bazinul Viseului

TOTAL 523,60 +33,5; - 98,2

1005 Versantul stang al V. Bistrita Aurie

TOTAL  179,3 -45,8; +6,5

1006 Versantul drept al V. Tibau

TOTAL 90,44 -31,04; +3,7

Semnificatia indicilor cluburilor descoperitoare:

• MB -Montana Baia Mare
• LM -Lanterna Magica Halmeu
• BS -Bucovina Suceava
• FI -Flacara Iasi

IV. HARTA GEOLOGICA DIGITALA A PARCULUI NATURAL MUNTII MARAMURESULUI

1. Date tehnice

Fisierele care contin informatiile geologice sunt in format .shp (shape file) una dintre cele mai raspandite formate in domeniul GIS. Vizualizarea datelor se poate face cu programe de calculator ce sunt compatibile cu acest format , cele mai indicate fiind programele furnizate de firma ESRI cum ar fi ArcView, ArcInfo sau ArcPad. In afara de informatiile geologice sunt prezente si principalele varfuri cu denumiri si altitudini, reteaua hidrografica si limita Parcului National Muntii Maramuresului. Datele sunt vizualizate si prelucrate grafic in cadrul documentului "GeolMaramures.mxd", accesibil cu ajutorul programelor mentionate mai sus.

Datele sunt georeferentiate in sistemul de coordonate STEREO 70, utilizat la ora actuala in Romania.

2. Sursa datelor

Informatiile geologice au fost preluate prin digitizare de pe materialele cartografice amintite la bibliografie iar acolo unde a fost cazul s-au facut corelari intre harti la scari diferite sau sisteme tectono-structurale diferite, utilizand informatii, harti si schite aparute in diferite lucrari stiintifice.

3. Structura datelor

Datele geologice sunt grupate in doua fisiere .shp. Unul denumit "falii" ce contine principalele rupturi tectonice si unul denumit "geologiemm" ce contine practic majoritatea datelor geologice.

Tabelul asociat fisierului "geologiemm" cuprinde 2 coloane ce contin urmatoarele date geologice:

Varsta - varsta unitatilor geologice

Tip genetic - tipul genetic de roca 

Pentru alcatuirea hartii geologice digitale a Muntilor Maramuresului s-au utilizat toate sursele cartografice publicate, disponibile la ora actuala, indiferent de scara. Acolo unde exista harti la scara mai mare (1:50 000) diviziunile stratigrafice sunt bine distinse iar corelarea acestora cu cele schitate pe hartile 1:200 000 s-a facut prin consultarea materialelor cartografice. In cazul structurii tectonice modelul utilizat a fost cel a lui Sandulescu (1984) iar disocierea rocilor metamorfice de pe hartile 1:200 000 in aceste structuri s-a facut prin utilizarea hartilor, schitelor si descrierilor din Sandulescu (1984) si Balintoni (1997), precum si din alte surse bibliografice.

V. SOLURILE

Distributia geografica a solurilor din Muntii Maramuresului este putin cunoscuta, in lucrarile de specialitate existente, limitele dintre grupele mari de soluri montane au fost trasate pe criterii indirecte de relief, clima, vegetatie si substrat geologic.

Factorul climatic intervine in procesul pedogenetic prin insolatie puternica in timpul zilei, urmata de o racire puternica in timpul noptii si alternarea repetata a fenomenului inghet - dezghet duce la dezagregarea rocilor si la incetinirea procesului de argilare si favorizeaza fenomenele de distructie a mineralelor primare, iar precipitatiile abundente creeaza un puternic curent descendent de apa care inlatura o buna parte din compusii organici rezultati.

Factorul biologic exercita o influenta pedoclimatica, in primul rand cu caracter local, suprafetele mari ocupate de paduri de rasinoase, dezvolta mari cantitati de materie organica, iar resturile lor organice sarace in baze, dau forme de humus puternic acide.

In Muntii Maramuresului, domina tipul de scoarta de alterare autohtona de mica grosime, din cauza fragmentarii si inclinarii pronuntate a versantilor care favorizeaza deplasarea produselor dezagregate si alterate. ( Geografia Romaniei, 1983).

Din grupele mari de soluri, suprafete mari ocupa solurile brune acide acestea s-au format in zona montana de la altitudinea de 450 m pana la altitudinea de 1937 m in masivul Pop Ivan, in conditii de clima rece si umeda care face ca materia organica sa fie numai partial descompusa de catre microorganisme, procesul este foarte lent, ducand la acidifierea accentuata a solului. Aceste soluri sunt ocupate de vegetatie forestiera, fanete naturale, pasuni montane si intr-o mica masura, suprafete izolate sunt cultivate cu cartofi si ovaz, fiind sarace in substante nutritive, determina o fertilitate naturala scazuta.

In grupa solurilor brune acide montane sunt doua subtipuri, litice si tipice, care cuprind intreg bazinul vaii Ruscova, pana la confluenta vaii Rica cu Socolau si pana la vest, de partea inalta a masivelor Farcau - Mihailecu, versantul de pe dreapta vaii Viseului , pana la Viseu de Sus. Aceste soluri s-au format pe roci metamorfice, eruptive, conglomerate, gresii, marne, calcare, sisturi bituminoase, roci cu caracter acid.

Vegetatia acopera sapte unitati zonale pe altitudine : pajisti si tufarisuri subalpine ( Pinetum mughi carp, Campanulo - Nardo - Festucetum ) : paduri de fag, brad si molid ( Pulmonariuo - Abieti- Fagetum ; pajisti montane secundare (Agrosti - Festucetum montanum) ; paduri montane de fag : Symphyto fagetum ; paduri de fag si carpen : Carpino - Fagetum, Hieracio - Luzulo - Fagetum ; pajisti colinare secundare cu iarba vantului si paius rosu (Festuco - Agrostietum) si terenuri agricole ; paduri de stejar. ( Atlas RSR, 1974 - 1978 )

Extinderea padurilor de rasinoase in dauna altor specii autohtone, in special a fagului, explica predominarea solurilor brune acide si a solurilor brune feriiluviale (podzolice). Aceste soluri sunt extinse in partea inferioara a arealului, pe versanti variat inclinati si cumpene inguste, sub paduri de fag si molid, in care apar uneori - mai ales in molidisurile superioare - Vaccinium sp. si muschi.( M. Opris, E. Stoica - Contributii la cunoasterea solurilor brune podzolice si podzolurilor humico - feriiluviale din Muntii Maramuresului, 1967 ). Solurile brune feriiluviale, local litosoluri, se intalnesc in: Muncelu Popii si la est de Pietrosu Bardau, de -a lungul crestei principale a Muntilor Maramuresului pana in valea Tibaului. Litosolurile sunt soluri neevoluate, scheletice, care s-au format pe roci eruptive si metamorfice, ocupand masivele inalte , avand o importanta mica. Solurile brune podzolice au valoare mediocra, fiind mai importante din punct de vedere silvic si pastoral. Sub pajistile alpine aflate la peste 1600 m , intalnim solurile humico - silicatice.

Aluviunile si solurile aluvionale se intalnesc pe luncile inundabile a principalelor cursuri de apa, in special al vaii Viseului. Aluviunile sunt depozite aluvionare grosiere, slab evoluate si structurate, sarace in elemente nutritive, fiind soluri slab productive.

Invelisul de sol este constituit, predominant din: soluri brune acide, soluri brune si brune feriiluviale (podzolice ), substantele minerale si capacitatea de retinere a apei favorizeaza dezvoltarea optima atat a vegetatiei forestiere, cat si a pajistilor naturale, fanete si pasuni montane, resurse naturale valorificate prin activitatile silvopastorale. In ultimii ani se constata o scadere drastica a numarului de animale, care vareaza la munte si in special a ovinelor, fapt ce duce la o scadere a calitatii pasunilor montane si la degradarea solului.

VI. SINTEZA

1. Date geologice

Muntii Maramuresului au un caracter destul de clar individualizat din punct de vedere geologic, prin structura lor extrem de complexa. Remarcabila este concentrarea aici a unor roci cu geneza diferita (metamorfica, magmatica si sedimentara), reprezentate prin suite foarte variate de roci, atat ca litologie, cat si ca varsta.

Varietatea mare de tipuri de roci determina si o mare diversitate a aspectelor morfologice, ceea ce creaza conditiile necesare pentru existenta unei mari varietati a florei.

Structura geologica a muntilor Maramuresului este caracterizata de larga dezvoltare a panzelor de sariaj de varsta cretacica, pinze de soclu ce apartin Unitatii Dacidelor Mediene. Aceasta este constituita din mai multe unitati suprapuse prin sariaj, care de jos in sus sunt: panzele infra-bucovinice, panza sub-bucovinica si panza bucovinica.

1.1. Pinzele infra-bucovinice afloreaza discontinuu la vest de V. Ruscovei (Pop Ivan-V. Bistrei) si pe Vaser. Sunt atribuite acestor panze urmatoarele intervale stratigrafice:

• Grupul de Pop Ivan (Precambrian inferior si mediu) deschis pe V. Frumusaua si constituit din paragnaise si micasisturi, cu intercalatii de amfibolite;
• Grupul de Repedea (Ordovician-Carbonifer inferior) -sisturi filitice si grafitoase cu intercalatii de cuartite negre si calcare cristaline (apar pe V. Pestilor. V. Lostun, V. Suligu. V. Bardau);
• Grupul de Bistra (Devonian-Carbonifer inferior) -roci terigene carbonatice (dolomite, calcare, sisturi sericito-cloritoase, cu intercalatii de metatufuri acide;
• Paleozoic superior -depozite permiene (conglomerate si gresii cu intercalatii de diabaze si porfire) pe V. Repedea;
• Mezozoic -Conglomerate, calcare si dolomite triasice si sisturi grafitoase negre (Jurasic) pe V. Pentaia si P. Botizu.

1.2. Panza sub-bucovinica este constituita din urmatoarele complexe:

• Complexul de Vaser (Precambrian superior-Cambrian inferior) - micasisturi, cuartitele de Gliganu, cuartite cu mangan, intercalatii de metavulcanite acide. Corespunde partii inferioare a formatiunii inferioare (Tg1) a grupului de Tulghes si afloreaza pe cursul mediu al V. Vaser (aval de Faina);
• Grupul de Carlibaba-Tibau (Carbonifer inferior) -sisturi cloritoase peste care se dispune un complex carbonatic (calcare si dolomite). Se extinde din V. Tibaului (Zimbroslava, p. Banariei) pana la obarsia Vaserului;
• Mezozoicul - este reprezentat de brecii tip Haghimas, gresii si dolomite triasice (Piciorul Comanului, Piciorul Babei).

1.3 Panza bucovinica -este constituita din mai multe etaje structurale:

• Grupul de Tulghes in facies cu sulfuri (Cambrian) -este compus din 3 formatiuni: inferioara (Tg1) -sisturi cuartoase sericito-cloritoase, mediana (Tg2) -grafitoasa cu cuartite negre si superioara )Tg3) vulcano-sedimentara cu sulfuri. Se extinde din cursul superior al Tibaului in bazinul Taslei, apoi in V. Vaserului, V. Bardiu;
• Paleozoicul superior -conglomerate cuartitice rosii-violacee permiene de tip Verrucano (V. Suligu de Sus, V. Repedea);

Unitatea Dacidelor Externe este constituita din panze de sariaj ce afecteaza cuvertura sedimentara si cuprinde depozite de flis apartinand unitatilor Flisului Negru si de Ceahlau.

a. Unitatea Flisului Negru (Jurasic-neocomian) - se intinde din V. Budescu prin V. Rica -Mihailec -Farcau pana in V. Repedea. Este constituita din mai multe subunitati:

- Formatiunea de Vartop-Mihailec (Jurasic superior-neocomian) -se compune din roci bazice mezozoice (bazalte, roci intruzive de tipul doleritelor -V. Polanschi, tufuri bazice -Rugas), in alternanta cu brecii calcaroase si calcare;

- Flisul Negru (tithonic-neocomian) -sisturi negre, gresii, piroclastite bazaltice;

- Flisul de Vinderelu (barremian-aptian) -flis grezos (gresii, conglomerate, sisturi)

- Klippe sedimentare -calcare si dolomite, in caldarea Vartop.

b. Unitatea de Ceahlau - se compune din strate de Sinaia (Cretacic inferior-neocomian), flisul grezos de Vinderelu (barremian-aptian) si stratele de Corbu (aptian-albian) -gresii, subordonat sisturi. Afloreaza pe cursul superior al V. Socolau si V. Rica, unde principalele varfuri (Stogu, Copilasu, Budescu) sunt constituite din gresii ale stratelor de Corbu.

Cuvertura post-tectonica a Dacidelor Orientale este constituita dintr-o succesiune de roci sedimentare, cu extindere mai mare in depresiunea Maramuresului.

- Stratele de Bardau (vraconian-cenomanian) -constituite din calcare cu orbitoline, gresii, marne si conglomerate. Apar in zona Pietrosul Bardaului si de-a lungul granitei cu Ucraina, intre obarsia V. Stevioara si obarsia Vaserului;

- Gresiile cu Exogyra columba (cenomanian-senonian) formeaza versantii defileului Viseului de la nord de Bistra;

- Flisul paleocen-eocen (Pg1-Pg2) are o raspandire redusa an zona Petrova;

- Eocenul in facies litoral-detritic (latorfian-priabonian) -bordeaza depresiunile Ruscovei si Borsei extinzandu-se si in interiorul masivului montan (Salhoi, Geamanu, Fantana Stanchii, Cearcanul, Novicior);

-Stratele de Valea Carelor (latorfian-rupelian) -flis marnos-grezos su sisturi bituminoase;

-Gresia de Borsa (chatian-burdigalian) -incheie succesiunea de roci sedimentare, dezvoltandu-se in bazinele Ruscovei si Borsei.

Rocile magmatice neogene -sunt prezente in zona Baia Borsa (Toroiaga-Tiganu, Piciorul Caprei, Magura), fiind individualizate mai multe varietati de diorite, andezite si dacite.

2. Date asupra substanelor minerale utile

Frecventa si varietatea acestora au un impact negativ asupra conservarii naturii in Parcul Natural Muntii Rodnei. Inchiderea conjuncturala a mineritului in zona Baia Borsa (determinata de etapa de dezindustrializare actuala), departe de a fi un fapt favorabil, lasa fara responsabili surse majore de poluare si de potentiale accidente ecologice. In plus, lucrarile miniere abandonate devin sursa unei poluari a apelor pe termen foarte lung. Reconstructiile ecologice in acest sector fost si probabil si viitor minier, sunt costisitoare si pot fi inutile, daca se va reveni ulterior la exploatarea minereurilor care exista. Se recomanda promovarea utilizarii resurselor minerale regenerabile (apele minerale, produsele de balastiera din albia principalelor rauri), precum aprobarea limitata a exploatarii resurselor de roci nemetalifere utile, a caror exploatare duce la utilizarea fortei de munca locale si nu influenteaza pe termen lung mediul (apa, aerul, solul), doar morfologia initiala prin crearea de noi fronturi de cariera.

Harta geologica digitala

3.1 Date tehnice

Fisierul care contine informatiile geologice este in format "shp" (sharpe file) unul dintre cele mai raspandite in domeniul GIS. Vizualizarea datelor se face cu programe de calculator compatibile cu acest format, cele mai indicate fiind ArcView, ArcInfo sau ArcPad. In afara de datele geologice, sunt prezentate si principalele varfuri cu denumiri si altitudini si reteaua hidrografica. Datele sunt georeferentiate in sistemul de coordonate STEREO 70.

3.2 Sursa datelor

Informatiile geologice au fost preluate prin digitalizare de pe materialele cartografice existente

4. Date geomorfologice

Fragmentarea morfologica a masivului este o caracteristica a muntilor Maramuresului, reteaua hidrografica determinand o separare si fragmentare a zonelor inalte ale masivului. Substratul geologic variat determina si o morfologie extrem de variata a zonelor inalte, ceea ce reprezinta un unicat in Carpati.

4.1 Morfologia zonelor inalte si masive

Varfuri dezvoltate pe roci metamorfice dure - Pop Ivan (1937 m), Serbanu ( 1794

m ), Greben (1594 m) -au pante extrem de accentuate si sectoare de culmi pe alocuri cu aspect de custura, vaile avand frecvent sectoare de cascada.

Varfuri formate pe sisturi cristaline micacee (mai moi) - Jupania (1853 m), Prislopul Cataramei (1644 m), au aspect mai domol, cu pante mai line.

Varfuri modelate in roci bazaltice mezozoice - Farcau (1957 m), Mihailec (1918 m) -sunt conturate de eroziune sub forma unor varfuri proeminente, cu stanci si rupturi de panta, atractive si unice in Carpati prin substrat si altitudine.

Varfuri modelate in roci eruptive neogene - Toroiaga (1930 m), Piciorul Caprei (1804 m), Tiganu (1736 m), Magura ( 1601 m ) -sunt varfuri proeminente cu pante abrupte, cele mai inalte varfuri formate din roci intruzive neogene din Carpati.

Varfuri modelate pe calcare si dolomite cristaline - Zimbroslava (1603 m), frecvente in Carpatii Orientali, aici prezente pentru a sublinia varietatea morfologica remarcabila a sectoarelor inalte ale muntilor Maramuresului.

Varfuri modelate in calcare eocene - Podul Cearcanului (1507 m), Geamanu (1539 m) -au aspectul unor platouri pentru ca depunerea transgresiva a calcarelor peste formatiunile mai vechi determina o nivelare a denivelarilor preexistente. Remarcabila este cota ridicata la care apar aceste roci, comparativ cu cea a rocilor similare de pe rama nordica a depresiunii Transilvaniei, ceea ce reflecta o inaltare importanta post-eocena (in mare parte cuaternara) a muntilor Maramuresului.

Varfuri formate pe calcare si dolomite triasice - Pietriceaua (1555 m) -relief ruiniform cu tancuri, custuri si pereti stancosi, extrem de spectaculos.

Varfuri formate din gresii - Budescu (1679 m), Pietrosu Bardaului (1850 m), Stogu (1651 m), Copilasu (1611 m), Corbu ( 1636 m). Varfuri rotunjite dar proeminente si uneori cu versanti abrupti.

Aspecte particulare au unele varfuri: Cearcanul (1847 m) -ce are in varf sisturi cristaline ce stau peste un abrupt de calcare eocene si dl Negru (1818 m) -format din cuartite negre.

4.2 Defilee

Reteaua hidrografica strabate adesea prin roci mai dure, creand defilee atractive. In muntii Maramuresului sunt prezente defilee in roci metamorfice (pe Vaser intre Glimboaca-Cozia-Novicior si Bardau-Botizu), in gresii cretacice (defileul Viseului dintre Bistra si confluenta cu Tisa) sau calcare (pe Tibau la Prestanci, pe V. Salhoi sub vf. Salhoiul Mare ( 1563 m ). Fara a avea aspect de defilee, merita mentionata si morfologia cursurilor superioare ale V. Socolau si Rica, morfologie comuna intregului flis carpatic, prezenta aici pentru a spori atractivitatea masivului.

4.3 Stanci si pereti stancosi

Reprezinta atractive obiective de interes turistic si in acelasi timp sectoare cu o flora mai deosebita (datorita expunerii mai prelungite la soare), si o fauna (pasari) caracteristica. Predomina stincile si peretii calcarosi (Piatra Socolaului, Piatra Arsa (Macarlau), Prislopul Laptelui (Magura), Piatra Scrisa (V. Taslisoara), Munceii Albi (obarsia Vaserului), Stana Sasului (Cearcanul), dar sunt prezente si stanci de cuartite si sisturi metamorfice (Piatra Baitei -Baia Borsa)

4.4 Relieful glaciar

Datorita faptului ca cele mai inalte varfuri ale muntilor Maramuresului au altitudini mai mici de 2000 m si a fragmentarii ce determina dispunerea izolata a masivelor mai inalte, relieful glaciar este mai slab reprezentat decat in masivii montani vecini (Rodna la sud, Cernahora la nord). Remarcabil este insa faptul ca relieful glaciar este modelat pe un substrat geologic variat (sisturi cristaline -Jupania, gresii cretacice -Pietrosul Bardaului, bazalte mezozoice cu intercalatii de calcare (Vartop).

Sunt prezente caldari glaciare cu praguri glaciare si morene in masivele Farcau-Mihailec (Vartop, Groapa Julii), Jupania (obarsia V. Creteala, afluent de obarsie al Ceremusului Alb), Pietrosul Bardaului-Bucovinca (obarsia V. reviaca Mare).

Caldari glacio-nivale, cu o pozitie mai joasa ca altimetrie, apar in jurul masivului Farcau (Stanisoara la nord, Groapa Bologhii si Groapa Lupilor la est).

4.5 Relieful periglaciar

Este datorat modelarii crio-nivale, fiind reprezentat de rauri si torenti de pietre, grohotisuri difuze, potcoave nivale, microdepresiuni nivale, movile inierbate, prezente in zona masivelor inalte ale muntilor Maramuresului, la altitudini mai reduse decat cele ale reliefului glaciar, dar si la altitudini mai ridicate , ca rezultat al proceselor de eroziune postglaciara.

5. Date pedologice

Parcul Natural al Muntilor Maramuresului, constituit in principal pe suprafata Muntilot Maramuresului si pe o parte a zonei depresionare omonime, aflata in partea dreapta a raului Viseu, precum si o mica parte din dealurile din depresiune (Nucleu Nacladovat).

Distributia solurilor este caracteristica in principal unitatilor montane cristaline.

Solurile zonale sunt formate din trei grupe si fiecare grupa cu tipurile si subtipurile de baza:

• grupa solurilor brune montane;
• grupa solurilor brune acide montane;
• grupa solurilor podzolice montane;

Solurile intrazonale cu principala grupa a solurilor aluviale.

6.Carstul

Principalele caracteristici al carstului din muntii Maramuresului sunt urmatoarele:

• exista mai multe formatiuni carstificabile, de varste diferite (mai multe complexe de calcare metamorfice, dar si calcare triasice si eocene);
• rocile carstificabile apar pe suprafete restranse, cu fenomene exocarstice reduse, dar sunt raspandite pe intreaga suprafata a masivului;
• se remarca existenta a cel putin doua etape de carstificare, legate de etapele de adancire a retelei hidrografice;
• sunt frecvente si cavitatile tectonice formate in roci necarstificabile (bazalte mezozoice, gresii, cuartite metamorfice);

Fenomenele carstice din muntii Maramuresului prezinta importanta stiintifica, arheologica si turistica, selectarea cavitatilor destinate turismului ramanand un obiectiv important pentru protectia mediului subteran.

Cele mai importante cavitati cercetate pana in prezent sunt:

Avenul din Pietriceaua (dezvoltare 216 m, denivelare 54,5 m), sectioneaza complet calcarele triasice pana in rocile flisului negru, la contact litologic dezvolndu-se o galerie cu o lungime de cca 100 m;

Pestera Vasile Bologa din Geamanu (dezvoltare 120 m, denivelare -17,5 m, +2,0 m), frumos concretionata (stalactite, stalagmite, cruste parietale), cu goluri si septe de eroziune, apta pentru vizitare turistica organizata;

Pestera Mare din piatra Molosnaia (dezvoltare 190 m, denivelare -7,5 m, +22,2 m) cu depuneri de mondmilch ce se formeaza si acum. Vizitabila pentru turisti;

Pestera cu Monezi din Piatra Molosnaia (dezvoltare 37 m, denivelare -0,3 m, +2 m) in care au fost gasite 9 monezi austriece, maghiare si romanesti din anii 1812-1952;

Pestera din Piatra Baitei (dezvoltare 32 m, denivelare +2,5 m), dezvoltata in cuartite metamorfice dar cu interesante coralite si concretiuni parietale calcitice;

Pestera Hotilor din P. Banariei (dezvoltare 58,27 m, denivelare -29,1 m), in fond un aven foarte cunoscut de catre localnici datorita legendelor privind existenta aici a unor "comori" haiducesti;

Pestera Fantanele (Sesuri) (dezvoltare 21 m, denivelare +4,5 m) singura pestera activa din muntii Maramuresului, al carui terminus este o portiune complet inundata.

Trebuie mentionate si zonele cu exocarst, mai ales ca acestea nu sunt mentionate pana acum in literatura de specialitate:

• doline: Prislopul Laptelui, Podul Cearcanului Dl. Frumos, Fantana Stanchii;
• izbucuri: renumit este Fantana Stanchii, a carui apa provine dintr-un ponor situat mai spre sud;

Bibliografie

ALMASAN B. (1984) - Exploatarea zacamintelor minerale din Romania. Edit. Tehnica

AROLDI CAROL (2001) - The Pienides in Maramures, Sedimentation, Tectonics and Paleogegraphy. Cluj Unzversity Press;

BALINTONI I. (1997) - Geotectonica terenurilor metamorfice din Romania, Edit. Carpatica Cluj-Napoca;

BANCILA I, (coord.), (1980-1981) Geologie inginereasca, vol I si II, Ed. Tehnica, Bucuresti;

BLEAHU M. (1962), Cercetari geologice in bazinul superior al Vaii Ruscova (Muntii Maramuresului), D. S. Com. Geol. Rom., XLV, Bucuresti;

BLEAHU M., BOMBITA G., KRAUTNER H. G. (1968) Harta geologica 1:200 000, foaia Viseu, Com. de Stat al Geol, Bucuresti;

BALANESCU S., ACHIM V., CIOLTE A. (2002) - Istoria conducerii mineritului, a metalurgiei neferoase si pretioase din nord-vestul Romaniei. Edit. Gutinul;

BREZA T., IANC R..,BRATOSIN I. (1984) - Andezitele piroxenice de Arsita - un tip distinct de magmatite neogene din regiunea Baia Borsa (Muntii Maramuresului), Dari de Seama ale Inst. de Geologie si Geofizica, vol 68, 1, pg 47-57;

DICEA O., DUTESCU P., ANTONESCU F., MITREA G., BOTEZ R., DONOS I., LUNGU V., MOROSANU V. (1978) - Contributii la cunoasterea stratigrafiei zonei Transcarpatice din Maramures, Dari de Seama ale Institutului de geologie si geofizica, vol. LXV , pg. 21-85;

GORAN C. (1982) - Catalogul sistematic al pesterilor din Romania. Edit. CNEFS, 496 pg., Bucuresti;

IACOB GH. (1980) - Valorificarea principalelor resurse naturale ale Muntilor Maramuresului;

ISTVAN D., CSETERKI FR. (1985) - Pesterile din dealul Tocarnea (Muntii Maramures). Buletinul Speologic al Comisiei Centrale de Speologie Sportiva, nr. 9, pg. 53-59. Edit. CNEFS, Bucuresti;

ISTVAN D., MICLE R. - Agregatele coralitiforme din pestera de la Piatra Baitei (muntii Maramuresului), Cerc. Speologice (revista a Clubului National de Turism pentru Tineret), vol. 3, pg. 5-7, Bucuresti;

ISTVAN D., TAMAS I., RIST I. (1995) - Consideratii asupra carstului din V. Repedea -varful Pietriceaua (Muntii Maramuresului), Cerc. Speol., vol. 3, pg. 1-5, Bucuresti;

PARVU G., MOCANU GH., HIBOMVSCHI C., GRECESCU A. (1977) - Roci utile din Romania. Edit. Tehnica;

JIPA D. (1962), Directii de aport in gresia de Borsa (Maramures), Comunic. Acad. Romane, XII/12, Bucuresti;

JOJA T., MUTIHAC V., ALEXANDRESCU Gr., BERCIA I., (1968) Harta geologica 1:200 000, foaia Radauti, Com. de Stat al Geol, Bucuresti;

KRAUTNER H.G. (1982) - KRAUTNER FLORENTINA, SZASZ L, Harta geologica scara 1:50 000, foaia Pietrosul Rodnei, Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti;

KRAUTNER H.G. (1983) - KRAUTNER FLORENTINA, SZASZ L, Harta geologica scara 1:50 000, foaia Ineu, Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti;

KRAUTNER Th. (1935) -   Observations geologiques et petrographiques dans le massif cristalin du Maramures, Comptes Rendus des Seances, Inst. Geol. De Roumanie, Bucuresti;

PRICAJAN A. (1972) - Apele minerale si termale din Romania. Edit. Tehnica;

MIRON O., STOICA ELENA (1967) -   Contributii la cunoasterea solurilor brune podzolice si podzolurilor humico - feriiluviale din Muntii Maramuresului;

MUTIHAC V. (1990) - Structura geologica a teritoriului Romaniei. Edit. Tehnica, 418 pg., Bucuresti;

MUTIHAC V. (1990) -   Structura geologica a Romaniei, Edit. Tehnica Bucuresti;

MIHAILESCU N., PANIN N., (1962) -   Directii de curent in depozitele eocen-oligocene din regiunea Telciu-Romuli (Maramures), Comunic. Acad. Romane, XII/12, Bucuresti;

MURESSAN I. (1995) - Pesterile din stanca Molosnaia (muntii Maramuresului), Cerc. Speol, vol. 3, pg. 7-9, Bucuresti;

MARZA I.(1999) - Geneza zacamintelor de origine magmatica, vol. IV -Metalogenia hidrotermala, Edit. Presa Universitara Clujeana;

PATRULIUS D., DUMITRESCU R., BLEAHU M., (1952) - Cercetari geologice in Valea Viseului si imprejurimile Sacelului (Maramures), D. S. Ale sed. Comit. Geol., vol. XXXIX, p. 96-113;

SANDULESCU M (1984) - Geotectonica Romaniei, Ed. Tehnica, Bucuresti;

SANDULESCU M (1982) - Contributions a la connaissance des nappes cretacees des mounts de Maramures (Carpathes Orientales), D.S. Inst. Geol. Geofiz., vol LXIX/5, Pag. 83-96;

SANDULESCU M., SZASZ L., BALINTONI I., RUSSO-SANDULESCU D., BADESCU D. (1991) - Harta geologica scara 1:50 000, foaia Viseu, Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti;

SANDULESCU M., VISARION M., SANICA M., ATANASIU LIGIA (1993) - Deep structure of the inner carpathians in the Maramures-Tisa zone (East Carpathians), Rom. J. Geophysics, 16, p. 67-76;

SANDULESCU M., VISARION M., STANICA D., STANICA M., ATANASU L. (1993) - Deep structure of the inner Carpathians in the Maramures-Tisa zone (East Carpathians), Romanian Journal of Geophysics, vol 16, pg. 67-76;

SOMCUTEAN Z., NISTOR GH., PAAL E., RIST L., TODORAN M., ISTVAN D., (1995) - Pesterile din stamca Molosnaia (Muntii Maramuresului), Cerc Speo, vol 3, pg. 7-9, Bucuresti;

STOICI S. D., TATARU S. (1988) - Uraniul si thoriul, Edit. Tehnica;

STOKE A., STECLACI L. (1962) - Regiunea Torrrrroiaga-Baia Borsa. Studiu geologic, petrografic, mineralogic si geochimic. Edit. Academiei;

SZASZ L. (1974) -   Pozitia stratigrafica a "gresiilor si conglomeratelor de Prislop" in estul bazinelor Borsa si unele consideratii asupra neocretacicului din Maramures si Muntii Bargaului, D.S. Inst. Geol. Rom. LX/4, Bucuresti;

SZOKE AMALIA, STULACI LIVIA (1962) -   Regiunea Toroiaga - Baia Borsa. Studiu geologic si petrografic, Edit. Academiei R.P.R.;

VAJDEA V., BERCIA I., SANDULESCU M., RADUT M., VELCIU S., ZINCENCO D., IGNAT V., (1981) - Uses of Landsat Data to Structural Study of the Romanian East Carpathians, The 12th Congress of the Carpatho-Balkan Geological Association 8-13, Bucuresri;

RIST I., MINGHIRAS T., GERGELZ R. ( 1996) - Avenul Izdocinai din Pietriceaua (m. Maramuresului), Cerc. Speol., vol. 4, pg 4-5, Bucuresti;

ZINCENCO D. (1988) - Studiul metalogenetic al zacamintelor stratiforme de pirita Zn-Pb-Cu din muntii Maramuresului. Teza de doctorat, Univ. Bucuresti;

SC IPEG Maramures, SC Prospectiuni SA (1999) - Sinteza datelor geologice, geochimice si geofizice din aria muntilor Oas-Gutai-Tibles;

S.C. IPEG Maramures, S.C. Geoproiect SRL (2000) - Studiu privind valorificarea resurselor minerale din judetul Maramures, etapa a II-a, Studiu final, Baia Mare;

Baza de date privind fundamentarea infiintarii rezervatiei biosferei a Muntilor Maramuresului (2000);

Judetele Patriei - Maramures mongrafie (1980), Bucuresti;

Geografia Romaniei, (1983);

*** Harta geologica scara 1:200.000, foaia Viseu (1968), Institutul Geologic Bucuresti;

*** Hartile geologice scara 1:50.000 editate de Institutul de Geologie si Geofizica, foile Ineu (1983) si Pietrosul Rodnei (1982);

***Harta solurilor - Atlas Romania;