(TERRA VAZUTA DE SATELITUL SVU-33 NEO)

Prin poluarea mediului se intelege modificarea compozitiei normale a mediului si/sau prezenta unor componenti straini care prin actiunea lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza asupra omului, produc alterarea starii de sanatate sau creeaza disconfort.Ea reprezinta una din problemele fundamentle ale umanitatii si este consecinta ruperii echilibrului ecologic dintre om si natura.

Dupa provenienta factorilor care o cauzeaza

Poluare naturala -eruptii vulcanice

-cutremure

-inundatii

-comete si meteoriti

-erodarea solului

Poluarea artificiala -biologica

-fizica

-chimica

Un tip de poluare este poluarea chimica, care sub aspectul poluarii organice poate fi considerata tot atat de veche ca si poluarea biologica care o intovaraseste. Dar poluarea chimica s-a dezvoltat pe masura ce omul a utilizat din ce in ce mai multe substante chimice de sinteza, substante necunoscute in trecut si inexistente in natura. Poluarea chimica este caracteristica zonelor dezvoltate , dar si a celor in curs de dezvoltare si imbraca in prezent cel mai larg evantai de poluanti.

Prin poluarea aerului se intelege prezenta in atmosfera a unor substante care, in functie de concentratie si/sau timp de actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza disconfort si altereaza mediul. Aceste substante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala (ideala) a aerului(In compozitia aerului apar:azotul 78,09%, oxigen 20,94%, argon 0,93%, CO₂, 0,03% neon, kripton, xenon, heliu, hidrogen, ozon si alti vapori de apa) sau pot sa fie compusi care fac parte din acestea, cum ar fi ozonul, dioxidul de carbon, radonul etc.

Clasificarea cea mai folosita a poluantilor atmosferici tine cont de starea de agregare a poluantilor si in acest mod se stabilesc doua categorii de poluanti

-suspensiile din aer care cuprind poluantii dispersati in aer sub forma de substante in stare de agregare lichida sau solida;

-gazele si vaporii poluanti, aflati in amestec in aer sub forma de dispersie moleculara (gazoasa).

Sursele de poluare a atmosferei se pot clasifica in surse naturale si surse artificiale. Sursele naturale (reprezentate de eruptiile vulcanice, descompuneri naturale ale materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteoriti etc.) au un potential poluant redus. Sursele principale de poluare a aerului, care de fapt au ridicat aceasta problema la importanta care i se atribuie in prezent, sunt reprezentate de surse artificiale, dintre acestea cele mai importante fiind procesele de combustie, transporturile, deseurile menajere si industriale si procesele industriale diverse Principala sursa de poluare a aerului, indiferent de originea poluarii, o reprezinta procesele de combustie in vederea obtinerii energiei electrice, termice sau mecanice pentru procese industriale, incalzirea locuintelor sau functionarea motoarelor. Principalele resurse de energie sunt reprezentate de carbune, petrolul si derivatii sai si gazele naturale. Atat carbunele cat si petrolul elimina la ardere cantitati apreciabile de produsi poluanti, cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de calitatea combustibilului. Teoretic la un combustibil de puritate perfecta si la o ardere completa ar rezulta numai bioxid de carbon si apa si eventual urme de oxizi de azot prin reactie cu azotul atmosferic. Insa nici una din cele doua conditii nu se realizeaza practic astfel ca impreuna cu cele trei componente mentionate rezulta si un amestec de suspensii si gaze in concentratie foarte diferita, care intra in compozitia fumului si a gazelor de esapament. Elementele gazoase care sunt formate - in afara de CO₂ si oxizi de azot - in special bioxid de sulf, oxid de carbon , hidrocarburi, aldehide. Elementele in suspensie sunt reprezentate de particule de cenusa - de natura minerala, particule de carbune nears sau in cazul in care combustibilul contine elemente volatile in cantitate mare - particule de fumigene. Natura combustibilului joaca un rol de prima importanta privind compozitia si concentratia produsilor de poluare rezultati din arderi, carbunele costituind inca principala sursa de energie penteu industrie si - in unele tari - pentru incalzitul locuintelor. La arderea carbunelui rezulta prin procese de distilare si piroliza unor hidrocarburi, o serie de hidrocarburi aromate policiclice, din care unele reprezinta substante cu efect cancerigen(3-4 benzpiren s.a.).

Arderea produsilor de petrol formeaza mai putine elemente minerale in suspensie, iar continutul in oxizi de sulf depinde de continutul natural in sulf al acestor produsi. Continutul in hidrocarburi este in general mai ridicat. Arderea gazelor naturale este mai putin nociva din punct de vedere al poluarii atmosferei, produsii rezultati din ardere fiind in cantitati mai mici si realiznd concentratii mai reduse in special in ceea ce priveste suspensiile.

Poluantii gazosi

Acestia reprezinta 90% din masa totala a poluantilor emisi in atmosfera, fiind sub forma de gaze,aerosoli lichizi(vapori).

Dioxidul de carbon(CO₂)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic,raspunzator de aparitia efecului de sera.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive.

Concentratia maxima normala de CO₂ admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x10⁹t CO₂.

C₆H₁₂O₆ ---2CH₃CH₂-OH+2CO₂ (procesul de fermentatie )

Glucoza  alcool etilic

Arderea combustibililor

C+O₂---CO₂ | 

CH₄+2O₂---CO₂|+2H₂O

Monoxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,1-0,2ppm.Este foarte toxic,nu are miros,culoare si are densitatea aproximativ egala cu a aeruli.Se combina cu hemoglobina de 210ori mairepede ca oxigenul si de aceea poate produce moartea prin asfixie prin privare de oxigen.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO₂ sau metan(CH₄).

CO₂+C---2CO|

2C+O₂---2CO|

Hidrocarburile-sunt eliminate prin arderea incompleta a carburantillor, concentratia lor in atmosfera devenind periculoasa pentru om, cu efecte cancerigene, exemplu:clorantrenul si benzopirenul.De altfel hidrocarburile produse prin fumat constituie o sursa importanta a impurificarii mediului inconjurator cu plumb,mercur, cadmiu,acid cianhidric,substante fenolice si radioactive,alcooli,aldehide.

Ca sursa naturala de hidrocarburi amintim vegetatia Terrei care produce 10⁹t/an hidrocarburi terpenice.

Aldehidele-exemplu:acroleina, foarte toxica si iritanta pt. om, substanta eliminata in natura de rafinariile de petrol, motoarele autovehiculelor, de crematoarele de gunoaie menajere.

Bioxidul de sulf (SO₂)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice.

Acest gaz are efecte toxice asupra plantelor producand leziuni foliare si nevroze opicale mai ales la conifere sau specii lemnoase ca:plopul ,castanul, teiul, mesteacanul, cedrul, catalpa etc. .

2SO₂+O₂-2SO₃

2SO₃+H₂O--- H₂SO₄

Hidrogenul sulfurat H₂S- apare datorita fermentatiilor anaerobe produse de sulfobacterii sau prin emisiile industriale, mai ales industriile chimica, farmaceutica, colorantilor, cauciucului, care elimina anual 3x10⁶t/an.Cei doi compusi, hidrogenul si sulful afecteaza sistemul nervos, aparatul respirator si sangele, atat la om cat si la animale.

Compusii azotului (NO, NO₂)-dintre care NO₂ este cel mai periculos poluant ce provine de la motoarele cu ardere interna si automobile.Alaturi de SO₂ raspunde de apritia ploilor acide si smogului fotochimic.In combinatie cu hemoglobina pot produce anemii in organism.

NO₂-NO+O

Halogenii si derivatii halogenilor (Cl, Br, F, I, HCl, HF)-sunt poluanti toxici care actioneaza asupra organismelor si provin din industria chimica, de producere a aluminei.Foarte sensibile la flor(F) sunt coniferele si pomii fructiferi care la o concentratie de 60-100ppb mor.Floururile provoaca iritarea mucoselor si precipitarea calciului in tesuturi.

Electrolize:

MgF_2top---Mg+F₂|

NaCl_2top ---2Na+Cl₂|

Poluantii solizi

Sunt reprezentati prin pulberi metalice prouse de intreprinderi de metalurgie neferoasa(Pb,Cd,Zn,Sn,Cu etc),pulberi de carbuni,cenusa si cocs produse de centrale energetice si combinate siderurgice,pulberi de compusi metalici(oxizi de fier,minereuri),pulberi de detergenti,medicamente,pesticide,ingrasaminte chimice, pulberi cu efecte cancerigene sau alergice din industria de constuctie,pulberi si scame din industria de hartie si textila.

Acumularile de plumb in organism au efecte nocive si duc la intoxicatii scazand rezistenta organismului.Boala provocata se numeste saturnism si se manifesta prin gingivita,anemii,colici,paralizii.Plumbul se fixeaza in hematii substituind calciul din oasele lungi.

Poluantii radioactivi

Radiatiile radioactive traverseaza materia modificand structura moleculelor intalnite.Ea poate aparea in cazul unor masuri de protectie neadecvate:depozitarea necorespunzatoare a deseurilor radioactive,defectiuni ale reactoarelor nucleare,exploatarea si prelucrarea unor zacaminte de uraniu,investigatii medicale.Efecele iradierilor au fost dramatic etalate in Japonia 1945.Supravietuitorii au murit de cancer sau leucemie.

Poluarea chimica a solului este produsa prin pulberile si gazele nocive din aer, de apele reziduale, de deseurile de natura industriala sau menajera, dar mai ales de pesticidele si de ingrasamintele chimice folosite in agricultura.

Poluarea cu ingrasaminte chimice si pesticide

Notiunea de sol este indisolubil legata de productivitate, care depinde de ciclul de conversie, adica de viteza repunerii in circulatie a materiei si a energiei din habitatul complex pe care-l formeaza biocenozele solului care, la randul lor sunt influentate, printre altele de chimizarea in exces si unilaterala, ca si de pesticidele ajunse in sol.

Pentru a preintampina scaderea productivitatii solului ca urmare a chimizarii, se recomanda asocierea ingrasamintelor minerale cu cele organice, sau alterarea administrarii lor, astfel ca ingrasamintele organice sa fie administrate cel outin odata la 3-4 ani.

Folosite timp indelungat, igrasamintele chimice pot opri reciclarea substantelor organice din solurile cultivate, amenintand grav fertilitatea lor.Cresterea cantitatilor de ingrasaminte chimice reduce tot mai mult componentele organice si humusul din sol.Aceasta are drept efect deteriorarea structurii pedologice, contribuind astfel la declinul complexului absorbant argilo-humic din sol.

Pesticidele cu mare toxicitate pot si ele sa degradeze biocenozele din sol, dar in aceasta privinta parerile sunt impartite.Se stie ca pesticidele ajunse in sol pot dauna faunei ce contribuie la incorporarea materiei organice in sol.Dintre acestea, cel dintai sufera ramele, care au rol primordial in asigurarea fertilitatii solului.

Omul, utilizeaza pesticidele pentru a distruge un numar restrans de organisme ce echivaleaza cu 0,5% din totalul speciilor ce populeaza biosfera, dar ele actioneaza in mod cu totul diferit, asupra tuturor organismelor.Administrarea lor este indreptata asupra populatiilor si nu a indivizilor izolati.

In prezent DDT-ul este considerat 'cetateanul principal al globului' deoarece a fost gasit peste tot de la cercul polar pana la ecuator.

Se apreciaza ca in corpul uman cantitatea de DDT ajunge la aproximativ 6ppm.Din cauza toxicitatii si remanentei sale mari, DDT-ul a fost interzis de a mai fi folosit in numeroase tari, dar a fost inlocuit cu alte substante organoclorurate la fel de toxice.

Efecte directe ale tratamentelor cu pesticide provoaca pieirea unui mare numar de indivizi ai populatiilor animale si vegetale din zonele tratate.Pulverizarea insecticidelor din avioane, deasupra padurilor poate provoca intoxicatii puternice in special a faunei forestiere.Astfel, folosirea abuziva a pulverizarii produselor fitosanitare in S.U.A., impotriva furnicii Selonopsis acevissima a avut drept rezultat, afectarea in proportie de 80% a avifaunei de pe o suprafata de 110.000 kmp. Tinand seama de foloasele pesticidelor in combatera diferitilor daunatori sau factori patogeni ai plantelor, animalelor si omului, dar in acelasi timp de efectele negative adesea grave-ca factor poluant local si global, cu profunde consecinte asupra ecosistemelor, asupra economiei si sanatatii umane, problema atitudinii omului fata de pesticide este complexa.

Producerea si utilizarea lor, deocamdata nu poate fi oprita, dar sunt necesare masuri severe de interzicere a utilizarii acestor substante cu mare toxicitate si remanenta crescuta.Folosirea pesticidelor selective in cadrul combaterii integrate, reprezinta o masura eficienta de reducere a poluarii solului.

Alte produse care polueaza solul sunt:reziduurile solide de la exploatarile miniere (sterilul de mina si din cariere), zgurile metalurgice si de la termocentrale, deseurile rezultate de la crescatoriile de animale, reziduurile provenite din industria alimentara, deseurile casnice etc.Printr-o depozitare nerationala, aceste produse ocupa mari suprafete de teren agricol sau de alt interes economic.

Evolutia cantitatii de reziduuri, mereu in crestere, cu tendinte de dublare in urmatorii 10-15 ani, pune probleme in prezent si in perspectiva, privind organizarea de depozite menajere in apropierea zonelor de locuit cu toate neplacerile care decurg.Aceasta situatie implica gasirea de solutii economice si totodata nepoluante.Ca suport al vietii terestre, solul trebuie aparat de degradarile produse de poluarile de tot felul, rezultate in urma activitatilor umane.

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.

Daca toata apa de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre ele ar contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poloata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce a mai ramane pentru consumul omenirii reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

Cauzele poluarii apei:

Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

Scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

Pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

Ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

Deseurile si reziduurile menajere;

Sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata prin sol de apa de ploaie si zapada topita;

Depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide.

Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatatii.

Clasificarea poluantilor: 

Poluanti de natura fizica:

depunerile radioactive;

ape folosite in uzine atomice;

deseuri radioactive;

ape termale;

lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centelor termoelectrice si atomo - electrice.

Poluanti de natura chimica:

Mercurul provenit din:

deseuri industriale;

inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;

ingerarea accidentala de compusi anorganici;

deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotatii proveniti din:

ingrasaminte chimice;

detergenti;

pesticide organofosforice.

Cadminiul provenit din:

ape in care sau deversat reziduuri de cadminiu;

aerosoli.

Plumbul provenit din:

evacuarile uzinelor industriale;

gazele de esapament ale autovehiculelor;

manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzina.

Zincul provenit din:

apa sau bauturi cu continut de zinc;

ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestuia (vopsele);

dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale

Hidrocarburile provenite din:

gazele de esapament ale autovehiculelor;

scurgerile de titei;

arderea incompleta a combustibililor fosili (carbuni, petrol si gaze naturale);

arderea incompleta a biomasei (lemnul, tutunul);

fumul de tigara.

Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din:

apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare;

pulverizarile aeriene;

spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

detergenti.

Poluanti de natura biologica:

microorganismele patogene;

substantele organice fermentescibile

Poluarea radioactiva

Una din consecintele nedorite ale extinderii folosirii energiei nucleare este poluarea radioactiva a apei.Exista trei surse de contaminare radioactiva a apelor.Prima este reprezentata de depunerile radioactive care ajung in apa odata cu ploaia, dar capacitatea lor poluanta este redusa.A doua sursa este reprezentata de apele folosite in uzinele atomice, in special pentru refrigerarea reactoarelor, care pot deveni radioactive si transportoare de substante periculoase, dupa ce au fost deversate in apele curgatoare.A treia sursa o constituie deseurile atomice.Acestea sunt introduse in recipiente sigilate si incluse in blocuri de beton inainte de abisurile oceanelor.S-a stabilit ca si la aceste adancimi exista curenti puternici care pot transporta la mari distante substantele radioactive si accidentale sa fie aduse din nou la suprafata.

Numeroase cercetari la nivel national, ca si organizarea unor reuniuni internationale pe tema poluarii radioactive,evidentiaza ingrijorarea oamenilor de stiinta si preocuparea unor organizatii specializate pentru limitarea poluarii radioactive care ameninta viitorul omenirii.Incheierea in anul 1963 a Acordului de la Moscova privind interzicerea exploziilor in cosmo in apa si in aer a avut drept urmare o scadere a concentratiei radioactive in ecosfera si deci si in hidrosfera.

Harta poluarii cu titei si reziduuri petroliere a orasului Ploiesti si a zonelor limitrofe

Poluarea cu petrol a oceanelor a atins proportii critice si frecventa si scara manifestarilor a crescut rapid. In prezent hidrocarburile reprezinta intradevar principalii agenti poluanti ai marilor. Fiind rezistente la actiunea bacteriilor, persista timp indelungat in regiunile infectate, formand o pelicula superficiala (intrucat au densitatea mai mica decat a apei) care impiedica difuzarea oxigenului in apa. Asimilatia clorofiliana si respiratia organismelor sunt impiedicate. Ca urmare se ingreuneaza fotosinteza fitoplanctonului, care produce circa 70% din oxigenul atmosferic. Aliment de baza al vietii marine, algele si planctonul inceteaza sa prolifereze. Compusii fenolici si aromatici au actiune toxica asupra vietuitoarelor acvatice. Hidrocarburile cancerigene (3-4 benzopiren), concentrate in organismul animalelor acvatice comestibile, ajung in alimentatia omului. Asadar poluarea cu petrol da o lovitura puternica nu numai echilibrului marin, ci si sanatatii omului. Setea crescanda de petrol determina o larga toleranta fata de poluarea produsa de prelucrarea si consumul lui, ea nu va constitui in urmatoarele decenii un argument in favoarea limitarii consumului, iar eforturile nu vor stavili tendinta de crestere a poluarii. Poluarea determinata de extractie si transport vizeaza in deosebi mediul marin. Deversarile in Marea Nordului, Golful Mexic, Golful Persic, avariile cat si operatiile de intretinere completeaza cantitatea petrolului irosit anual in mare, calculat la peste 12 milioane tone.

Atentia cea mai mare pe plan international este concentrata asupra efectelor poluarii pe termen lung. In principal se urmareste evolutia unor mari inchise, ca Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana.

Tancurile petroliere au intins hidrocarburi pe cea mai mare suprafata a oceanelor. Ele au aparut ca mici nodule de petrol care au spalat plajele internationale, mai ales zona debarcaderelor. Din loc in loc marile revarsari petroliere au devastat comunitatile de-a lungul tarmului. Acestea sunt tulburari de mediu provocate de activitatea umana si date fiind dimensiunile uriase ale tancurilor petroliere, este de mirare ca aceste hidrocarburi nu au fost identificate in cantitati si mai mari.

Riscurile legate de transporturile marine  s-au redus mult comparativ cu situatia existenta cu cateva decenii in urma. In prezent, peste 85% din petrolul exploatat pe glob se transporta cu ajutorul tancurilor petroliere uriase  unele avand peste 320 m lungime si o capacitate de peste 2 milioane barili. Esuarea acestor vase in timp de furtuna, din cauza defectiunii tehnice sau din cauza unor erori de pilotaj, genereaza cele mai grave accidente ecologice.

Esuarea petrolierului "Amoco Cadiz" in 1978, coastele franceze din Bretagne a determinat deversarea a 230000 tone de petrol in mare, fiind afectata fauna si flora din regiune pe suprafete de sute de kilometrii patrati in lungul coastelor.

Un alt accident grav s-a inregistrat in Golful Printul William din Alaska, unde esuarea petrolierului "Exon Valdez", in 1989, a determinat deversarea in apele oceanului a 38000 tone petrol, care au afectat grav ecosistemele marine pe o suprafata de 1500 km² . Cheltuielile legate de indepartarea poluarii suportate de Compania Exon, proprietara vasului, au fost de 2,5 miliarde dolari.
 De fapt, toata industria moderna depinde de petrol si de produsele sale; structura materiala si modul de viata in comunitatile din suburbiile care inconjoara marile orase sunt rezultatul unei ample si necostisitoare alimentare cu petrol.Restrictiile impuse politic cu privire la alimentarea cu petrol si la folosirea lui au dus la o mare crestere a preturilor in anii '70 pentru o indelungata perioada.Aceasta a adus temeri cu privire la lipsa globala de petrol si astfel la mijlocul anilor '90 preturile au scazut la jumatate.

Petrolul este folosit in aproape toate domeniile, pentru ca, cu siguranta este cea mai importanta resursa naturala a Terrei. Oamenii de stiinta au cautat altceva ce ar putea inlocui petrolul in viitor cand toate resursele de petrol vor epuiza. Dar, se pare ca, pentru moment petrolul poate fi cel mai bine inlocuit de carbune, dar chiar si acesta nu este la fel de folositor ca si petrolul.

POLUAREA CU SUBSTANTE ORGANICE

Poluantii organici persistenti (POP) sunt substante chimice care persista perioade lungi in mediul inconjurator,se bioacumuleaza in organismele vii si sunt toxice pentru om si viata salbatica.POP-urile circula la nivel global prin atmosfera,apa marilor si oceanelor fiind descoperite si in Arctica.POP-urile sub forma de pesticide,insecticide, fungicide,hidrocarburi clorurate sunt folosite in industrie sau ca produse secundare din fabricarea iunor produsi chimici,incinerearea deseurilor spitalicesti,arderea combustibililor fosilisi emisiile de la autovehicule.Efectele lor asupra sanatatii sunt deosebit d egrave:afecteaza sistemul imunitar,ficatul,rinichii,tiroida,graviditatea.Un aspect unic al POP-urilor este ca patrund in lantul trofic avand posibilitatea de a trece prin placenta si laptele matern de la mama la fat.

CRITERIILE DE IDENTIFICARE A POP

Cele mai importante categorii de POP

PESTICIDE:aldrin,clordan,DDT,endrin,dieldrin,mirex,hepatclor,toxafen

SUBSTANTE CHIMICE INDUSTRIALE:hexaclorbenzen,bifenili policlorurati

PRODUSE SECUNDARE:dioxine,furanii

PROCESE DIN CARE REZULTA POP

Masuri si tehnologii recomandate pentru managementul deseurilor continand POP

Colectarea si manipularea:

identificarea deseurilor

organizarea sistemelor de colectare

autorizarea persoanelor juridice care manipuleaza deseurile

Depozitarea:

in instalatii perfect etanseizate

pe suprafete special amenajate

Eliminarea si depozitarea finala:

incineratoare cu cuptoare rotative

incinertoare cu injectoare de combusibil lichid

camere de combusie cu pat circulant

camere de combusie cu pat fluidizant

sisteme de radiatii infrarosii

cuptoare cu plasma

cuptoare cu var

cuptoare cu ciment

cuptoare usoare

tehnologi ce includ topirea metalelor

Inventarierea conform legislatiei in vigoare

Industria chimica joaca un rol important in societatea moderna contribuind cu solutii la mute din problemele oamenilor precum:foametea,bolile,salubritatea,transportul etc.Totusi in industria chimica,ca in orice alta activitate umana,se produc uneori accidente in procesele de fabricatie sau in timpul transportului produselor chimice,depozitarii si eliminarii deseurilor rezultand poluarea mediului si alterarea sanatatii in urma expuneri la aceste substante.

SITUATIA ACTUALA A POP

Efecte pe scara-larga

Inaltele cosuri de fum pe care le folosesc industriile si filtrele lor nu indeparteaza substantele poluante doar prin propulsarea lor in straturile inalte ale atmosferei, asa ca se considera posibilitatea sa se reduca concentratia agentilor poluanti in arealul respectiv, in locul unde se produc. Poluantii pot fi insa transportati la mari distante de locul originar al emisiei, si pot produce efecte adverse in alte areale. Emisiile de sulf si de azot din America centrala si de est, cauzeaza ploi acide in statul New York, New England si in estul Canadei. Nivelul pH-ului sau aciditatea multor lacuri din acele zone a fost dramatic deteriorata de aceasta ploaie acida astfel ca intreaga populatie de peste din lacurile respective a fost distrusa. Efecte similare au fost semnalate si in Europa. Emisiile de dioxid de sulf si reactiile de formare ale acidului sulfuric pot fi de asemenea responsabile pentru atacul asupra stancilor si a rocilor la mari distante de sursa de poluare.
Cresterea pe scara mondiala a consumului de petrol si carbune inca din anii '40 au condus la cresteri substantiale de dioxid de carbon. Efectul de sera ce rezulta din aceasta crestere de CO , ce permite energiei solare sa patrunda in atmosfera dar reduce reemisia de raze infrarosii de la nivelul Pamantului, poate influenta tendinta de incalzire a atmosferei, si poate afecta climatul global si acest prin acest lucru calota glaciara de la poli s-ar topi partial. O posibila marire a paturii de nori sau o marire a absortiei excesului de CO de catre Oceanul Planetar, ar putea stopa partial efectul de sera, inainte ca el sa ajunga in stadiul de topire a calotei glaciare. Oricum, rapoarte de cercetare ale SUA, eliberate in anii '80 indica faptul ca efectul de sera este in crestere si ca natiunile lumii ar trebui sa faca ceva in aceasta privinta.

Pricipalele fenomene poluante

1. Smogul

Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.
Smogul fotochimic este o ceata toxica produsa prin interactia chimica intre emisiile poluante si radiatiile solare. Cel mai intalnit produs al acestei reactii este ozonul. In timpul orelor de varf in zonele urbane concentratia atmosferica de oxizi de azot si hidrocarburi creste rapid pe masura ce aceste substante sunt emise de automobile sau de alte vehicule. In acelasi timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfera scade datorita faptului ca lumina solara cauzeaza descompunerea acestuia in oxid de azot si atomi de oxigen. Atomii de oxigen combinati cu oxigenul molecular formeaza ozonul. Hidrocarburile se oxideaza prin reactia cu O2, si reactioneaza cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de azot. Pe masura ce se apropie mijlocul zilei, concentratia de ozon devine maxima, cuplat cu un minimum de oxid de azot. Aceasta combinatie produce un nor toxic de culoare galbuie cunoscut drept smog fotochimic. Smogul apare adesea in zonele oraselor de coasta si este o adevarata problema a poluarii aerului in mari orase precum Atena, Los Angeles, Tokyo.
Los Angeles este o aglomeratie urbana-suburbana cladita pe coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului care este separata de Hollywood si de centrul orasului de Muntii Santa Monica si de Parcul Griffith, spatiul cel mai mare de recreere al orasului. Los Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton - faimosul sistem de sosele - construit pentru transportul rapid, la mari viteze, dar care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii. Un sistem de cai ferate orasenesc opereaza din 1993; cand va fi terminat in anul 2001, sistemul va lega 36.5 km de linii subterane cu aproximativ 645 km de linii.
Tokyo este capitala si cel mai mare oras al Japoniei, precum si unul dintre cele mai populate orase ale lumii, dupa statisticile din anul 1993, metropola insumand 11.631.901 de persoane. Orasul este centrul cultural, economic si industrial al Japoniei. Industria este concentrata in zona Golfului Tokyo, extinzandu-se spre Yokohama, producand aproape o cincime din totalul de produse economice, acestea cuprinzand: industria grea (cu mai mult de doua treimi din total), si industria usoara, care este foarte diversificata: produse alimentare, textile, produse electronice si optice, masini, chimicale, etc.
Aceasta vasta dezvoltare economica implica si un grad ridicat al poluarii, datorat emanarii de substante nocive in atmosfera in urma proceselor de productie. De asemenea, numarul mare de autovehicule contribuie la cresterea cantitatii de noxe din atmosfera. Pentru a se reduce gradul de poluare, autoritatile locale incurajeaza folosirea transportului in comun, cum sunt metrourile si trenurile de mare viteza, care fac legatura dintre diferitele parti ale orasului. De asemenea, se recurge la modernizarea sistemului de sosele pentru a se evita aglomerarile si blocajele rutiere. Totusi mai sunt prezente probleme in traficul rutier in anumite zone ale metropolei.
Mexico City este capitala statului Mexic, fiind cel mai mare oras al acestei tari. Este, totodata, si cel mai mare oras al emisferei vestice si reprezinta centrul cultural, economic si politic al tarii, avand o populatie de 8.236.960 de locuitori, conform statisticilor facute in anul 1990. In acest oras se produce aproximativ o jumatate din productia economica a Mexicului, aceasta fiind reprezentata de: industria textila, chimica si farmaceutica, electrica si electrotehnica, precum si o dezvoltata industrie; aditional la acestea se mai dezvolta si industria usoara, industria alimentara si cea textila.

2. Ploaia acida

Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.

SO₂+H₂O-H₂SO₃ SO₃+H₂O-H₂SO₄

2NO₂+H₂O-HNO₃+HNO₂  2SO₂+O₂-SO₃
Problema poluarii acide isi are inceputurile in timpul Revolutiei Industriale, si efectele acesteia continua sa creasca din ce in ce mai mult. Severitatea efectelor poluarii acide a fost de mult recunoscuta pe plan local, exemplificata fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat si in plan global. Oricum, efectele distructive pe areale in continua crestere a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atentie deosebita din punct de vedere al studierii sale, o reprezinta Europa nord-vestica. In 1984, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indica faptul ca aproape o jumatate din masa forestiera a Padurii Negre din Germania, au fost afectata de ploi acide. Nord-estul Statelor Unite si estul Canadei au fost de asemenea afectate in special de aceasta forma de poluare.

Emisiile industriale au fost invinuite ca fiind cauza majora a formarii ploii acide. Datorita faptului ca reactiile chimice ce decurg in cadrul formarii ploii acide sunt complexe si inca putin intelese, industriile au tendinta sa ia masuri impotriva ridicarii gradului de poluare a acestora, si de asemenea s-a incercat strangerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor in cauza si-au asumat raspunderea sa le suporte. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite in anii '80, implica industria ca fiind principala sursa poluanta ce ajuta la formarea ploii acide in estul Statelor Unite si Canada. In 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii si alte 24 de natiuni au ratificat un protocol ce obliga stoparea ratei de emisie in atmosfera a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la Actul privind reducerea poluarii atmosferice, act ce a fost semnat inca din 1967, pun in vigoare reguli stricte invederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, in jurul a 10 milioane de tone pe an pana pe data de 1 Ianuarie,2000. Aceasta cifra reprezinta aproape jumatate din totalul emisiilor din anul 1990.
Studii publicate in 1996 sugereaza faptul ca padurile si solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acida decat se credea prin anii '80, si redresarea efectelor este foarte lenta. In lumina acestor informatii, multi cercetatori cred ca amendamentele din 1990 in vederea reducerii poluarii si a purificari aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile si solurile forestiere de viitoarele ploi acide.

Masuri de combatere a ploilor acide

Inca din anul 1955 Canada si S.U.A.,au construit copsuri de fum inalte de 300m la instalatiile industriale pt. a preveni poluarea cu sulf si azot.Dar strategia 'cosurilor inalte' nu a dat rezultate scontate, fenomenul poluarii fiind mentinut, astfel ca dupa 1977 in S.U.A. apar legi de interzicere a acestor constructii industriale neeficiente.

In S.U.A. si Canada inca din anii 1970-1971 exista legi care regleaza pastrarea curata a calitatii aerului si circa 1000 statii de monitoring prin care se tin sub control si se supravegheaza calitatea aerului.

Astazi in lume se foloseste tot mai mult carbune cu continut scazut de sulf, iar in turnatorii se practica tehnologia clasica de captare si valorificare a fluxului de SO₂ si convertirea lui in acid sulfuric.In cazul emisiilor de azot se regleaza carburatia, cautand sa se respecte cele trei trepte de calitate a aerului:calitatea dorita-acceptabila si tolerabila.

Una din masurile eficiente de combatere a ploilor acide consta in utilizarea de catre controalele electrice, care impiedica emisia de SO₂, evitand formarea ploilor acide.

La noi in tara nu exista instalatiide transformare a SO₂ in H₂SO₄, nici scrubere, ci se folosesc filtre cu sac care nu realizeaza o retinere integrala a impuritatilor. In tara noastra, inca din 1966, s-au identificat circa 74 de surse de poluare, dispersate in 40 centre industriale.Dintre acestea doar 50 folosesc electrofiltre, rar filtrele de sticla siliconizata, care sunt vechi, necesitand reparatii si modernizari.Se stie ca un electrofiltru reduce concentratia reziduala de praf pana la 20-30mg/m³.

Inteprinderile care folosesc electrofiltre, beneficiaza de 'materii prime' prin recuperarea lor, de exemplu fabricile de ciment Brasov, Turda, care pot recupera 24-26 tone ciment/zi.

O alta masura de evitare a poluarii si formarii ploilor acide consta in amplasarea marilor inteprinderi industriale pe terenuri cu conditii favorabile de autopurificare, sau la zeci de kilometri de orase, cum e cazul centrelor urbane,Onesti, Doicesti, Medgidia, construite dupa 1975.

In perspectiva se vor folosi si la noi in tara instalatii de captare si epurare a gazelor din cocserii si cuptoarele electrice.

Pe viitor Romania va cauta sa reduca emisia substantelor poluante in zonele 'calde', pt. a reusi incadrarea in normele nationale si internationale de calitate a aerului si alinierea la progamele mondiale de protectie a mediului inconjurator.

3. Disparitia stratului de ozon

O +O-O

Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Concentratia maxima de ozon de pana la 10 parti pe milion are loc in stratul de ozon. Asadar ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil. Concentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. Cu toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera protejeaza viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica. De aceea, oamenii de stiinta au fost ingrijorati cand au descoperit in anii '70 ca produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Eliberate in atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon - pana la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.F.C. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost interzisa in Statelele Unite si nu numai.Cel mai simplu CFC este CF₂Cl₂. Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei.
Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antartice este in declin. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare.

4.Efectul de sera

Efectul de sera reprezinta procesul de incalzire a aerului din troposfera inferioara ca urmare a reflectarii radiatiei calorice provenind de la suprafata pamantului si a dioxidului de carbn din aer.In timp ce radiatia solara este constanta,gazele de sera isi maresc concentratia mai ales datorita activitatilor antropice. Gazele de sera sunt:dioxidul de carbon,metanul,dioxidul de azot,metanul,ozoniul si clorofluorocarbonatii(CFC).

Consecintele efectului de sera:

cresterea temperaturii aerului

cresterea nivelului marin

topirea ghetarilor si cresterea nivelului oceanului planetar

mutatii in repartitia si structura vegetatiei si productiei vegetale agricole

ORGANIZATII MONDIALE

1. FAO-Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura
2. UNESCO-Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie Stiinta si Cultura
3. OMS-Organizatia Mondiala a Sanatatii
4. OMM-Organizatia Mondiala Meteorologica
5. OMCI-Organizatia Maritima Consultativa Internationala
6. UICN-Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii
7. WWF-World Wildlife Fund -Fondul Mondial pentru Protectia Naturii

Ce am putea face pentru mediul inconjurator

Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:

• Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
• Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.
• Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperi altele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai mult posibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.
• Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asugura-te ca podul este suficient izolat pentru a pastra caldura casei.
• Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: cand cumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putina energie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.
• Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purifica apa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.
• Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului si cauzele ce le determina. Afla daca sunt grupari ecologice in zona ta care te-ar putea informa.