Predictii idealizate asupra mareelor

Predictii idealizate asupra mareelor

Pentru a prezice modele ale mareelor pentru Pamantul ideal, acoperit de apa trebuie sa ne intoarcem la declinatie. Declinatia lunii determina pozitia fluxului. Exemplul ilustrat in figura 1-12 arata declinatia lunii cu 28s nord fata de Ecuator . Deci luna se afla la aceasta latitudine. Daca am sta la aceasta latitudine, de exemplu pe o plaja din Florida aproape de Cape Canaveral, ceea ce am observa aici ar fi diferit fata de observatiile de la Ecuator.

Sa incepem obeservatiile cand luna este exact deasupra (figura 1-12 A).In acest moment este flux.Dupa 6 ore lunare (6 ore 12 minute si 30 de secunde) va fi reflux (fig 1 -13 B). Dupa alte 6 ore lunare va urma un alt flux, dar mai mic decat precedentul (fig 1-12 C). Dupa alte 6 ore lunare vom observa un alt refulx (1-12 D). Dupa alte 6 ore lunare, la sfarsitul zilei lunare am fi petrecut un ciclu lunar zilnic, compus din doua fluxuri si doua refluxuri.

O curba reprezentativa a tipului de maree pe care am observat-o este prezentata in figura 1-12 E. Sunt prezentate de asemenea curbele care arata aceeasi maree in timpul unei zile lunare la Ecuator si la 28s longitudine sudica. A se observa ca curbele pentru 28s latitudine nordica si 28s longitudine sudica au in acelasi timp flux si relfux dar cel mai mare flux, respectiv cel mai mic reflux sunt defazate cu 12 ore. Aceasta se intampla deoarece coloanele de apa se produc in acelasi timp in parti opuse ale Pamantului, in relatie cu pozitia lunii. Tabelul 1-1 arata un rezumat al caracteristicilor unor maree pe Pamantul idealizat.

Tabel 1-1 Rezumat al caracteristicilor mareelor pe un Pamant idealizat

fig 1 -12

De la A la D; secvente ce arata o maree vazuta la 28s latitudine nordica cand declinatia lunii este de 28s spre nord. E - Curbe ale mareei pentru 28s nord, 0s, si 28s sud, in timpul zilei lunare arata in seventa de mai sus. Curbele arata ca cel mai mare flux se petrece la 28s latitudine nordica defazat cu 12 ore fata e cel de la 28s latitudine sudica. Toate curbele sunt pentru aceeasi longitudine.

Avand in vedere numarul mare de variabile care sunt implicate in prezicera mareelor, cat de des exista conditii propice producerii fortei maxime de generare a mareelor? Aceasta se intampla cand soarele si luna sunt in punctele cele mai apropiate de Pamant, si luna este fie intre pamant si soare (luna noua) sau in faza de luna plina, si cand ambele, soarele si luna, au declinatia zero. Aceasta conditie care creaza o inaltime maxima a mareei inalte se produce o data la 1600 de ani, acest lucru se va intampla in anul 3300. Mai sunt si alte dati cand sunt indeplinite conditiile pentru a se produce forte generatoare de maree mari. Sunt mareele inalte cauzate de aceste forte un motiv de ingrijorare? Da, deoarece o maree inalta care a coincis cu o apropiere intre Pamant si luna, fara sa duca la formarea unei forte de producere a mareelor, a cauzat in 1983 daune substantiale de-a lungul coastei nord Americane. S-au format deasupra insulelor Aleutian, in Alaska, zone cu presiune scazuta, care se miscau greu (figura 1-13 A). Aceasta a facut ca vanturile puternice nord-vestice sa bata din peninsula Kamchatka, Rusia, catre coasta S.U.A. aducand multe furtuni din nordul Pacificului. Sufland in medie cu 50 de km pe ora, vanturile au produs un zid de apa de aporoximativ 3 metri de-a lungul coastei din Oregon pana la Baja California.Furtuna formata in aceste conditii ar fi facut destule bagube, dar situatia a inrautatita de doua evenimente normale: maree inalte de 2.25 metri si o oscilatie severa a fenomenului El Nino, care a dus la ridicarea nivelului marii cu 20 de centimetri datorita expansiunii termale a apelor calde.

Aceste maree neobisnuit da mari s-au produs din cauza ca Pamantul era in continuare in punctul cel mai apropiat de soare (2 ianuarie), cand luna a ajuns si ea in punctul cel mai apropiat de Pamant (28 ianuarie). Cateva din aceste valuri imense au ajuns la tarm in zilele de 26 -28 ianuarie, cauzand pagube de 100 de milioane de dolari (fig 9 -13 b). Cel putin 10 vieti au fost pierdute, 25 de case distruse, peste 3500 de case au fost sever avariate si multe diguri s -au prabusit. Cu fiecare astfel de intamplare, se invata tot mai mult despre prostia dezvoltarii prea apropiate de tarm.

fig 1-13 Fluxuri in ianuarie 1983

A - in ianuarie 1983 vanturile provocate de furtuni au suflat neintrerupt peste Pacificlu de nord din Peninsula Kamchatka pana la coasta vestica a S.U.S.

B - case distruse de valurile provocate de furtuni si de un flux neobisnuit in data de 27 ianuarie, la Stinson Beach, la nord de San Francisco.