SIBIU

Sibiu (in germana Hermannstadt, in maghiara Nagyszeben, in latinpCibinium) este resedinta si cel mai mare municipiu al, judetului Sibiu, Romania. Este un important centru cultural si economic din sudul Transilvaniei.. Detine titlul de oras martir. Are o populatie de aproximativ 175.000 locuitori. Statiunea de iarna Paltinis se afla la 37 km distanta de centrul municipiului, iar lacul glaciar Balea se afla la aproximativ 100 km distanta de oras.

Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante si infloritoare orase din Transilvania, fiind centrul colonistilor sasi stabiliti in zona. A cunoscut in ultimii ani o renastere economica si culturala semnificativa, fiind astazi unul dintre orasele cu cel mai mare nivel de investitii straine din Romania. Sibiu a fost in anul 2007 Capitala Centrala Europeana impreuna cu Luxemburg.

Municipiul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, strabatuta de raul cu acelasi nume.

Localizare

Orasul se afla in apropierea Muntilor Fagaras(cca. 20 km), a Muntilor Cindrel(cca. 12 km) si a Muntilor Lotru (cca. 15 km), care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde actualmente pe o suprafata de 12164 ha. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului,prin Dealul Gusteritei.  Ca repere cartografice localitatea se situeaza la 4547' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 2405' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena). Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Clima

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.

Precipitatii

Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile in depresiuni si podis, iar la munte 100 de zile. Numarul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaza intre 140 in depresiuni si 170 la munte. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte, inca din luna septembrie. Ultimele zile cu inghet se prelungesc, la munte, pana in luna mai.

Curenti de aer

Zona Transilvaniei, din care face parte si Sibiul, este supusa iarna unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinatatea insulelorIslanda si Groelanda (aer polar - oceanic) care aduce zapada si ger.

Vanturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vantul care bate dinspre Mures se numeste local "Muresan". Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare (Mancatorul de zapada) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant fohnic, este cald, topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole.

Caracteristici geografice specifice

Piata Mica - vedere de pe Podul Minciunilor

Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda. In urma masuratorilor efectuate de Statia Meteo Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica (cca. 70,2 zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor.

Vara predomina vanturile oceanice umede din vestul Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceanic, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. Uneori mai bate vara si Austrul dinspre sud-vest. Un alt vant predominant bate dinspre nord-est, insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, localitatea se afla in zona padurilor de stejar si gorun care urca de la portile orasului si pana pe dealurile si versantii muntilor din apropiere.

Scurt istoric

In vremea romana, zona Sibiului era cunoscuta sub denumirea de Cibiniensis / Cibinium, de aici derivand numele raului ce trece prin oras (Cibin) si denumirea romaneasca a orasului.

In zona actualului cartier Gusterita a existat o asezare romana numita Cedonia.

Sibiul a fost fondat de colonisti sasi din teritoriulRin-Mosela. Prima mentiune a cetatii este facuta in 1191sub numele Cibinium intr-un document ecleziastic de la Vatican. Prima atestare documentara in forma Hermannstadt dateaza din anul 1223 dar exista si mentiuni ale numelui Villa Hermanni. In anul 1241a fost atacat, cucerit si partial distrus de hoardele mongole.

Biserica Reformata din Sibiu, cu varful Negoiu in spate.

Primaria, Biserica evanghelica (doar varful turnului), Biserica catolica

Timbru postal romanesc din 1967

In secolul al XIV-lea, Sibiul a devenit un mare centru de comert si timp de secole a fost cea mai importanta cetate germana din Transilvania. Mestesugarii din oras erau organizati in bresle, fiind cunoscute in 1376 un numar de 19 bresle.

In anul 1366 Sibiul a fost declarat 'oras'.

Aici a fost publicat, in anul 1554, Catehismul Luteran, prima carte tiparita in limba romana.

Din1692, odata cu cresterea influentei austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioada infloritoare a orasului, cea mai importanta constructie din aceasta perioada fiind de Palatul Bruchental

In 1872 se construieste prima linie de cale ferata, iar in 1897Sibiul este electrificat. Tot in aceasta perioada Sibiul este sediul asociatiei ASTRA si un oras important al comunitatii romanesti.

Ca urmare a celui de-al doilea razboi mondial si a perioadei comuniste populatia saseasca s-a diminuat considerabil prin deportari in Siberia si mai tarziu prin emigrarea masiva in Germania

Stema

In scut, pe fond rosu, un trichet de aur, rasturnat, avand colturile terminate in forma de inima de acelasi metal si strapuns de doua spade incrucisate cu varful in jos, cu manerul si garda de aur si cu lamele de argint. Cele doua sabii sustin o coroana de aur si simbolizeaza lupta pentru aparare a orasului. Scutul este timbrat de o coroana murala cu sapte turnuri, simbolizand statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orasului. A fost utilizat si pentru a desemna Transilvania, intr-un sigiliu din 1550.

Demografie

De-a lungul timpului, o data cu dezvoltarea economica a orasului si extinderea acestuia, a crescut si populatia sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

12.765 locuitori

21.465 locuitori

49.345 locuitori

60.602 locuitori

109.515 locuitori

151.005 locuitori

169.610 locuitori

155.045 locuitori

175.000 locuitori (estimativ)

Populatia istorica

Muzeul Brukenthal si Primaria din Piata Mare

Ca limba materna, in Sibiu domina limba germana, declarata drept limba materna de 16.832 de persoane in 1910, reprezentand aproximativ 50% din locuitori. Era urmata de limbile romana (8824) si maghiara (7252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai putin de 1% din populatia urbana. Se cuvine mentionata limba idis vorbita de minoritatea evreiasca prezenta in Sibiu la acea data.

Astazi

In anul2002, Sibiul avea o populatie de cca. 160.000 locuitori. Dintre acestia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% au absolvit o institutie de invatamant superior.

Din punct de vedere etnic, structura populatiei este dupa cum urmeaza:

Romani IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

Maghiari

Germani (Sasi)

altii

Structura confesionala

Sub aspect confesional populatia Sibiului este alcatuita din:

ortodocsi (91,0%)

romano-catolici (2%)

luterani (1%)

reformati (1%)

mozaici (0,1%)

greco-catolici (1,5%)

unitarieni (0,5%) s.a.

Restul confesiunilor reprezinta fiecare sub 1% din populatia orasului.

Cartiere

Cartierele orasului

In Sibiu exista urmatoarele cartiere:

Centru;Lupeni ; Trei Stejari ; Sub Arini ; Vasile Aaron ; Hipodrom I, II, III, IV ; Valea Aurie ; Tilisca ; Strand I, II ; Turnisor Piata Cluj ; Tiglari ;

Terezian; Resita ;Lazaret ;Gusterita Broscarie (Blocuri Independenta)

De asemenea, exista doua zone industriale:

Zona Industriala Est, de-a lungul caii ferate dinspre Brasov si Ramnicu Valcea, la iesirea spre Agnita

Zona Industriala Vest, la iesirea spre Sebes, in apropierea Aeroportului.

Partea din Padurea Dumbrava ocupata de Muyeul Tehnicii Populare situata in sudul orasului, la iesirea spre Rasinari apartine tot de Municipiul Sibiu.

Administratie si politica

Primarul Sibiului este Klaus Johannis, presedintele Formului Democratic al Germanilor din Romania. A fost ales primar in anul 2000, reales in 2004 cu 88,7% din voturi, iar apoi in anul 2008 cu 83,2%.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orasului si demararea lucrarilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orasului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodata a dezvoltat securitatea populatiei prin promovarea si dezvoltarea serviciilor Politiei Comunitare.

Componenta Consiliului Local ales in 2008 este urmatoarea:

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orase din Romania si primeste una din cele mai mari rate de investitii straine.

Industriile clasice ale orasului sunt industria constructoare de masini (Bilstein Compa), industria confectiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) si industria de rechizite scolare (Flaro). Recent au fost deschise cateva fabrici noi de componente electrice si electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti(SNR Rulmenti), de air bag-uri (Takata Petri) si de curele de transmisie (investitie a companiei germane Siemens).

In Sibiu isi au sediul central Banca Comerciala Carpatica si societatea de asigurari Carpatica Asig. Tot in Sibiu isi are sediul Bursa Monetar Financiara si de Marfuri, institutie emblematica pentru mediul economic si de afaceri romanesc. Toate companiile bancare si de asigurari majore prezente in Romania au o filiala sau o sucursala in oras.

Centrul modern al Sibiului in dezvoltare

Angajati pe sector industrial

Industrie - 49%

Comert - 15%

Constructii - 7,5%

Sanatate - 7,5%

Educatie - 7%

Transport - 6,5%

Transport

Transporturi externe

Aeroportul international din Sibiu.

Sibiu are un aeroport international de unde se efectueaza curse zilnice catre Germania, Austria, Spania si Italia, cele mai multe cu escala la Timisoara. Aeroportul este in plin proces de modernizare pentru a permite primirea aeronavelor mai mari. Curse directe exista catre:

Mnchen (Tarom), (Lufthansa)

Viena (Austrian)

Birmingham (Lufthansa)

Bucuresti, Cluj-Napoca, Targu Mures (Tarom)

Timisoara (Carpatair)

Bucuresti, Koln, Madrid, Stuttgart (Blue Air)

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferata din Transilvania. Exista patru gari in raza sa: Gara Mare, Gara Mica, Sibiu Triaj, Turnisor, precum si un important depou pentru locomotive diesel.

Dn1-iesirea din Sibiu spre Bucuresti.

Iata caile feroviare care trec prin municipiu:

Tronsonul Sibiu - Brasov - Bucuresti

Tronsonul Sibiu - Medias - Sighisoara

Tronsonul Sibiu - Ramnicu-Valcea - Piatra Olt - Craiova

Tronsonul Sibiu - Vintu de Jos - Deva - Arad

Tronsonul Sibiu - Agnita (linie inchisa din 2001)

Legaturi zilnice cu trenuri Inter-city (Sageata Albastra) se fac catre:

Bucuresti

Brasov

Cluj-Napoca

Timisoara

Craiova

Transporturi interne

Sibiul are peste 650 de strazi nominalizate, insumand mai mult de 150 km in lungime. Constructia unor noi cartiere de case si blocuri creste marimea suprafetei orasului in fiecare an. Reteaua stradala este puternic dezvoltata, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersectiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea si salubrizarea lor. In acest domeniu s-au realizat numeroase investitii, in special asfaltari si construirea de sensuri giratorii. In municipiul Sibiu exista o retea vasta de transport, calatorii putand opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

Exista 27 de linii de autobuz si troleibuz in Sibiu. Tursib [1] este compania de trasport local ce administreaza traseele mijloacelor de transport in comun pe raza municipiului. De asemenea exista o linie de tramvai pana la Rasinari.

Turism

Centrul Sibiului

In anul 2007, Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii, impreuna cu Luxembourg. Fiind cel mai important eveniment cultural in istoria orasului a fost vizitat de un numar mare de turisti romani si straini.

Sibiul si imprejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din Romania. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine pastrate locatii istorice din tara. Multe din zidurile si sistemele de fortificatii sunt mentinute intr-o stare foarte buna. Centrul istoric este in proces de a deveni Patrimoniu UNESCO. In Sibiu se gasesc multe muzee importante care cuprind colectii de arta, pictura, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei si stiinte naturale.

Orasul se afla aproape de Muntii Fagarasului - o destinatie importanta pentru drumetii - si de statiunea Paltinis - o destinatie pentru sporturile de iarna. In zona sunt multe biserici fortificate construite de colonistii sasi.

Hoteluri

Sunt peste 35 de hoteluri si pensiuni in Sibiu. Cele mai selecte sunt Ramada si Imparatul Romanilor, aflate in centrul orasului. Lantul Continental detine 2 hoteluri in municipiu, unul dintre ele avand brand-ul Continental Forum.

Golden Tulip Ana Hotel

Ramada si Continental Forum

Obiective turistice

Catedrala Ortodoxa din Sibiu. (Fotografie luata de la mare distanta, ceea ce face ca muntii sa para mai aproape de oras.)

Muzee

Sibiul are un numar mare de muzee, organizate in jurul a doua complexe - Muzeul National Brukenthal si Complexul National Muzeal ASTRA:

Muzeul Brukenthal [2]

o            Muzeul de Istorie

o            Muzeul de Istorie a Farmaciei

o            Muzeul de Istorie Naturala

o            Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

Muzeul ASTRA [3]

o            Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca Emil Sigerus

o            Muzeul de Etnografie Universala 'Franz Binder'

o            Muzeul Civilizatiei Transilvane 'ASTRA'

o            Muzeul Tehnicii Populare (Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale 'ASTRA')

De asemenea, pe langa depoul de locomotive din Sibiu se gaseste Muzeul de locomotive cu aburi.

Lacasuri de cult

Biserica Evanghelica Parohiala (Luterana)

In centrul orasului se gasesc o serie de lacasuri istorice de cult:

Biserica Evanghelica Parohiala (luterana) sec. XIV

Catedrala Ortodoxa 1906

Biserica si Complexul Ursulinelor (romano-catolica, in utilizarea partiala a greco-catolicilor) sec. XV

Biserica Romano-Catolica din Piata Mare 1726-1733

Biserica Franciscanilor de pe Strada Selarilor (romano-catolica)

Biserica Reformata (calvina) 1786

Biserica evanghelica 'Johanniskirche' 1883

Biserica din Groapa (ortodoxa) 1788-1789

Biserica dintre Brazi (folosita de o parohie ortodoxa, revendicata de greco-catolici) 1788, prima biserica greco-catolica din Sibiu

Capela Sfintei Cruci din Piata Garii (romano-catolica)

Sinagoga cultului mozaic 1888

In cele doua sate de la portile vechiului oras, azi cartierele Turnisor si Gusterita, se afla doua biserici fortificate:

Biserica evanghelica din Turnisor (luterana) sec. XIII

Biserica evanghelica din Gusterita (luterana) sec. XIII

Cultura

Sibiu Capitala Culturala 2007

Filarmonica de Stat din Sibiu
Sala Thalia

In Sibiu isi au sediul Teatrul National Radu Stanca, Filarmonica de Stat Sibiu si Teatrul pentru copii si tineret Gong'.

In fiecare primavara la Sibiu are loc Festivalul International de Teatru [4], cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei. Anual au loc si Festivalul de Arta Medievala, Festivalul de Arta Neconventionala 'La Strada' si Festivalul International de Jazz Sibiu. Sibiul are opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor.

Statutul de Capitala Culturala Europeana - Site-ul oficial, oferit orasului mai degraba ca sansa decat ca rasplata, a reusit sa starneasca usoare controverse la nivel national, din partea unor aripi ale presei care au interpretat statutul ca pe o prezumptiva rasplata .

Educatie

Colegiul National Samuel von Brukenthal

In Sibiu se gasesc o serie de universitati, institutii de nivel superior, avand un numar de 28.000 studenti, cele mai importante fiind:

Universitatea "Lucian Blaga"

Universitatea Lucian Blaga din Sibiu [6]

Academia Trupelor de Uscat 'Nicolae Balcescu' [7]

Universitatea Crestina 'Dimitrie Cantemir', Facultatea de Geografia Turismului [8]

Universitatea Romano-Germana [9]

Universitatea 'Alma Mater'

La nivel mediu, colegii, licee si grupuri scolare, cele mai prestigioase institutii din oras sunt:

Colegiul 'Gheorghe Lazar', urmasul de azi al colegiului iezuitilor

Colegiul National 'Gheorghe Lazar'

Colegiul National 'Samuel von Brukenthal' (liceu cu predare in limba germana) [10]

Colegiul National Pedagogic 'Andrei Saguna'

Colegiul National 'Octavian Goga'

Colegiul Agricol 'D. P. Barcianu'

Colegiul Economic 'George Baritiu'

Colegiul tehnic de industrie alimentara 'Terezianum'

Liceul de Arta

Liceul Teoretic 'Onisifor Ghibu'

Liceul Teoretic 'Constantin Noica'

Liceul Teologic Baptist 'Betania'

Grupul Scolar Industrial Energetic

Grupul Scolar de Constructii si Arhitectura 'Carol I'

Grupul Scolar Industrial de Transport CFR

Grupul Scolar de prelucrarea lemnului 'Avram Iancu'

Viata religioasa

Viata religioasa cunoaste o mare diversitate in municipiul Sibiu. Aici isi au sediul urmatoarele institutii ecleziastice:

Mitropolia Ortodoxa a Ardealului si Arhiepiscopia Sibiului.

Episcopia Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustana din Romania (Biserica Luterana).

Lacasuri de cult

In Sibiu se gasesc o serie de lacasuri de cult reprezentative, majoritatea fiind si obiective turistice:

Catedrala Evanghelica din Sibiu

Catedrala Ortodoxa din Sibiu

Biserica Romano-Catolica (Piata Mare)

Biserica Reformata (calvina)

Biserica din Groapa

Biserica dintre Brazi (ortodoxa, disputata cu greco-catolicii)

Sinagoga cultului mozaic

Mass-media

Ziare

Parte esentiala a democratiei, presa este reprezentata in toate componentele sale. Cel mai important cotidian local si unul din cele mai venerabile la nivel national este Tribuna Sibiului, cotidian infiintat si condus de Ioan Slavici. Telegraful Roman este ziarul cu cea mai indelungata aparitie (1853) din aceasta parte a Europei. Alaturi de acesta, presa scrisa mai este reprezentata printr-un mozaic de cotidiene si saptamanale. Printre ele se pot mentiona Sibiu Standard^[4], Monitorul de Sibiu, Sibianul, Ziarul de Sibiu, dar si Hermannstdter Zeitung si Allgemeine Deutsche Zeitung in limba germana sau saptamanalul Szebeni Ujsag in limba maghiara. Publicatii de cultura sunt Euphorion si Revista Transilvania a carei prim numar a fost tiparit la 1868. Viata economica a judetului este reflectata in prima revista dedicata oamenilor de afaceri, Sibiu Business. Primaria Sibiu isi face cunoscute stirile, dar si hotararile Consiliului local prin ziarul cu acelasi nume Primaria Sibiu. Pentru mica publicitate se pot consulta bisaptamanalul De toate pentru toti si Oferta de la A la Z.

Sanatate

Clinica privata Polisano

Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al judetului si un important centru regional, aici gasindu-se Spitalul Clinic Judetean, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgenta, Spitalul CFR, precum si o serie de alte spitale si clinici importante de stat sau private.