STEPA si CLIMA

STEPA

CLIMA

Clima este efectul pe termen lung al radiatiei solare asupra suprafetei variate si asupra atmosferei Pamantului, care se manifesta prin schimbari ale factorilor atmnosferici in timp ce acesta se roteste.

Cel mai bine poate fi inteleasa ca media schimbarilor de temperatura anuale combinata cu media precipitatiilor dintr-o anumita zona geografica.

Uscatul si marea fiind foarte diferite, reactioneaza diferit cu atmosfera terestra, unde masele de aer circula permanent. Variatiile zilnice ale factorilor meteorologici dintr-o anumita zona geografica constituie VREMEA, in timp ce CLIMA este sinteza pe termen lung a acestora.

Vremea este determinata de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, directia si viteza vantului, presiunea atmosferica, turbulenta aerului, cantitatea si felul precipitatiilor. Acesti factori se masoara cu instrumente specifice - termometre, barometre, hidrometre, giruete s.a. Valorile masurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informatii despre clima unei regiuni.

Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.

Climatologia este stiinta care se ocupa cu studiul climei, cu identificarea si definirea tipurilor de clima

Clima nu este uniforma pe suprafata terestra, datorita actiunii combinate a factorilor genetici. Proprietatea elementelor climatice au un caracter zonal. In acest caz vorbim de zonalitatea climei, care este determinata de forma Pamantului, inclinarea axei si miscarea de revolutie.

Factorii substratului (caracterul uprafetei terestre) si dinamica atmosferica nuanteaza si amplifica foarte mult repartitia strict zonala a radiatiei solare.

Tipurile de clima (sau climatele) redau caracteristici ale temperaturii aerului, vanturilor, precipitatiilor precum si a altor elemente, prin ceea ce au specific in raport cu alte regiuni mai apropiate sau indepartate.

Clima unor regiuni de pe glob este descrisa prin termeni generici, stabiliti dupa zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel mai bine. Din acest punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt asezate sub forma unor centuri in jurul Ecuatorului, pana la poli in fiecare dintre emisfere. Zonele climaterice respective pot fi diferentiate dupa aria vanturilor dominante, dupa scara temperaturilor, dupa scara precipitatiilor sau dupa raspandirea vegetatiei si a faunei.

Exista numeroase clasificari ale zonelor climatice care impart globul in sase zone climatice principale (numite A, B, C, D, E si H) si apoi in subzone climatice in functie de temperatura medie si de natura precipitatiilor. Astfel:

zona A este zona tropicala umeda,

zona B este zona tropicala uscata (arida),

zona C este zona temperata calda,

zona D este zona temperata rece (boreala),

zona E este zona rece polara, iar

zona H este clima alpina.

Zona cu clima calda este cuprinsa intre 0 latitudine nordica si sudica si se imparte la randul ei in:

zona cu clima ecuatoriala, intre 0 latitudine N. si S., caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului

zona cu clima subecuatoriala, intre 5 latitudine N. si S., caracterizata doua anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos - vara, avand drept vanturi dominante alizeele iarna si calme ecuatoriale vara

zona cu clima tropicala umeda, musonica, prezenta de exemplu in zona Oceanului Indian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale si furtuni napraznice

zona cu clima tropicala uscata, prezenta de exemplu in desertul Sahara, unde caldura foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dand nastere la deserturi intinse.

Zona cu clima temperata este cuprinsa intre 30 latitudine nordica si sudica si se imparte la randul ei in:

zona cu clima temperat oceanica, intre 40 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, multe ploi si dominata de vanturile de vest

zona cu clima temperat continentala, intre 40 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase si ierni friguroase cu multa zapada, precum in tara noastra

zona subtropicala mediteraneeana, intre 30 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, cu veri secetoase si calde si ierni blande, fara inghet.

Zona cu clima rece este cuprinsa intre 60 latitudine nordica si sudica si se imparte la randul ei in:

zona cu clima rece subpolara, intre 60 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri racoroase, vara racoroasa, iarna cu ger mare si ninsoare abundenta, cu teritorii ce cuprind intinse paduri de conifere, de exemplu taigaua siberiana si cea canadiana

zona cu clima polara, intre 66 latitudine N. si S., caracterizata prin doua anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi, friguroasa, cu temperaturi in jur de 5 C, cand dezghetul aduce explozia rapida a unei vegetatii mici si o multime de tantari, iarna lunga cu ger mare si aproape fara ninsoare. Aici la nord de padurile de conifere, dincolo de cercul polar se intinde tundra.

STEPA

Stepele ocupa cele mai intinse regiuni climatice de pe glob, in care domina vaste formatiuni ierboase, reprezentate de numeroase specii de graminee xerofile.

Ele sunt raspandite, in general, in climatul temperat-continental, unde predomina verile secetoase urmate de ierni friguroase, cu exceptia climatului mediteraneean, unde verile lungi si secetoasesunt succedate de ierni blande.

Stepele au cea mai mare raspandire in Europa, Asia si America de Nord, apoi in sudul Americii de Sud si nordul Africii.Stepele eurasiatice tipice se intind din Campia Baraganului, sudul Dobrogei si Moldovei, de pe teritoriul tarii noastre si se continua cu stepele pontice din fosta Uniune Sovietica pana in Mongolia Orientala.

Vegetatia ierboasa a stepelor xerofile este reprezentata de paiusul ingust, barboasa si colilie. In aceste zone de vegetatie se intalnesc si unele tufarisuri scunde de porumbar si migdal pitic.

Stepele din fosta Uniune Sovietica ocupa cele mai intinse suprafete, atat in nord cat si in sud, ele depasind 4.000.000 km patrati. Cele nordice sunt invecinate cu vastele paduri de foioase si conifere, unde climatul este mai umed, spre deosebire de cele sudice, care sunt invecinate cu semideserturile, unde climatul este mai arid.

Stepele nordice sunt formate din numeroase graminee ca :ovasciorul, obsiga, colilia, insotite de numeroase plante cu flori divers colorate :oitele, aglica, jalesul, etc. Stepele  sudice sunt populate de unele graminee xerofite cu frunze inguste :colilia, paiusul insotite de pelin, scaiul dracului si hodolean .

Stepele din nordul Africii ocupa suprafete intinse in Algeria si Tunisia , ele se invecineaza cu semideserturile Saharei. Aici intalnim stepe dominate de colilie, analta de pana la 1 m, care vegeteaza in asociatie cu tufele de rozmarin si ienupar. Din frunzele de colilie in aceasta zona se fabrica hartia, iar din fibrele sale se confectioneaza franghii, rogojini si diferite obiecte casnice. In aceasta regiune se mai italnesc insule de vegetatie dominate de pelinul alb, o importanta planta medicinala.

PREERIA

Stepele nord-americane, cunoscute si sub denumirea de preerii , ocupa partea centrala a continentului pana in partea vestica a Californiei.

Preeriile sunt invecinate , la nord-est, de padurile mixte de foioase si de conifere, la est si sud-est de padurile de foioase, la nord-vest de padurile de conifere, iar la sud si sud-vest de semideserturi. Vegetatia luxurianta a preeriilor propiu-zise ocupa regiunile din Dakota, Nebraska, Kansas si este dominata de numeroase specii de graminee inalte : barboasa, colilia, firuta, insotite de numeroase specii cu flori aprinse .

Stepele sud-americane, numite si pampasuri, reprezinta vastele sesuri din Argentine si Uruguay. Clima se caracterizeaza in axceasta zona prin alternanta verilor foarte caldesi ploioase cu ierni moderate si secetoase. Vegeta- tia pamasurilor e dominata de gramineul gigant Gynerium argenteum, inalt de pana la 2.5 m, cu un spic ce depaseste 1 m lungime, de culoare albicioasa . Regiunile intinse ale pampasurilor asigura pasunatul cornutelor mari si a hergheliilor de cai, iar pe solurile lor se cultivasuprafete intinse cu grau, porumb, ovaz si alte cereal