|
,APUSENI - Factori naturali:
Tara Motilor
Dincolo de frumoasa Vale a Muresului se intinde masivul
Apusenilor, avand infatisarea unei palme cu degetele
rasfirate. E atat de vast incat, de l-ai putea ridica din loc, ai putea
acoperi cu el toata Transilvania. Inaltimea cea mai mare nu
trece de 1850 m, iar printre crestele muntilor se adancesc bazine
interioare cu o deasa populatie romaneasca.
Nici un tinut din muntii nostri nu are
infatisari atat de variate ca Muntii Apuseni. Cand
ii privesti dinspre Valea Muresului, par valurile uriase ale
unei mari infuriate. Iluzia este creata de o creasta de calcar
ce se inalta aici, iar, din departare, seamana cu un
paravan de argint si azur. In centru, claile vulcanice ies
indraznete din invelisurile pamantului, iar vestita
Detunata - cu aschiile sale de bazalt, indoite - este una din
minunatiile tinutului. Mai spre apus, se intinde o zona
calcaroasa, ciuruita de gropi si de pesteri fantastice -
cum este cea de la Scarisoara, care adaposteste din
timpuri stravechi un ghetar subteran.
Altfel, formele generale ale masivului sunt line; pe
inaltimi, se intind sesuri mai largi decat in oricare
alta parte a Carpatilor, locuite si cultivate de moti -
asezarile permanente ajung pana la 1600 m (Catunul
Tomnatec). Prin unele vai nici nu poti umbla, asa sunt de
inguste, prapastioase si cu povarnisuri impadurite.
Dar, odata ajuns pe culme, te afli ca intr-o campie intinsa.
Nu poti cuprinde Tara
Motilor in cateva randuri si nici nu trebuie incercat; un astfel de
tinut trebuie umblat, iar nu imaginat, pentru a vedea nu doar ce ti
se ofera, insa si tot ce a voi.
|
|
|
|
|
APUSENI - Scurt istoric:
Cele mai vechi vestigii arheologice din acest teritoriu dateaza din
Paloelitic. Spre deosebire de Paleolitic, Neoliticul este mult mai bogat in
vestigii arheologice. Descoperirile facute in judetul Alba sunt
dovada existentei uneia dintre cele mai importante culturi neolitice din
Transilvania, cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de
Cultura Petresti.
La inceputul secolului al II-lea d.Hr.,
o parte din Dacia
este cucerita de imparatul roman Traian si transformata in
provincie a Imperiului Roman. Orasul Apulum, astazi Alba-Iulia, era
unul dintre cele mai importante asezari din judetul Alba. In 1
noiembrie 1599, Alba-Iulia este orasul care l-a intampinat pe Domnul
Mihai Viteazul, primul care a unit Principatele Romane intr-un singur stat.
Orasul devine prima capitala a celor trei Principate Romane.
Momentele decisive ale luptei sociale si nationale ale
poporului roman din secolele XVIII si XIX nu puteau sa lase
deoparte judetul Alba. Capii rascoalei din 1784, Horia, Closca
si Crisan sunt incarcerati la Alba-Iulia, cercetati
ti apoi executati in mod crud, fiind trasi pe roata la 28
februarie 1785.
Hotararea romanilor de a isi apara dreptul
sacru la libertate isi gaseste cea mai stralucitoare
expresie intr-o serie de mari ෟi eroice realizari, intre 1848
si 1849, avand ca erou pe Avram Iancu, remarcabila figura a
revolutiei de la 1848 din Transilvania, prezent cu armata sa in
Alba-Iulia.
Sfarsitul Primului Razboi Mondial (1918) - a insemnat
si sfarsitul ultimului imperiu multinationalist Austro-Ungar -
prin urmare, eliberarea popoarelor de sub opresiunea sociala si
nationala, a facut din Alba-Iulia locul de intalnire unde
unitatea nationala a fost desavarsita.
La 1 decembrie 1918, Alba-Iulia a fost locul unde Unirea
Transilvaniei cu Romania a fost decisa solemn si irevocabil de
catre Marea Adunare Nationala de la Alba-Iulia
alcatuita din delegati alesi de romanii din Transilvania,
Unirea Statului National Modern Roman fiind atunci
desavarsita.
|
|
|
|
|
APUSENI - Folclor, cultura,
arhitectura:
Crescuti in
asprimea tinuturilor de aici, motii sunt oameni vanjosi,
darzi, tacuti, rabdatori si care au adunat sub
pavaza credintei o potenta de energie care, odata
descatusata, ii face sa se manifeste hotarat si
pana la capat - precum Horia sau Avram Iancu, care, in cateva zile,
au rasculat si au organizat tinutul.
Localnicii sunt
renumiti si pentru obiectele de uz gospodaresc,
confectionate de generatii - cele mai cunoscute fiind ciuberele
si donitele de lemn. Renumite sunt si atelierele de la
Patrahaitesti unde sunt mestesugite si de unde se
poate auzi sunetul grav al tulnicelor si buciumelor.
|
|
|
Targul de Fete de pe Muntele
Gaina
Exista in traditia popoarelor lumii, locuri care au
atras dintru-nceput, locuri unde legendele, miturile sau ritualurile plasau
divinitati. Un asemenea loc - simbol, situat in inima Apusenilor,
este Muntele Gaina.
La altitudinea de 1467 m, intr-o frumoasa poiana
inconjurata de paduri de brad, se organizeaza, din vremuri
stravechi, in fiecare an, n cea mai apropiata duminica de ziua
de 20 iulie, 'Targul de fete de la Gaina'.
Urcarea se poate face cu masina pe un drum amenajat, sau pe
vechile poteci care pornesc din comuna Avram Iancu, traverseaza Dealul
Dobrani, Dealul Pietrelor, trec Paraul Rece si Dealul Muncelului si
ajung la varf in circa o ora si jumatate.
Locuitorii din vaile Apusenilor - Valea Crisului,
Valea Arieselor - si din partile Bihorului se adunau aici
pentru a face schimb cu produsele specifice. Datorita distantelor
mari intre asezari, cat si dificultatilor impuse de
relieful muntos accidentat, targul avea o mare importanta
sociala, facand posibila intalnirea si
casatoria tinerilor aflati in zone indepartate.
Se spune ca fetele veneau cu zestrea incarcata pe
cai, iar cununia se facea pe loc de catre preoti veniti
special in acest scop. Ceremonia era insotita de cantece si
jocuri cu 'strigaturi', veritabile probe de maiestrie
si iscusinta, iar fetele 'se luau', nu se
cumparau.
Despre Targul de fete de pe Muntele Gaina ne relateaza
si Ion Rusu Ardeleanu in cartea sa 'Motii': 'Doi
delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi din partea
mosilor criseni din Bulzesti se intalnesc, schimba cateva
vorbe de salut si trag o linie de despartire intre moti
si criseni in timpul targului. Linia este trasa astfel ca
motii se aseaza in partea de catre apus. Pana la ora
zece dimineata toti sunt ocupati cu vanzarea si
cumpararea uneltelor casnice si agricole fabricate de ei.
Dupa ce s-a terminat cu targuirea celor trebuincioase,
lumea incepe sa pranzeasca la iarba verde si sa se
adune in jurul lautarilor care canta langa un butoi de
tuica de cirese. Apoi, deodata se incinge jocul peste
intreg targul si vezi grupuri separate, formate din moti si
criseni care, in sunetul viorilor, clarinetelor, cimpoaielor, joaca
hora, adresandu-se unii altora prin felurite chiuituri satirice'.
Astazi 'Targul de fete de la Gaina' s-a
transformat intr-o mare sarbatoare folclorica, la care
isi dau concursul locuitorii din zona Muntilor Apuseni, din
judetele apropiate si chiar din tinuturi mai indepartate
ale tarii.
Pregatirile pentru targ se fac cu cateva zile inainte, iar
plecarea spre munti se face in jurul orei patru dimineata.
Deschiderea o fac vestitele tulnicarese de la Avram Iancu, dupa care
urmeaza programul artistic al participantilor care dureaza
pana spre seara.
Pentru turisti, targul mai ofera si produse
artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramica
de Bihor si Zarand, unelte de lemn, tesaturi populare de casa
si produse culinare.Pe Gaina nu se vand fete. Poate nici nu s-au
vandut vreodata. De fapt, este vorba despre altceva: o
sarbatoare a tuturor motilor in care mii de tineri, fete
si baieti, joaca, petrec si canta
acompaniati de frumusetea peisajelor, care surprind si topesc
chiar si cele mai inghetate inimi.
|
|
|
|
|
APUSENI - Agrement, Atractii turistice in
zona:
Celor care se incumeta sa cutreiere Tara Motilor, le
sugeram sa porneasca din Valea Ariesului, spre Valea
Crisului Repede si sa parcurga, de la sud la nord,
Muntii Bihor si Muntii Padurea Craiului, unde relieful
carstic variat ofera privelisti de-o salbaticie si
frumusete rar intalnite:
- Valea Aries - raul
aurului, explorat inca din vremea stapanirii romane;
- Vf. Bihor;
- Complexul carstic
'Scarisoara';
- Platoul carstic Padis
- Zona Meziad;
- Defileul Crisului Repede
Bogatia si varietatea peisajelor
ii surprind chiar si pe localnici; nici ei nu au reusit sa
cuprinda, ori sa cunoasca intreg tinutul: vai, chei,
ape curgatoare de suprafata si subterane, pesteri,
clipe de calcare, paduri si poieni cu fanete. Amatorilor de
drumetie le amintim numeroasele formatiuni geologice declarate
monumente ale naturii si rezervatii:
- Dealul cu melci - o
arhiva de fosile ale marilor de odinioara;
- Masivul de bazalt columnar
'Detunatele';
- Clipele de calcar din valea
Ampoiului;
Impresionanta lume subterana invaluie in Muntii Apuseni unele
dintre cele mai cunoscute si apreciate complexe carstice din tara. Cele mai importante pesteri
accesibile turistilor in Muntii Bihor sunt:
- Pestera Ghetarul de
la Focul Viu
- Pestera
Scarisoara (adaposteste al doilea ghetar
subteran din Europa, ca dimensiune)
- Pestera Magura
Sighistel
- Cetatile Ponorului
- Cetatile
Radesii
- Lumea Pierduta
Recompensa? Peisajul formatiunilor calcaroase, dolinele strajuite
de pereti abrupti, rauri si cascade subterane, stalagmite
si stalactite, magia aventurii! Si oare ce ar fi speologia
fara legendele tesute in jurul pesterilor?
Daca porniti la drum, de pe culmile ce strajuiesc
zona, o sa remarcati, pe toate pasunile inalte,
'hodaile' - adaposturi de vara ale localnicilor care
stau aici cu turmele pana la sosirea toamnei. De cele mai multe ori,
acestia sunt cei care ne indruma spre gaurile ascunse in
hatisurile de pe versant ori ne avertizeaza sa nu
intram in 'hoancele fara fund', din fanetele de
pe deal. Si tot ei, cu ochi iscoditori, cerceteaza sperand sa
desluseasca iesind din rucsacul vreunui turist, vreo
bucata de harta pe piele de vitel, ori vreun detector de
metale. Caci nu exista pestera despre care localnicii
sa nu impleteasca adevarul cu mitul, povestile din
mosi stramosi, cu visurile despre
comorile dacilor sau ale haiducilor.
De veti avea prilejul sa-i ascultati, veti
afla legendele zonei, depanate seara in jurul focului. Si poate cea
mai cunoscuta este legenda Muntelui Gaina, despre gaina cu
oua de aur, sau despre Targul de Fete organizat aici. Oricare dintre
variantele de petrecere a timpului liber propuse, va va deschide inima
si mintea pentru a primi din nesfarsitele privelisti si
intimitati ale Apusenilor.
|
|
