TRANSILVANIA SUDICA

_{TRANSILVANIA SUDICA}

Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studiul regiunii Transilvania sudica va avea ca finalitate:

explicarea structurii si functiilor unui sistem teritorial cu trasaturi

particulare

identificarea raporturilor de directa conditionare intre componenta

naturala si cea antropica in plan teritorial;

descrierea rolului pozitiei geografice in optimizarea functiilor unei

regiuni

Delimitarea, in premiera, a unei regiuni in sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei este motivata de urmatoarele aspecte:

- existenta unui teritoriu polarizat de o serie de centre situate in depresiunea intramontana a Tarii Barsei, respectiv in culoarul depresionar Fagaras Sibiu;

- aparitia unui prag gravitational sinuos, in zona Tarnavei Mari, unde o serie de microsisteme urbane si rurale sunt polarizate divergent, unele spre centrele mentionate anterior, altele spre centre

integrate in sistemul Transilvaniei nordice;

- constituirea unui spatiu mental cu trasaturi asemanatoare determinat de prezenta "marginimii" si a unui fost liant de natura etnica apartinand populatiei sasesti ce si-a pus o pecete notabila asupra etnosului, socialului si comportamentalului regional;

- disfunctiile aparute in cadrul unei singure regiuni geografice circumscrisa intregului bazin depresionar transilvan (Cocean, P.

2002), unde nu exista inca nici-un centru polarizator capabil de-a

atrage si a si subordona prin relatii biunivoce intregul teritoriu.

Componenta naturala a bazei de sustinere

Componenta naturala a sistemului regional este constituita dintr-o axa morfologica principala suprapusa culoarului Brasov - Fagaras - Sibiu cu cele trei depresiuni Depresiunea Brasov Tara Barsei), Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu prelungite spre vest cu Culoarul Apoldului. Spre acesta graviteaza intregul sistem de versanti montani orientati spre Tara Barsei (muntii Baiu,

Regiune in conturare sistemica in sudul Transilvaniei istorice.

Culoarul morfologic al depresiunilor joaca rolul unei linii de forta a teritoriului

Climat montan si de podis. Fenomene foehnale.

Retea hidrografica tributara predominant Oltului.

Bodoc, Baraolt, Intorsurii, Piatra Mare, Postavarul , Muntii Persani, versantul nordic al culmii Fagarasului si Muntii Cindrelului. Spre nord se ataseaza spatiului regional analizat podisurile Hartibaciului si Secaselor precum si culoarul mijlociu al Tarnavei Mari. (devenit o axa de gravitatie secundara, paralela celei dintai). Rezulta astfel un relief variat, cu o importanta pondere a terenurilor joase, de lunci, depresiuni si podisuri, dar si a unui spatiu montan redutabil cu atribute de complementaritate peisagistica si economica. Dintre tipurile de relief predominante sunt cele pe roci cristaline si sedimentare. Formele glaciare definesc peisajul crestei nordice a Fagarasului, iar cele carstice masivele Postavarul, Piatra Mare si, partial, in bazinul Varghisului, al Persanilor. Podisul Hartibaciului este afectat de alunecari de teren masive ("glimee") si de torentialitate activa.

Climatul regiunii este favorabil activitatilor umane datorita amplitudinilor limitate ale parametrilor meteorologici, a manifestarilor normale, intr-un ecart tolerabil a maximelor si minimelor acestora. In depresiuni se contureaza un climat de adapost apartinand tipului dominant de dealuri si podis (cu precipitatii medii anuale de 00- 00 mm si temperaturi de 7-9ºC). In mutin rigorile acestuia cresc, ajungand la temperaturi medii negative pe culmile de peste 2000 m ale Fagarasului. Doua aspecte climatice sunt definitorii pentru regiune si anume: producerea celor mai caracteristice fenomenale foehnale din Romania pe versantul nordic al Fagarasului, inspre depresiunile Fagaras si Sibiu. Ele se produc primavara cand determina topirea brusca a zapezilor (de unde numele popular atribuit vantului respectiv de mancatorul de zapada"). Al doilea fenomen este cel al inversiunilor termice formate in Depresiunea Brasov urmarea carora s-a inregistrat cea mai accentuata minima termica din tara (- 38,5 ºC, in iarna anului 942, la Bod). Tot aici, ca o consecinta a climatului mai racoros, in turbariile de la Reci, se conserva un relict arctic si anume mesteacanul pitic Betula nana). Pe de alta parte, in munti, datorita expozitiei nordice durata stratului de zapada este de - luni anual, propice practicarii agrementului hivernal pe baza de sporturi de iarna.

Resursele de apa provin din reteaua de rauri alohtone (Oltul, Tarnava Mare) sau cu izvoarele in perimetrul regiunii (afluentii Oltului: Raul Negru, Hartibaciul, Homorodul, Cibinul). Avandu-si obarsiile in munti, alimentarea lor este asigurata, din ploi si zapezi, intregul an, maximele scurgerii inregistrandu-se, de regula, primavara. Cresterile de debite pot fi uneori mari, cu riscul producerii inundatilor (cum a fost cazul Tarnavei Mari in 1970).

Apele subterane sunt cantonate in glacisurile si depozitele aluvionare ale luncilor sau de la contactul depresiunilor cu muntii. In ansamblu au caracteristici chimice si biologice ce le integreaza in categoria celor de consum.

Lacurile naturale apar in Fagaras, fie in fostele circuri, fie in amontele barajelor morenaice glaciare (Balea, Capra, Podragu, Caprita). La Ocna Sibiului, exploatarea indelungata a sarii a dus la prabusirea vechilor saline si formarea unor cuvete lacustre sarate,

Vegetatie etajata altitudinal de foioase si rasinoase.

Resurse ale subsolului variate dar in cantitati limitate. Mari resurse turistice.

unele cu depozite subtiri de namol terapeutic si cu usoare fenomene

de heliotermie.

La Bazna, dar mai ales in Depresiunea Brasovului, la Zizin, Malnas, Bodoc, Valcele, Covasna sunt localizate acvifere cu ape minerale. La Covasna sunt cele mai cunoscute solfatare (emanatii de bioxid de carbon), ca intensitate, din Europa.

Potentialul biopedogeografic al Transilvaniei sudice este compus dintr-o vegetatie caracteristica celor doua subetaje forestiere, ale padurilor de foioase, dispuse intre 400-1000 m altitudine, in depresiunile de contact morfologic si in podis, respectiv cel al coniferelor desfasurat la peste 1 200 m in zona montana. Etajul de foioase debuteaza cu padurile de gorun, mai extinse in Podisul Secaselor, culoarul Apoldului, dealurile mai joase ale Podisului Hartibaciului, urmate de cele de amestec stejar-fag impreuna cu alte specii (carpen, tei, ulm, frasin). Fagul compact apare in muntii Persani, Bodoc, Baraolt, precum si in treimea inferioara a celorlalte masive. Coniferele intregesc o fasie unitara intre 1 00 - 1 8 0 m altitudine, efectul de expozitie nordica coborand limita superioara a padurii in raport cu versantul sudic. Fagarasul si Cindrelul sunt masive unde etajul subalpin de jneapan si ienupar precede stepa rece, a pajistilor alpine intens valorificate in trecut prin pasunat in

"Marginimea Sibiului".

In padurile de foioase isi au biotopul preferat mistretul, vulpea, pisica salbateca, lupul, caprioara in vreme ce in cele de conifere exista un numar mare de animale de interes cinegetic major (urs, cerb). Pe crestele stancoase ale Fagarasului vietuieste capra neagra. In apele oxigenate ale paraielor montane gaseste conditii propice de inmultire pastravul.

Resursele pedogeografice sunt alcatuite dintr-o gama variata de soluri formate pe substraturi litologice, in conditii de climat si vegetatie diferite. In vatra depresiunilor este domeniul argiluvisolurilor, in podisuri cel al cambisolurilor, iar in zona montana se dezvolta diverse nuante de soluri podzolite. Pedogeneza deficitara a crestelor si abrupturilor inalte a generat litosoluri si regosoluri. In luncile raurilor ce brazdeaza regiunea se extind soluri aluvionare, fertile, dar si lacovisti in arealele mai intens umectate. In Depresiunea Brasov coabiteaza pe suprafete apropiate atat solurile nisipoase, cat si cele turboase (in zona Reci).

Baza de materii prime a Transilvaniei sudice este formata din resurse variate dar in cantitati modeste. Astfel, la Ghelnita si Comandau, in Muntii Intorsurii se exploateaza petrol, la Baraolt, Capeni si Valea Crisului carbuni inferiori, in zona Ocna Sibiului exista rezerve de sare. In Muntii Persani se exploateaza piatra de constructie (bazalt) si calcarele utilizate in fabricarea cimentului. La Porumbacu exista calcare cristaline (marmura), valorificate pentru lucrari decorative. Mai importante raman insa terenurile agricole ce permit dezvoltarea unor subramuri diversificate ale agriculturii, fondul forestier extins si, mai ales resursele atractive turistice. Masivele Fagaras, Postavarul si Piatra Mare au un relief spectaculos, ca in masivele mentionate dar si in Muntii Cindrelului se intrunesc conditii

pentru practicarea sporturilor de iarna, ca apele minerale ale Depresiunii Brasovului au intrat deja in valorificarea curativa de profil. Brasovul, Sibiul, Fagarasul, Sighisoara sau Mediasul sunt centre urbane cu o zestre turistica medievala remarcabila (obiective istorice, religioase, culturale, monumente), iar zonele etnografice ale Sibiului, Fagarasului, Brasovului sau Tarnavei sunt recunoscute prin obiceiurile, traditiile si folclorul lor. Unice pentru aceasta regiune sunt bisericile fortificate edificate de populatia saseasca in numeroase localitati (Slimnic, Biertan, Saschiz, Axente Sever, Harman, Feldioara, Seica Mica, Cristian, Cisnadioara)

_{Componenta antropica}

Populare relativ densa, multietnica.

Orase numeroase, polarizate de Brasov si Sibiu.

Componenta antropica este reflectata de popularea veche, continua si relativ densa a teritoriului. Pozitia geografica a oferit spatiului analizat prerogativele portilor deschise spre sudul si nordul Carpatilor de-a lungul Oltului, o cale, din cele doua alese, prin care romanii au intrat in Transilvania; prin pasurile Bran, Predeal, Predelus sau Oituz, dublate spre interior, in Persani, de pasul Vladeni sau trecatoarea Racos), respectiv a unor culoare cu functie comerciala si economica ce a atras, inca din antichitate, comunitatile umane. De aici rezulta densitatea mare a populatiei in depresiunile sub-montane, de peste 125 locuitori/km², siarspandirea sa larga in zona de podis. Exceptand arealul Branului, popularea spatiului montan este mult mai redusa, datorita fragmentarii si declivitatii pronuntate a formelor sale. Pe langa populatia romaneasca, dominanta numeric, aici este localizata cea mai importanta comunitatea germana (sasii din Transilvania. Ea a fost mult mai numeroasa, dar consecintele celui de-al doilea razboi mondial s-au reflectat negativ asupra acesteia (deportari, migrarea spre Germania). In nordul Depresiunii Brasovului exista numeroase localitati cu populatie maghiara (secuiasca).

Asezarile rurale etaleaza in structura, textura si functiile lor conditionarile de ordin natural, istoric, economic, social si etnic exercitate in geneza si evolutia habitatelor. Satele risipite (Jina, Poiana Sibiului) sunt mai rare si sunt legate de ocupatia pastorala a romanilor din "marginime". Aceeasi populatie si-a edificat insa si sate compacte (Rasinari, Gura Raului, Orlat) in Depresiunea Sibiului. Satele sasesti din zona depresionara sau de podis sunt de tip compact si prezinta o arhitectura specifica (Apold, Biertan). Densitatea asezarilor este ridicata, iar functiile lor predominant agricole sunt asociate cu cele mestesugaresti (prelucrarea lemnului, a lanii).

Orasele s-au dezvoltat indeosebi in perioada feudala cand functia comerciala era mijlocita de pozitia periferica si amplasarea pe drumurile de legatura cu Tara Romaneasca si, prin aceasta, de Dunare si Marea Neagra. Ascendentul castigat atunci s-a concretizat in asigurarea bazei pentru dezvoltarea viitoare (sa nu uitam ca in secolul XVIII, ierarhia principalelor trei orase din Transilvania era urmatoarea: Brasov, 7.671 locuitori, Sibiu, peste 13.300 si, abia pe

locul trei, Clujul, cu peste 600 locuitori). Astfel, principalele centre urbane vor face parte din prima centura industriala a tarii initiata in Banat (cu siderurgia de la Resita si Bocsa) si extinsa spre tinuturile Hunedoarei (Calan, Hunedoara), Sibiului si Brasovului.

Sistemul urban este polarizat, direct si indirect, prin centre de niveluri diferite, de catre Brasov (307 046 locuitori), urmat de Sibiu (167 377 locuitori), Sfantu Gheorghe, Sighisoara, Covasna, Medias, Copsa Mica, Targu Secuiesc, Fagaras, Victoria, Sacele, Codlea, Rasnov, Zarnesti, Talmaciu, Cisnadie, Avrig, Saliste, Ocna Sibiului, Agnita, Dumbraveni. Se observa prezenta a doua centre majore, Brasovul si Sibiul, care polarizeaza o serie de orase-satelit afirmate in proximitate, caz unic in Romania prin specificitatea lui. O tendinta de individualizare se manifesta la orasele situate pe Tarnava Mare unde Copsa Mica, Mediasul si Dumbraveni sunt atrase spre Sibiu, iar Sighisoara se afla la interfata a trei poli atractori: Brasov, Sibiu si Targu Mures.

Test de autoevaluare

Transilvania sudica este cea mai importanta regiune a Romaniei unde valorile create de minoritatea germana atesta beneficiile multiculturalismului si coabitarii pasnice intre etnii. Mentionati alaturat:

1.Care sunt aceste valori si cum pot fi ele receptate in peisajul geografic?

2. Cum a evoluat numeric populatia de nationalitate germana

in ultimul secol?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

Economia regiunii

Componenta economica a regiunii se distinge prin dezvoltarea

relativ echilibrata a celor trei ramuri, agricultura, industria si turismul.

Agricultura are o serie de subramuri de mare traditie, prima dintre ele fiind cresterea ovinelor, in care depresiunile Sibiu, Fagaras si Brasov s-au specializat fiind, secole la rand, cea mai importanta zona producatoare de lana din perimetrul actual al Romaniei. Valorificand pasunile alpine ale Carpatilor Meridionali si Curburii, dar practicand deopotriva transhumanta, crescatorii de ovine au impus ocupatia intre cele mai extinse si mai profitabile din regiune. Aspect

Industrie de traditie diversificata.

Agricultura mixta.

Turism montan si cultural intens.

mentinut, la cote inferioare si in alte modalitati de practicare, si astazi.

Cultura cerealelor se practica in spatiile depresionare si de lunca iar versantii podisurilor Secaselor si Hartibaciului releva o utilizare agricola mixta: culturi, fanete si pasuni, pomi fructiferi, vita- de-vie. In privinta viticulturii, si ea de mare traditie, se detaseaza zona Tarnavelor ca una din principalele podgorii ale tarii, Jidveiul fiind deja o marca recunoscuta prin produsele sale de vinificatie.

Industria are ca centru de referinta Brasovul unde constructia de masini, industria lemnului, industria chimica, textila si alimentara detin o serie de intreprinderi de rang national. De subliniat marile intreprinderi de autovehicule, avioane, masini agricole, prelucrarea lanii, mobila, produse cosmetice, branzeturi. Prelucrarea lanii s-a delocalizat si intr-o serie de centre din vecinatatea sa (Sacele, Covasna, Prejmer . Sibiul s-a specializat, pe langa traditionala industrie a lanii, raspandita si in orasele mici invecinate (Saliste, Orlat, Cisnadie, Talmaciu) in aparataj de precizie, utilaj minier, sticlarie, branzeturi, produse din carne etc.

Industria chimica este concentrata indeosebi la Copsa Mica (negru de fum, acid sulfuric) Victoria, Fagaras (ingrasaminte chimice, acid sulfuric), Medias (carbid), Zarnesti, Brasov (celuloza si hartie) etc. Materiale de constructie se produc la Medias, Sighisoara (prefabricate, sticla), Brasov (produse refractare), Hoghiz (ciment .

Turismul este o ramura economica in crestere, pornindu-se de la resursele atractive naturale si antropice existente. In zona Brasovului turismul montan are o mare traditie datorita vecinatatii Bucegilor, dar si a altor masive pitoresti (Postavarul, Piatra Mare). In acest moment statiunea Poiana Brasov se afla in fruntea bazelor turistice specializate in agrement hivernal din tara. O urmeaza indeaproape statiunea Paltinis si Balea (Balea Lac si Balea - cascada). Pentru turismul curativ prioritatea o detine statiunea Covasna unde apele minerale contin peste 2 800 mg/l C0 , iar mofetele sunt cele mai concentrate din continentul european (97-

^{98% C0 Statiuni balneare mai mici sunt Ocna Sibiului, Valcele,}

Bazna, Homorod.

Transilvania sudica este un domeniu reprezentativ pentru turismul cultural. Vestigiile istorice (cetatile medievale Sibiu, Brasov, Fagaras, Rasnov, Sighisoara, Medias) bisericile fortificate ce impanzesc regiunea, Manastirea Sambata, Biserica Neagra si Casa Sfatului din Brasov, Muzeul Bruckenthal din Sibiu, traditiile, obiceiurile si folclorul romanesc, maghiar si german sunt obiective cu mare forta atractiva. Ele pot deveni tinte pentru sejurul turismului culturalizant sau ale turismului de tranzit, data fiind pozitia geografica a regiunii. Un avant deosebit cunoaste in acest moment turismul rural in asezarile rurale din zona Sibiului (Gura Raului, Rasinari, Sibiel) dar si in numeroase sate din Depresiunea Brasovului sau zona Branului.

Transporturile integreaza unitatile de habitat intr-o retea de drenuri rutiere si feroviare ierarhizate de la nivelul national la cel local. Regiunea este traversata de soselele europene E60 (Bors-

Cai de transport diversificate tipologic.

Mari oportunitati de dezvoltare in perspectiva.

Oradea-Cluj Napoca Sighisoara Brasov), si E68 (Nadlac-Arad-Deva- Sebes-Sibiu-(cu ramificare pe E 1 spre Pitesti-Bucuresti)-Brasov, de magistralele feroviare Bucuresti-Brasov-Dej-Baia Mare; Bucuresti- Brasov-Sighisoara-Oradea, Bucuresti-Brasov-Sibiu- Deva-Arad-

Curtici, precum si de un numar important de sosele secundare sau cai ferate de penetratie (Brasov-Zarnesti, Brasov-Intorsura Buzaului, Sibiu- Agnita. Din centrul sau porneste cel mai pitoresc sector de drum transcarpatic, cel al Transfagarasanului. La Sibiu functioneaza un aeroport.

Perspectivele regiunii sunt generate de o serie de factori favorizanti si anume: pozitia geografica sinonima unui "loc central" al spatiului national; resursele naturale variate (cu accent pe cele turistice si agricole) standardul de dezvoltare economico-sociala atins (superior mediei pe tara); modelul de convietuire interetnica mostenit etc.

In consecinta, Transilvania sudica isi va fortifica sistemul teritorial pornind de la functia lui polarizatoare in raport cu alte sisteme invecinate, de la amplificarea tranzitului pe magistralele sale rutiere si feroviare, mai ales in contextul in care ambele autostrazi preconizate a se construi cu prioritate in Romania (Oradea-Brasov si Arad-Sibiu-Bucuresti) ii vor traversa teritoriul. Disfunctiile actuale, legate de precaritatea conexiunilor cu unele regiuni transcarpatice, vor fi eliminate prin construirea de tuneluri si cai de acces moderne (indeosebi in zona Curburii si spre Moldova). Modernizarea infrastructurii tehnice ale teritoriului va optimiza si relatiile din interiorul sistemului in sensul amplificarii si cresterii gradului de interoperativitate cu microsistemul teritorial al Tarnavei Mari printr-o serie de scurt-circuite eficiente.

. Comentarii si raspunsuri la teste

1. Populatia de origine germana a fost colonizata in Transilvania incepand cu secolul X II si s-a asezat cu predilectie in doua zone ale acesteia: in partea sudica: Sebes-Sibiu-Brasov si cea estica, in Bistrita si imprejurimile sale. De mentionat insa ca germanii au constituit o parte si din populatia altor zone, cum ar fi cea de pe Tarnave, Cluj etc. Cunoscuti ca meseriasi destoinici si lucratori priceputi ai pamantului, sasii transilvani s-au aflat la temelia progresului industriei si agriculturii din zonele in care au locuit. Vechile bresle din Sibiu, Brasov sau Bistrita atesta cu prisosinta acest fapt. Cetatile medievale transilvane si bisericile fortificate din regiunea studiata poarta de asemenea, in mare parte, pecetea geniului lor creator. Arhitectura satelor sasesti este de mare originalitate, iar gospodarirea asezarilor si a mosiei lor a atins niveluri exemplare.

2. Evolutia numerica a populatiei de origine germana a fost ascendenta pana la al doilea razboi mondial dupa care se inregistreaza o scadere continua a acesteia datorita deportarii etnicilor germani in fosta URSS sau a migrarii celor ramasi in Germania. Concomitent se inregistreaza un bilant demografic negativ ca urmare a imbatranirii populatiei si natalitatii scazute.

Lucrarea de verificare nr. 3

INSTRUCTIUNI:

Lucrarea pe care urmeaza sa o elaborati presupune asimilarea informatiei unitatilor de invatare nr. 9-12 privind regiunile Culoarul Siretului, Bistrita-Trotus, Transilvania nordica si Transilvania sudica Ea va fi transmisa prin posta (e-mail) tutorelui pentru corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1. Care sunt caracteristicile unei regiuni anizotrope si cum se regasesc ele in Culoarul Siretului? (2 pct)

2. In arhitectura peisajului regiunii Bistrita-Trotus se disting forme de relief variate (munti, podisuri, depresiuni). Evidentiati interrelatiile sistemice dintre acestea si rolul lor in creionarea unitatii. (3 pct.)

3. Desi morfologic bazinul transilvan este unitar, din punct de vedere functional se remarca o divergenta a fluxurilor de materii prime, produse si interese. Argumentati acest fenomen. (2 pct.)

4. Analizati sistemul urban al Transilvaniei sudice. (2 pct)

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

Bibliografie selectiva

Pop, Gr. ( 000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

Pop Gr. (2001) Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

x x x (19 7), Geografia Romaniei.III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.