Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

TRANSILVANIA SUDICA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Trasee in Costila / Peretele Vulturilor (Policandrului)
Subcarpatii Romaniei
POZE DIN MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
Cronologia Gradinii Cismigiu
CARACTERIZAREA CLIMATICA A JUDETULUI TULCEA - Caracteristici fizico – geografice
DEZASTRE DE NATURA HIDROMETEOROLOGICA
TRANSILVANIA SUDICA
Arhipeleagul Britanic - Marea Britanie, Irlanda
Carpatii Occidentali
PORTALURI DIN CENTRUL VECHI AL BUCURESTIULUI


TRANSILVANIA SUDICA



1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studiul regiunii Transilvania sudica va avea ca finalitate:

- explicarea structurii si functiilor unui sistem teritorial cu trasaturi

particulare;

- identificarea raporturilor de directa conditionare intre componenta

naturala si cea antropica in plan teritorial;

- descrierea rolului pozitiei geografice in optimizarea functiilor unei

regiuni.

Delimitarea, in premiera, a unei regiuni in sudul Depresiunii colinare a Transilvaniei este motivata de urmatoarele aspecte:

-     existenta unui teritoriu polarizat de o serie de centre situate in depresiunea   intramontana  a  Tarii  Barsei,  respectiv  in  culoarul depresionar Fagaras-Sibiu;

-     aparitia unui prag gravitational sinuos, in zona Tarnavei Mari, unde  o  serie  de  microsisteme  urbane  si  rurale  sunt  polarizate divergent, unele spre centrele mentionate anterior, altele spre centre

integrate in sistemul Transilvaniei nordice;

-     constituirea    unui    spatiu    mental    cu    trasaturi    asemanatoare determinat de prezenta „marginimii” si a unui fost liant de natura etnica  apartinand populatiei sasesti ce si-a pus o pecete notabila asupra etnosului, socialului si comportamentalului regional;

-     disfunctiile  aparute  in  cadrul  unei  singure  regiuni  geografice circumscrisa  intregului  bazin  depresionar  transilvan  (Cocean,  P.

2002), unde nu exista inca nici-un centru polarizator capabil de-a

atrage si a-si subordona prin relatii biunivoce intregul teritoriu.

2. Componenta naturala a bazei de sustinere

Componenta  naturala  a  sistemului  regional  este  constituita dintr-o  axa  morfologica  principala  suprapusa  culoarului  Brasov  - Fagaras - Sibiu cu cele trei depresiuni Depresiunea Brasov (Tara Barsei),  Depresiunea  Fagaras  si  Depresiunea  Sibiu  prelungite spre vest cu Culoarul Apoldului. Spre acesta  graviteaza intregul sistem de versanti montani orientati spre Tara Barsei (muntii  Baiu,



Regiune in conturare sistemica in sudul Transilvaniei istorice.

Culoarul morfologic al depresiunilor joaca rolul unei linii de forta a teritoriului

Climat montan si de podis. Fenomene foehnale.

Retea hidrografica tributara predominant Oltului.


Bodoc,  Baraolt,  Intorsurii,  Piatra  Mare,  Postavarul  ),  Muntii Persani,         versantul         nordic al                    culmii          Fagarasului si           Muntii Cindrelului.  Spre  nord  se  ataseaza  spatiului  regional  analizat podisurile Hartibaciului si Secaselor precum si culoarul mijlociu al Tarnavei Mari. (devenit o axa de gravitatie secundara, paralela celei dintai). Rezulta astfel un relief  variat, cu o importanta pondere a terenurilor joase, de lunci, depresiuni si podisuri, dar si a unui spatiu montan redutabil  cu  atribute de complementaritate  peisagistica si economica. Dintre tipurile de relief predominante sunt cele pe  roci cristaline si sedimentare. Formele glaciare definesc peisajul crestei nordice a  Fagarasului, iar cele carstice masivele Postavarul, Piatra Mare  si,  partial,  in   bazinul  Varghisului,  al  Persanilor.  Podisul Hartibaciului este afectat de alunecari de teren masive („glimee”) si de torentialitate activa.

Climatul  regiunii  este  favorabil  activitatilor  umane  datorita amplitudinilor limitate ale parametrilor meteorologici, a manifestarilor normale, intr-un ecart tolerabil a maximelor si minimelor acestora. In depresiuni se  contureaza un climat de adapost apartinand tipului dominant de dealuri si podis (cu precipitatii medii anuale de 700-800 mm  si  temperaturi  de  7-9ºC).  In  mutin rigorile  acestuia  cresc, ajungand la temperaturi medii negative pe culmile de peste 2000 m ale  Fagarasului.  Doua  aspecte  climatice  sunt  definitorii   pentru regiune si anume: producerea celor mai caracteristice fenomenale foehnale  din  Romania  pe  versantul  nordic  al  Fagarasului,  inspre depresiunile   Fagaras  si  Sibiu.  Ele  se  produc  primavara  cand determina  topirea  brusca  a  zapezilor  (de  unde  numele  popular atribuit  vantului  respectiv  de  mancatorul  de  zapada”).  Al  doilea fenomen este cel al inversiunilor termice  formate in Depresiunea Brasov urmarea carora s-a inregistrat cea mai  accentuata minima termica din tara (- 38,5 ºC, in iarna anului 1942, la Bod). Tot aici, ca o consecinta a climatului mai racoros, in turbariile de la Reci, se conserva un relict arctic si anume mesteacanul pitic (Betula nana). Pe de alta parte, in munti, datorita expozitiei nordice durata stratului de zapada este de 4-5  luni anual, propice practicarii agrementului hivernal pe baza de sporturi de iarna.

Resursele de apa provin din reteaua de rauri alohtone (Oltul, Tarnava  Mare)  sau  cu  izvoarele  in  perimetrul  regiunii  (afluentii Oltului:  Raul  Negru,   Hartibaciul,  Homorodul,  Cibinul).  Avandu-si obarsiile in munti, alimentarea lor este asigurata, din ploi si zapezi, intregul            an,       maximele                 scurgerii                inregistrandu-se,                         de    regula, primavara. Cresterile de debite pot fi uneori mari, cu riscul producerii inundatilor (cum a fost cazul Tarnavei Mari in 1970).

Apele  subterane  sunt  cantonate  in  glacisurile  si  depozitele aluvionare ale luncilor sau de la contactul depresiunilor cu muntii. In ansamblu au  caracteristici chimice si biologice ce le integreaza in categoria celor de consum.

Lacurile naturale apar in Fagaras, fie in fostele circuri, fie in amontele   barajelor  morenaice  glaciare  (Balea,  Capra,  Podragu, Caprita). La Ocna Sibiului, exploatarea indelungata a sarii a dus la prabusirea vechilor saline si  formarea unor cuvete lacustre sarate,



Vegetatie etajata altitudinal de foioase si rasinoase.



Resurse ale subsolului variate dar in cantitati limitate. Mari resurse turistice.


unele cu depozite subtiri de namol terapeutic si cu usoare fenomene

de heliotermie.

La Bazna, dar mai ales in Depresiunea Brasovului, la Zizin, Malnas,  Bodoc, Valcele, Covasna sunt localizate acvifere cu ape minerale. La Covasna sunt cele mai cunoscute solfatare (emanatii de bioxid de carbon), ca intensitate, din Europa.

Potentialul    biopedogeografic   al    Transilvaniei    sudice    este compus       dintr-o vegetatie                  caracteristica             celor     doua     subetaje forestiere,   ale  padurilor  de  foioase,  dispuse  intre  400-1000  m altitudine, in depresiunile de contact morfologic si in podis, respectiv cel al coniferelor desfasurat la peste 1 200 m in zona montana. Etajul de foioase debuteaza cu  padurile de gorun, mai extinse in Podisul Secaselor,  culoarul  Apoldului,   dealurile   mai  joase  ale  Podisului Hartibaciului, urmate de cele de amestec stejar-fag impreuna cu alte specii  (carpen,  tei,  ulm,  frasin).  Fagul  compact  apare  in  muntii Persani, Bodoc, Baraolt, precum si in treimea inferioara a celorlalte masive. Coniferele intregesc o fasie unitara intre 1 200 1 800 m altitudine, efectul de expozitie nordica coborand limita superioara a padurii  in  raport  cu  versantul  sudic.  Fagarasul  si  Cindrelul  sunt masive unde etajul  subalpin de jneapan si ienupar precede stepa rece, a pajistilor alpine intens  valorificate in trecut prin pasunat in

„Marginimea Sibiului”.

In padurile de foioase isi au biotopul preferat mistretul, vulpea, pisica  salbateca, lupul, caprioara in vreme ce in cele de conifere exista un numar  mare de animale de interes cinegetic major (urs, cerb).  Pe  crestele   stancoase  ale  Fagarasului  vietuieste  capra neagra. In apele oxigenate ale  paraielor montane gaseste conditii propice de inmultire pastravul.

Resursele pedogeografice sunt alcatuite dintr-o gama variata de soluri  formate pe substraturi litologice,  in conditii de climat  si vegetatie   diferite. In     vatra           depresiunilor  este     domeniul argiluvisolurilor, in podisuri cel al cambisolurilor, iar in zona montana se        dezvolta          diverse             nuante           de                soluri      podzolite.    Pedogeneza deficitara  a  crestelor  si  abrupturilor  inalte  a  generat  litosoluri  si regosoluri. In luncile raurilor ce brazdeaza regiunea se extind soluri aluvionare, fertile, dar si lacovisti in arealele mai intens umectate. In Depresiunea Brasov coabiteaza pe suprafete apropiate atat solurile nisipoase, cat si cele turboase (in zona Reci).

Baza de materii prime a Transilvaniei sudice este formata din resurse   variate  dar  in  cantitati  modeste.  Astfel,  la  Ghelnita  si Comandau,  in  Muntii  Intorsurii  se  exploateaza  petrol,  la  Baraolt, Capeni si Valea Crisului carbuni inferiori, in zona Ocna Sibiului exista rezerve  de  sare.  In  Muntii  Persani  se   exploateaza  piatra  de constructie (bazalt) si calcarele utilizate in fabricarea cimentului. La Porumbacu exista calcare cristaline (marmura), valorificate  pentru lucrari decorative. Mai importante raman insa terenurile agricole ce permit dezvoltarea unor subramuri diversificate ale agriculturii, fondul forestier  extins  si,  mai  ales  resursele  atractive  turistice.  Masivele Fagaras, Postavarul si Piatra  Mare au un relief spectaculos, ca in masivele mentionate dar si in Muntii Cindrelului se intrunesc conditii


pentru  practicarea  sporturilor  de  iarna,  ca  apele  minerale  ale Depresiunii Brasovului au intrat deja in valorificarea curativa de profil. Brasovul,  Sibiul,  Fagarasul,  Sighisoara  sau  Mediasul  sunt  centre urbane cu o zestre turistica medievala remarcabila (obiective istorice, religioase, culturale, monumente), iar zonele etnografice ale Sibiului, Fagarasului,   Brasovului           sau               Tarnavei                          sunt     recunoscute                prin obiceiurile, traditiile si folclorul lor. Unice pentru aceasta regiune sunt bisericile fortificate edificate de populatia  saseasca in numeroase localitati (Slimnic, Biertan,  Saschiz,  Axente         Sever,                   Harman, Feldioara, Seica Mica, Cristian, Cisnadioara)

3. Componenta antropica


Populare relativ densa, multietnica.

Orase numeroase, polarizate de Brasov si Sibiu.


Componenta antropica  este  reflectata  de  popularea veche, continua  si  relativ  densa  a  teritoriului.  Pozitia  geografica  a  oferit spatiului analizat prerogativele portilor deschise spre sudul si nordul Carpatilor (de-a lungul Oltului, o cale, din cele doua alese, prin care romanii  au  intrat  in  Transilvania;  prin   pasurile  Bran,  Predeal, Predelus  sau  Oituz,  dublate  spre  interior,  in  Persani,  de  pasul Vladeni sau trecatoarea Racos), respectiv a unor culoare cu functie comerciala si economica ce a atras, inca din antichitate, comunitatile umane. De aici rezulta densitatea mare a populatiei in depresiunile sub-montane, de peste 125 locuitori/km², siarspandirea sa larga in zona  de   podis.   Exceptand  arealul  Branului,  popularea  spatiului montan  este  mult  mai  redusa,  datorita  fragmentarii  si  declivitatii pronuntate     a   formelor sale.     Pe        langa populatia            romaneasca, dominanta                         numeric,   aici    este     localizata         cea    mai    importanta comunitatea germana (sasii)  din  Transilvania. Ea a fost mult mai numeroasa, dar consecintele celui de-al doilea razboi mondial s-au reflectat     negativ     asupra   acesteia     (deportari,   migrarea     spre Germania).  In  nordul  Depresiunii  Brasovului  exista   numeroase localitati cu populatie maghiara (secuiasca).

Asezarile rurale etaleaza in structura, textura si functiile lor conditionarile  de  ordin  natural,  istoric,  economic,  social  si  etnic exercitate  in  geneza  si  evolutia  habitatelor.  Satele  risipite  (Jina, Poiana Sibiului) sunt mai rare si sunt legate de ocupatia pastorala a romanilor din „marginime”. Aceeasi populatie si-a edificat insa si sate compacte  (Rasinari,  Gura  Raului,  Orlat)  in  Depresiunea  Sibiului. Satele  sasesti  din  zona  depresionara  sau  de  podis  sunt  de  tip compact         si         prezinta          o                   arhitectura      specifica             (Apold,       Biertan). Densitatea  asezarilor  este  ridicata,  iar  functiile  lor   predominant agricole sunt asociate cu cele mestesugaresti (prelucrarea lemnului, a lanii).




Orasele s-au dezvoltat indeosebi in perioada feudala cand functia comerciala era mijlocita de pozitia periferica si amplasarea pe drumurile  de  legatura  cu  Tara  Romaneasca  si,  prin  aceasta,  de Dunare si Marea Neagra. Ascendentul castigat atunci s-a concretizat in asigurarea bazei pentru  dezvoltarea  viitoare (sa nu uitam ca in secolul XVIII, ierarhia principalelor trei  orase din Transilvania era urmatoarea: Brasov, 17.671 locuitori, Sibiu, peste 13.300 si, abia pe


locul trei, Clujul, cu peste 600 locuitori). Astfel, principalele centre urbane vor face parte din prima centura industriala a tarii initiata in Banat (cu siderurgia de la Resita si Bocsa) si extinsa spre tinuturile Hunedoarei (Calan, Hunedoara), Sibiului si Brasovului.

Sistemul urban este polarizat, direct si indirect, prin centre de niveluri diferite, de catre Brasov (307 046 locuitori), urmat de Sibiu (167 377 locuitori), Sfantu Gheorghe, Sighisoara, Covasna, Medias, Copsa  Mica,  Targu  Secuiesc,  Fagaras,  Victoria,  Sacele,  Codlea, Rasnov, Zarnesti, Talmaciu, Cisnadie, Avrig,  Saliste, Ocna Sibiului, Agnita, Dumbraveni. Se observa prezenta a doua  centre  majore, Brasovul si Sibiul, care polarizeaza o serie de orase-satelit afirmate in proximitate, caz unic in Romania prin specificitatea lui. O tendinta de  individualizare se manifesta la orasele situate pe Tarnava Mare unde Copsa Mica, Mediasul si Dumbraveni sunt atrase spre Sibiu, iar Sighisoara se afla la  interfata a trei poli atractori: Brasov, Sibiu si Targu Mures.

 Test de autoevaluare

Transilvania sudica este cea mai importanta regiune a Romaniei unde  valorile  create  de  minoritatea  germana  atesta  beneficiile multiculturalismului   si  coabitarii  pasnice  intre  etnii.  Mentionati alaturat:

1.Care sunt aceste valori si cum pot fi ele receptate in peisajul geografic?

2. Cum a evoluat numeric populatia de nationalitate germana

in ultimul secol?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare

4. Economia regiunii

Componenta economica a regiunii se distinge prin dezvoltarea

relativ echilibrata a celor trei ramuri, agricultura, industria si turismul.

Agricultura are o serie de subramuri de mare traditie, prima dintre ele fiind cresterea ovinelor, in care depresiunile Sibiu, Fagaras si Brasov s-au  specializat fiind, secole la rand, cea mai importanta zona  producatoare  de  lana   din  perimetrul  actual  al  Romaniei. Valorificand pasunile alpine ale Carpatilor Meridionali si Curburii, dar practicand deopotriva transhumanta, crescatorii de  ovine au impus ocupatia intre cele mai extinse si mai profitabile din regiune. Aspect



Industrie de traditie diversificata.

Agricultura mixta.

Turism montan si cultural intens.


mentinut, la  cote  inferioare  si  in  alte  modalitati  de  practicare,  si astazi.

Cultura cerealelor se practica in spatiile depresionare si de lunca,  iar  versantii  podisurilor  Secaselor  si  Hartibaciului  releva  o utilizare agricola mixta: culturi, fanete si pasuni, pomi fructiferi, vita- de-vie. In privinta viticulturii, si ea  de mare traditie, se detaseaza zona Tarnavelor ca una din principalele  podgorii  ale tarii, Jidveiul fiind deja o marca recunoscuta prin produsele sale de vinificatie.

Industria are ca centru de referinta Brasovul unde constructia de masini, industria lemnului, industria chimica, textila si alimentara detin o serie  de  intreprinderi de rang national. De subliniat marile intreprinderi de  autovehicule, avioane, masini agricole, prelucrarea lanii,  mobila,  produse  cosmetice,  branzeturi.  Prelucrarea  lanii  s-a delocalizat  si  intr-o  serie  de  centre  din  vecinatatea  sa  (Sacele, Covasna,  Prejmer).  Sibiul  s-a  specializat,   pe  langa  traditionala industrie a lanii, raspandita si in orasele mici  invecinate  (Saliste, Orlat,  Cisnadie,  Talmaciu)  in  aparataj  de  precizie,  utilaj  minier, sticlarie, branzeturi, produse din carne etc.

Industria chimica este concentrata indeosebi la Copsa Mica (negru de fum, acid sulfuric) Victoria, Fagaras (ingrasaminte chimice, acid sulfuric), Medias  (carbid), Zarnesti, Brasov (celuloza si hartie) etc.  Materiale  de  constructie  se   produc  la  Medias,  Sighisoara (prefabricate, sticla), Brasov (produse refractare), Hoghiz (ciment).

Turismul este o ramura economica in crestere, pornindu-se de la   resursele  atractive  naturale  si  antropice  existente.  In  zona Brasovului  turismul montan are o mare traditie datorita vecinatatii Bucegilor, dar si a altor masive pitoresti (Postavarul, Piatra Mare). In acest moment statiunea Poiana  Brasov se afla in fruntea bazelor turistice  specializate  in  agrement  hivernal  din  tara.  O  urmeaza indeaproape  statiunea  Paltinis  si  Balea  (Balea  Lac  si  Balea  – cascada).  Pentru  turismul  curativ  prioritatea  o  detine  statiunea Covasna  unde  apele  minerale  contin  peste  2  800  mg/l  C02, iar mofetele  sunt  cele mai concentrate din continentul european (97-

98% C02). Statiuni balneare mai mici sunt Ocna Sibiului, Valcele,

Bazna, Homorod.

Transilvania  sudica  este  un  domeniu  reprezentativ  pentru turismul cultural. Vestigiile istorice (cetatile medievale Sibiu, Brasov, Fagaras,      Rasnov,    Sighisoara, Medias)         bisericile        fortificate                 ce impanzesc regiunea, Manastirea Sambata, Biserica Neagra si Casa Sfatului           din                 Brasov,        Muzeul          Bruckenthal     din    Sibiu,    traditiile, obiceiurile si folclorul romanesc, maghiar si german sunt obiective cu mare forta atractiva. Ele pot deveni tinte  pentru sejurul turismului culturalizant sau ale turismului de tranzit, data fiind pozitia geografica a regiunii. Un avant deosebit cunoaste in acest moment  turismul rural  in asezarile rurale  din  zona  Sibiului  (Gura Raului,  Rasinari, Sibiel) dar si in numeroase sate din Depresiunea Brasovului sau zona Branului.



Transporturile integreaza unitatile de habitat intr-o retea de drenuri  rutiere si feroviare ierarhizate de la nivelul national la cel local. Regiunea este  traversata de soselele europene E60 (Bors-



Cai de transport diversificate tipologic.

Mari oportunitati de dezvoltare in perspectiva.


Oradea-Cluj Napoca-Sighisoara-Brasov), si E68 (Nadlac-Arad-Deva- Sebes-Sibiu-(cu ramificare pe E81 spre Pitesti-Bucuresti)-Brasov, de magistralele  feroviare  Bucuresti-Brasov-Dej-Baia  Mare;  Bucuresti- Brasov-Sighisoara-Oradea,Bucuresti-Brasov-Sibiu-Deva-Arad-

Curtici, precum si de un numar important de sosele secundare sau cai ferate de penetratie (Brasov-Zarnesti, Brasov-Intorsura Buzaului, Sibiu- Agnita. Din  centrul sau porneste cel mai pitoresc sector de drum transcarpatic, cel al Transfagarasanului. La Sibiu functioneaza un aeroport.

Perspectivele  regiunii  sunt  generate  de  o  serie  de  factori favorizanti si anume: pozitia geografica sinonima unui „loc central” al spatiului  national;  resursele  naturale  variate  (cu  accent  pe  cele turistice  si   agricole):standardul  de  dezvoltare  economico-sociala atins (superior mediei pe  tara); modelul de convietuire interetnica mostenit etc.

In  consecinta,  Transilvania  sudica  isi  va  fortifica  sistemul teritorial  pornind  de  la  functia  lui  polarizatoare  in  raport  cu  alte sisteme invecinate, de la amplificarea tranzitului pe magistralele sale rutiere si feroviare, mai ales in  contextul in care ambele autostrazi preconizate a se construi cu prioritate in Romania (Oradea-Brasov si Arad-Sibiu-Bucuresti)  ii  vor  traversa  teritoriul.  Disfunctiile  actuale, legate de precaritatea conexiunilor cu unele regiuni  transcarpatice, vor fi eliminate prin construirea de tuneluri si cai de acces moderne (indeosebi      in         zona             Curburii        si         spre    Moldova).                      Modernizarea infrastructurii  tehnice  ale  teritoriului  va  optimiza  si  relatiile  din interiorul  sistemului  in  sensul  amplificarii  si  cresterii  gradului  de interoperativitate cu microsistemul teritorial al Tarnavei Mari printr-o serie de scurt-circuite eficiente.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1.    Populatia    de    origine    germana    a    fost    colonizata    in Transilvania incepand cu secolul X II si s-a asezat cu predilectie in doua zone ale acesteia: in partea sudica: Sebes-Sibiu-Brasov si cea estica,  in  Bistrita  si   imprejurimile  sale.  De  mentionat  insa  ca germanii au constituit o parte si din populatia altor zone, cum ar fi cea de pe Tarnave, Cluj etc. Cunoscuti ca  meseriasi destoinici si lucratori priceputi ai pamantului, sasii transilvani s-au aflat la temelia progresului  industriei  si  agriculturii  din  zonele  in  care  au  locuit. Vechile bresle din Sibiu, Brasov sau Bistrita atesta cu prisosinta acest fapt. Cetatile medievale transilvane si bisericile fortificate din regiunea  studiata  poarta  de  asemenea,  in  mare  parte,  pecetea geniului  lor  creator.   Arhitectura  satelor  sasesti  este  de  mare originalitate,  iar  gospodarirea  asezarilor  si  a  mosiei  lor  a  atins niveluri exemplare.

2. Evolutia numerica a populatiei de origine germana a fost ascendenta   pana  la  al  doilea  razboi  mondial  dupa  care  se inregistreaza   o  scadere  continua  a  acesteia  datorita  deportarii etnicilor  germani  in  fosta  URSS  sau  a  migrarii  celor  ramasi  in Germania.  Concomitent  se   inregistreaza  un  bilant  demografic negativ ca urmare a imbatranirii populatiei si natalitatii scazute.


6. Lucrarea de verificare nr. 3

INSTRUCTIUNI:

 
Lucrarea pe care urmeaza sa o elaborati presupune asimilarea informatiei  unitatilor de invatare nr. 9-12 privind regiunile Culoarul Siretului, Bistrita-Trotus, Transilvania nordica si Transilvania sudica . Ea va fi transmisa prin posta  (e-mail)  tutorelui pentru corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca 5  cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

(1,0 puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1.  Care  sunt  caracteristicile  unei  regiuni  anizotrope  si  cum  se regasesc ele in Culoarul Siretului? (2,0 pct)

2.  In arhitectura peisajului regiunii Bistrita-Trotus se disting forme de relief variate (munti, podisuri, depresiuni). Evidentiati interrelatiile sistemice dintre acestea si rolul lor in creionarea unitatii. (3,0 pct.)

3.  Desi morfologic bazinul transilvan este unitar, din punct de vedere functional se  remarca o divergenta a fluxurilor de materii prime, produse si interese. Argumentati acest fenomen. (2,0 pct.)

4. Analizati sistemul urban al Transilvaniei sudice. (2,0 pct)

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

7. Bibliografie selectiva

1.  Pop, Gr. (2000), Carpatii si Subcarpatii Romaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

2.  Pop,  Gr.  (2001),  Depresiunea  Transilvaniei,  Editura  Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3.  x x x (1987), Geografia Romaniei.III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2097
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site