Studiul de caz privind evolutia si transformarile

socio-culturale si istorice ale localitatii Turceni

I.           Asezarea geografica - caracterizare generala:

Din punct de vedere geografic, localitatea Turceni este situata in partea de sud-vest a Romaniei facand parte din judetul Gorj. Este amplasata la sud de Municipiul Targu-Jiu - resedinta judetului, la o distanta de 55 km pe drumul judetean 673A pe partea dreapta raului Jiu, la o altitudine ce difera intre 121 m si 324 m fata de nivelul marii.

Teritoriul localitatii Turceni se intinde in cea mai mare parte pe interfluviul Jiului si al Jiltului.

Situata la punctul de convergenta a drumurilor judetene ce leaga localitatile Targu-Jiu judetul Gorj, Filiasi judetul Dolj, Strehaia judetul Mehedinti, Turceni a devenit in special incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea si pana astazi un important centru al vietii economice, agricole si comerciale din cursul inferior al Jiltului.

Dezvoltandu-se in conditii de departare destul de mare de zonele urbane, din aceasta localitate, plecau in diverse colturi ale tarii si chiar in alte tari importante cantitatii de lemn de stejar si fag, grau, porumb, vinuri, animale etc, in special de pe proprietatile marilor mosieri Dinu Stolojanu, Neicu Calotescu, Costica Paunescu dar si din gospodariile taranesti mijlocii si mici. Transportul se facea cu carul tras de boi vara sau cu sania iarna, cand se obisnuia plecatul in convoi "cu chirie" spre gara Filiasi situata la 20 km de Turceni sau spre targurile saptamanale din Turceni, Tantareni, Strehaia si Pesteana, precum si spre frumosul targ anual care se organizeaza in satul Garbov in zilele de 6, 7 si 8 septembrie.

Din punct de vedere al retelei hidrografice, localitatea este udata de apele Jiului si Jiltului ape cu scurgeri neintrerupte, jucand un rol important in viata si activitatea oamenilor de-a lungul timpului.

Alimentarea cu apa a populatiei s-a facut mai intai din izvoare cu scurgere naturala apoi a fost amenajate stiubeie si fantani, iar din anul 1975 in centrul localitatii s-a amenajat o retea de aductiune si distributie a apei pe o lungime de 11,3 km la care sunt racordati 1400 apartamente, 45 gospodarii ale populatiei si 31 agenti economici.

Vegetatia si fauna proprie etajului forestier cu paduri de stejar si fag pure sau in amestec, intercalate cu intinse suprafete agricole si pasuni au permis oamenilor inca din timpuri imemorabile sa valorifice lemnul, sa practice agricultura si sa dezvolte cresterea animalelor.

Ca vecini, localitatea Turceni se invecineaza la est cu comuna Plopsoru hotarul fiind format de Raul Jiu, in partea de nord se invecineaza cu comuna Branesti hotar fiind tot Jiul, limita vestica urmareste o linie conventionala care traverseaza padurea Stramba, Dealul Mare ce o desparte de comuna Negomir si Borascu, la apus se invecineaza cu comuna Urdari despartita tot printr-un hotar conventional, la sud este despartita tot printr-un hotar conventional de comuna Ionesti cea mai sudica localitate a judetului Gorj, la sud-vest tot printr-un hotar conventional se invecineaza cu comuna Grozasti din Judetul Mehedinti.

Astazi, localitatea Turceni se compune din urmatoarele sate: Turceni, Jiltul, Murgesti, Valea Viei, Garbov si Stramba.

Legatura intre localitatea de resedinta Turceni si satele componente se face prin drumul judetean 673A si drumul judetean 674.

Satele au forma lineara dar au si multe ulite.

Trasatura caracteristica a satelor localitatii Turceni o constituie asezarea si dezvoltarea acestora de-a lungul vailor formate de albiile Jiului si Jiltului. Transformari esentiale in viata satelor localitatii noastre ca si acela din Principatele Romane s-au produs in urma legilor date de dormitorul Alexandru Ioan Cuza prin care satele au fost scoase "la sosea" .

Denumirea satelor componente localitatii s-a pastrat de-a lungul anilor fara a suferi schimbari esentiale fata de primele atestari documentare.

In ceea ce priveste apartenenta administrativa, trebuie remarcat faptul ca, in timp ce s-au schimbat mereu unele sate care compun acum localitatea Turceni unele din aceste sate fiind chiar ele centre de comuna² asa cum este cazul cu satele Stramba Jiu, Garbov, Murgesti care polarizau in jurul lor alte sate sau foste comune asa cum este cazul si cu satele Stolojani, Turcenii de Jos, Turcenii de Sus care astazi formeaza un singur sat Turceni care este si resedinta localitatii.

Trebuie scos totul in evidenta faptul ca toate aceste comune fiind limitrofe au pastrat intotdeauna un permanent schimb economic si cultural, schimb ce a apropiat in permanenta oamenii dand posibilitatea ca la reforma administrativa din anul 1968 sa se creeze aceasta puternica localitate administrativa care este localitatea Turceni³ cu o suprafata de 7876 ha si o populatie de 8483 locuitori.

Pe teritoriul localitatii Turceni la confluenta Jiului cu Jiu la dreapta drumului ce leaga localitatea Turceni de comuna Branesti a fost amplasata in anul 1971 Termocentrala Turceni ce urma sa aiba o putere instalata de 2400MW cu termen de dare in folosinta in anul 1985 ocupand o suprafata de 485ha din suprafata arabila a comunei^4.

Din albia Jiltului si a Jiului indeosebi se extrage prin balastiere amenajate nisipul si balastul folosite pentru constructie in cadrul termocentralei, constructii de locuinte, constructii social-culturale, balastari de drumuri etc.

Din punct de vedere seismic teritoriul localitatii se incadreaza in zona cu intensitate macro-seismica 6

Teritoriul localitatii fiind situat in partea de sud vest a tarii noastre, se incadreaza in zona climatului sud vestic specifica unitatilor deluroase.

Tipul de clima caracteristica pentru aceasta zona este "clima de deal continentala" cu iernii relativ blande si veri racoroase si secetoase, cu precipitatii suficiente dar neuniforme.

Speciile de animale si pasari ce cresc in aceasta zona sunt caracteristice padurilor de foioase, regiunilor de stepa si lunca.

II. Viata economico sociala a localitatii Turceni redata dupa documente vechi scrise si materiale precum si marturii ale oamenilor.

Dovezi care sa ateste existenta omului in aceasta zona, inca din cele mai vechi timpuri, sunt descoperirea intamplatoare sau prin cercetari organizate a unor unelte, arme sau vase folosite de acestia.

O parte din aceste obiecte se gasesc expuse la Muzeul Judetean Gorj.

Intreg materialul descoperit apartine culturii "Glina" .

De asemenea, pe raza localitatii, se mai gasesc inca obiecte facute de locuitori cu multi ani in urma cum sunt, lancile, cosoarele si altele care pot fi atribuite din punct de vedere istoric epocii feudale.

Aceste vestigii ale trecutului dovedesc ca meleagurile localitatii Turceni si in special vaile Jiului si Jiltului au fost in permanenta locuite, oferind conditii bune de viata.

Din cele mai vechi timpuri, vatra satelor ce azi alcatuiesc localitatea Turceni era acoperita in buna parte cu paduri mari de stejar si fag care din loc in loc erau intrerupte de poieni care, probabil, prin defisari sau incendieri au dus la marirea suprafetelor de teren necesare culturii plantelor. In aceste goluri de padure si in special pe langa raul Jiu si paraul Jilt au fost construite primele asezari omenesti formand satele de mai tarziu.

Primele documente scrise care pomenesc de existenta acestor locuri, dateaza din anul 1499, cand Radu Vladu confirma lui Valcu cu fratii stapanire la Gura Jiltului din Campul Turcilor de mostenire.(Anexa1)

Din acest document se desprinde concluzia ca la aceasta data localitatea nu luase inca denumirea de Turceni, iar stapani pe aceste locuri erau 3 familii boierestii: Valcu cu fratii si fiii lor, Stanila cu fratii si fiii lor si Manea cu fratele sau Stoian si fiii lor.

Date mult mai precise despre localitatea Turceni aflam dintr-un document datat 1529 (7037) aprilie 14, Piatra prin care Parvu, Ban al Craiovei daruieste Manastirii Tismana satul Turceni.

Pentru frumusetea limbii si a stilului acestui document il redam in intregime: "In numele Tatalui si al Fiului si a Sfantului Duh.

Eu dar, robul stapanului domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Isus Hristos, Parvu Ban al Craiovei, care am fost impreuna intr-aceasta lume cu voi toti pana in vremea aceasta iar astazi m-a despartit Dumnezei si m-a iubit din mijlocul vostru si m-a desparte de aceasta lume a vietii desarte si de voi .

De aceea, fratii mei, rudele si altii, spre stiinta voastra si a tuturor celor care ramaneti, sa fie, ca din ce mi-a fost agonisita de sate eu am rupt si am dat Sfintei Manastiri Arhimandriei Tismana satul Turceni toti, ca sa fie hrana si intarire iar mie de vesnica pomenire.

De aceea, fratilor mei si voi toti stiti ca aceste sate imi sunt drepte si dedeine. De aceea fara suparare le-am lasat Sfintei Manastiri.

Iar de se va impotrivii cineva dintre frati sau dintre rudenii sau altii de alt neam ce vor incerca sa strice sau sa ia, pe acela, Domnul Dumnezeu sa-l nimiceasca si sa-l calce si sa aiba pare de Iuda si cu de trei ori Blestematul Arie, si cu alti iudei, care au strigat asupra domnului Dumnezeul nostru, sangele lui asupra lor si asupra copiilor lor si sa fie blestemat de 318 parinti care sunt in Nicheea

Iata si martori punem: Barbu Detcu vistier si Hamza vistier si Dumitru parcalab si Jitian stolnic si Valsan vistier si Serban stolnic si Giurea paharnic si Prodan medelnicer si Peea portar si Patru sulger, ca sa fie neatins.

Am scris, Radu Gramatic, luna aprilie 14 zile.

In aceasta zi a fost moartea lui in anul 7037 (1529 ) la Piatra"8

Observam din acest document ca Turceni este denumit chiar sat si avem tot motivul sa credem ca era un sat bine populat si dezvoltat de vreme ce ajunsese sa fie stapanit chiar de banul Craiovei si care la moarte lasa stapanire Manastirii

Tismana ca sa fie de "de hrana si intarire" ceea ce inseamna ca satul avea multe bogatii si brate de munca pe care Manastirea Tismana le-a stapanit o perioada foarte lunga de timp, ca asa au stat lucrurile ne-o dovedeste si faptul ca si astazi cele mai manoase tarlale de munca poarta denumirea de "Tismana".

La 16 noiembrie 1530 Vlad Voda confirma Manastirii Tismana stapanire peste satul Turceni daruit de Parvu Ban al Craiovei (Anexa2.)

In Targoviste la 9 septembrie 1569 (7078) domnitorul Alexandru Voda confirma lui Dan si alti boierii cu fii lor stapanire peste Turceni partea de jos (Anexa3)

Acest document este important prin faptul ca mosia din Turceni se imparte in doua parti: partea de sus pe care o stapanea familiile boieresti Maniu si Simul si partea de jos pe care o stapaneau familiile boieresti ale lui Dan, de atunci probabil ca s-au numit si cele doua sate Turcenii de Sus si Turcenii de Jos.

Intre familiile boieresti incep certuri asupra stapanirii de mosii in Turceni, certuri care de multe ori ajung sa se solutioneze prin judecata in fata domnitorului unde se aduceau cate 6, 12, sau 24 boieri pentru a jura de partea cui este dreptatea.

Confirmari de stapaniri de mosii la Turceni continua in tot secolul XVI si XVII.

In secolul al XVII-lea familiile boieresti din Turceni se intaresc ajungand sa ocupe si diferite dregatorii. Ei sunt tot mai mult implicati in treburile tarii sunt chemati de domnitor pentru judecarea anumitor pricini intre alte familii boieresti.

Intr-un document datat 28 mai 1613 (7121), Radu Voda Mihnea confirma asezamantul facut intre Stan Schiopu si nepotul sau Vlad al Anei precum si cumparaturile acestuia din urma. Pentru stabilirea "celor drepte a trimes oameni buni inaintea domniei mele, anume Vlaicu Jitianu din Branesti si Stan din Coltesti si Radu din Turceni"9.

Numele acestui boieri mai apare pe un alt act datat 1619(7128) decembrie 4 prin care Hamza si jupaneasa sa Velicu din Bascov, vand parintelui Grigore de la Jatianu "o tiganca, anume Stanca fata Troacai drept 1800 aspi gata si un bou"10

"Vanzarea s-a facut cu stirea a mai multi boieri printre care si Radu Logofat den Turceni"

Din acest document mai aflam si modul cum se facea vanzarea tiganilor in schimbul unei sume de bani sau cu bani si animale. Vanzarea se facea cu stirea a mai multor boieri megiesi. Faptul ca vanzarea tiganilor trebuia facuta cu stirea megiesilor ne indica existenta dreptului de preemtiune al acestora la cumpararea de tigani ; asa cum acest drept exista si in materia cumpararii de bunuri mobile.

In secolul al XVII-lea o serie de alte familii boieresti precum si Manastirea Tismana primesc din partea administratorilor confirmari pentru stapaniri de mosi la Turceni. Astfel la 30 iulie 1634 (7142) Matei Voda confirma Manastiri Tismana stapanire peste tot satul Turceni cu toti vecinii morile si viile : "pentru ca sa-i fie Sfintei Manastiri satul anume Turceni din judetul Gorj, tot satul si toti vecinii si cu morile si cu viile si cu toate hotarele din hotar pana in hotar pe batranel hotare si semne pentru ca acest zis sat Turceni a fost adaugat si dat drept miluire de raposatul Parvu Banul la aceasta manastire cand a fost la moartea lui"11.

Documentul este important si prin faptul ca din ele aflam despre dependenta taranilor de mosia pe care se aveau si trecerea lor la noul proprietar odata cu mosia respectiva.

De-a lungul existentei ale, teritoriul actualei localitati Turceni a cunoscut mai multe impartiri administrative. Primul document care face referiri la limitele fostului sat Turceni dateaza din data de 18 iulie 1571 si apartine lui Alexandru Voievod.12 Un alt document care se refera la impartirea administrativa a actualei localitati Turceni dateaza din anul 1848 conform careia localitatea este impartita in mai multe unitati administrative : Turceni de Sus, Turceni de Jos, Garbov, Murgesti si Stramba. O alta impartire administrativa apare in anul 1871, alta in anul 1900.

In anul 192314 asistam la o noua impartire administrativa a teritoriului localitatii Turceni, la aceasta data existau urmatoarele unitati administrative:

Comuna Turcenii de Sus cu o populatie de 1262 locuitori avand in alcatuirea sa pe langa satul Turcenii de Sus sat de resedinta si satele Stolojani si Jiltu, comuna Turcenii de Jos cu o populatie de 1249 locuitori avand in componenta sa satele Turceni de Jos si Iliesti, comuna Garbov fiind alcatuita din satele Garbov, Murgesti si Valea Viei. La aceasta data observam deci ca Stolojani isi pierd statutul de comuna devenind sat al Comunei Turcenii de Sus, iar in componenta acestei comune apare un nou sat Jiltu, de asemenea Murgesti se transforma din comuna in sat component al Comunei Garbov, Stramba devine sat al Comunei Urdarii de Jos.

De remarcat ca la aceasta data Turceni era plasa si avea resedinta la Turcenii de Sus.

In anul 1968 se face o noua impartire administrativa dand localitatii infatisarea de astazi, de la aceasta data si pana in prezent localitatea este impartita in urmatoarele sate : Turceni, Jiltu, Murgesti, Garbov, Valea Viei si Stramba.

Conform registrelor de stare civila din arhiva primariei si traditiei ulitele satelor poarta diferite denumiri precum : Submaidane, Bunaia, Miutesti, Jieni etc. Ulitele si-au luat denumirea fie de la denumirea unor locuri spre care merg ele fie de la numele unor cetateni care au locuit pe aceste ulite, de obicei acelora care stateau la inceputul sau la sfarsitul ulitei.

Comuna era condusa de un primar, care era ales de obste, alegeri care se faceau in primele inceputuri fara prea multe formalitati si fara ca obstea satului sa fie impartita in tabere politice adverse. Cu timpul insa alegerea primarului era in functie de rezultatele alegerilor pe tara si nici de cum de interesele locale ale comunei. Partidul reusit in alegeri isi instala si omul sau in fruntea treburilor comunei. Alegerile erau doar o formalitate.

Lucrarile de birou ale primariei le executa un secretar - scriitor numit logofat, iar in anii mai apropiati de noi de un notar care incasa si veniturile comunei. In lucrarile pe teren conducerea primariei era ajutata de consilieri care erau persoane alese ale unor portiuni din comuna.

Ca institutie aparte s-a creat ulterior Perceptia Fiscala condusa de un perceptor sau parcalab care avea ca sarcina de a strange darile catre stat.

Paza se facea de catre asa zise "straji" pe caprarii (portiuni de sat) iar in camp pentru paza holdelor erau alesi "guarzi campeni" care erau sezonieri atunci cand holdele trebuia sa fie pazite.

Dupa 23 August 1944, cand la conducerea tarii s-a aflat Partidul Comunist Roman conducerea comunei s-a facut de catre comitetul comunal de partid si biroul sau. Sub conducerea comitetului de partid isi desfasura activitatea Consiliul Popular Comunal alcatuit din 21 deputati alesi in cele 21 circumscriptii al comunei si Biroul

Executiv Popular alcatuit din 9 membrii in fruntea caruia se afla un presedinte (primarul).

Consiliul Popular Comunal isi desfasura activitatea in sesiuni ordinare care aveau loc o data la 2 luni sau in sesiuni extraordinare.

Biroul executiv rezolva treburile curente ale administratiei de stat la nivelul comunei si tinea sedinte o data pe luna sau de cate ori era nevoie.

La nivelul consiliului Popular Comunal isi desfasura activitatea 3 comisii permanente : comisia permanenta economico-gospodareasca , constructii si sistematizare, comisia permanenta de invatamant, sanatate si social-culturala, comisia permanenta de agricultura silvicultura si cooperatie.

De asemenea pe langa biroul executiv in vederea solutionarii problemelor complexe ce stateau in fata comunei au mai functionat : comitetul de sprijin al autoritatii tutelare si asistentei sociale, comisia tehnica de prevenirea si stingerea incendiilor, colectivul de popularizare a hotararilor de partid si legilor statului, comisia de sistematizare, sfatul familiei, comisia de judecata si diferite comandamente create dupa necesitati ivite in special in campaniile agricole sau cand aveau loc anumite dezastre naturale.

III.     Populatia, ocupatii, mod de viata, port, traditii si obiceiuri

Pe teritoriul localitatii Turceni traieste o populatie omogena de romani cu trasaturile caracteristice locuitorilor de deal si evidente trasaturi dacice manifestate in darzenie, vrednicie, obiceiuri si port. Harnici, tenaci si in general bine dezvoltati fizic, veseli la bucuri si resemnati la necazuri, ei reprezinta prin structura si caracterul lor o armonioasa imbinare a contopirii elementului autohton dacic cu soldatii si romanii ramasi in Dacia dupa retragerea aureliana.

In deosebi obiceiurile, darzenile, cinstea, ospitalitatea, statornicia in hotarari lupta pentru o viata mai buna si demna, inteligenta vie si productiv valorificata, portul, etc sunt preluate prin mostenire si amplificate prin timp de la stramosii nostri, liantul tuturor acestor fiind limba care s-a pastrat tot timpul nealterata, limpede si curata ca apa izvoarelor si care este din cele mai apropiate graiuri fata de limba literara.

Urmarind in timp evolutia populatiei acestei localitati, vom constata ca de-a lungul timpului numarul populatiei s-a pastrat in general constant, neexistand deplasari mari de mase de oameni nici in ceea ce priveste plecarile nici in ceea ce priveste sosirile in comuna. Cresterea numerica a populatiei s-a datorat in tot timpul aceasta pe sporul natural al populatiei.

Modificari mai importante in numarul populatiei se produc in special intre anii 1914-1918 si 1941-1945 perioade ce corespund anilor de desfasurare a celor doua confragrati mondiale cand dispar o serie de barbati pe campul de lupta.

De asemenea dupa anul 1900, cand relatiile de productie capitaliste patrund si in agricultura si in special dupa anul 1916, cand datorita conditiilor de trai tot mai grele, multi tarani care in speranta ca vor gasi un trai mai bun parasesc localitatea indreptandu-se spre Bucuresti, Resita si alte localitati in cautare de lucru ; unii dintre ei reusind sa gaseasca un loc de munca altii fiind intalniti ca servitorii pe la diferite familii boieresti din Bucuresti sau alte localitati al tarii.

Cu toate aceste plecari populatia sa refacut din nou din nesecatul izvor al vitalitatii poporului nostru in a carei constiinta este si faptul ca fiecare trebuie sa-si zamisleasca urmasi care sa poarte in istorie numele acesta sfant de roman.

Din analiza documentelor emise de cancelariile domnesti, din documentele arhivei statului Filiala de la Targu Jiu, din denumirea unor locuri cum sunt :Dealul Viilor, Varzarii, Canepiste, Stuparu, etc. din traditiile transmise din tata in fiu se pot stabili cu preciziei ocupatiile din trecut ale locuitorilor traitori pe aceste meleaguri.

Datorita configuratiei terenului, climei blande si abundentei apei locuitorii au putut practica agricultura din cele mai vechi timpuri.

Se cultivau cereale in special porumbul, orzul, secara mai tarziu si graul, vita de vie, inul si canepa iar in zonele cu abundenta in apa cultivau legume, pe dealuri erau livezi intinse de pomi fructiferi si in special ; prunul, marul, ciresul si altele. Se pare ca altadata suprafetele cultivate cu vii si pomi erau destul de intinse si cu productii destul de mari de vreme ce si astazi se povesteste din batrani ca pe deal erau pivnite cu butii foarte mari pline cu tuica si vin ce stateau in permanenta deschise fara sa se faca vreo stricaciune. De asemenea acest lucru ne-o dovedeste si numarul mare de cosoarele de origine dacica cu care se executau unele lucrarii in vii si pomi si care se mai gasesc la cetateni unii chiar mai folosindu-se si astazi altii pastrandu-le ca amintire.

Pe dealurile mai putin practicabile pentru culturi s-a practicat pe o scara larga din cele mai vechi timpuri cresterea cornutelor a oilor si caprelor.

Asa cum am aratat mai sus in viata localitatii dupa anul 1900 isi fac aparitia relatiile capitaliste. Ocupatia de baza a locuitorilor ramane tot agricultura si cresterea animalelor dar pe langa acestea incepe si exploatarea padurilor la care sunt chemati sa lucreze foarte multi tarani. De asemenea incep sa-si faca aparitia si o serie de meseriasi cum sunt croitori, cizmari, fierari, tamplari, rotari, etc.

Trebuie scos in mod deosebit in evidenta ca in toata aceasta perioada a existat "o puternica industrie" casnica unde se prelucrau lana, parul de capra, pielile de animale, fuiorul de canepa si in care se cultivau pe suprafete foarte mari iar mai tarziu firul de borangic.

La aceste materiale de baza s-au adaugat mai tarziu si in special incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea bumbacul, aniciul, beteala, fluturasii, margelele de toate culorile din care se confectionau costume deosebit de frumoase care au dainuit pana astazi.

Majoritatea lucrarilor se faceau in fiecare gospodarie, dar unele lucrari cum era torsul se facea in "claci " unde se adunau 15-20 de femei in special seara la lumina lampilor ceea ce era si un bun prilej pentru depanatul povestilor, amintirilor, si chiar a unor manifestari de arta populara, cantece , basme, proverbe, ghicitori etc.

In ceea ce priveste portul trebuie sa remarcam faptul ca forma si structura costumului au evaluat de-a lungul timpului in functiei de transformarile petrecute in relatiile de productiei, de modificarile din domeniul ocupatilor, de nivelul tehnicii, modul de folosire a bazei materiale, de procesul adaptarii omului la noile conditii etc. evolutia portului reflecta insa si transformarile petrecute in economia localitatii indicand legatura intre factorii economici si cei de cultura.

Costumul traditional la femei se caracterizeaza prin carpa de in sau bumbac pe cap, camasa lunga pana la glezne si doua catrinte sau zavergi. Barbatii aveau costumul compus din caciula, cioareci, camasa din panza de in sau canepa si suba din dimie alba.

Catre sfarsitul secolului al XIX-lea si pana in ajunul secolului al XX-lea s-a purtat costumul schilaresc, dupa cel de-al doilea razboi mondial s-a purtat din ce in ce mai putin si in special de oameni batrani la sarbatori.

Cei mai multi barbati in timpul verii purtau pe cap palarie facuta de ei din paie de grau sau cumparate de la targ. Pe corp purtau camasa si izmene lucrate din in, canepa si mai tarziu bumbac, cusute cu mana si impodobite cu diferite motive alb-negru si mai tarziu alb-rosu. In picioare purtau opinci facute din pielea porcului sau pentru zile de sarbatori opinci cumparate. Opincile erau legate cu nojite confectionate din fibre de in sau canepa sau din piele. Se incingeau cu chimir, bracir sau brau.

Fetele in timpul verii purtau pe cap carpe scurte numite tulpan, de obicei de culoare alba, iar mai tarziu baticuri cumparate din targ. Fetele se mai purtau si cu capul descoperit, cu parul impletit intr-o coada ce atarna pe spate fiind o podoaba si o mandrie pentru fete.

Odata maritate schimbau tulpanul cu carpa lunga, care dupa ce invelea capul atarna pe spate cu ambele capete pana catre pamant ; un colt al carpei il prindeau in braul care era foarte frumos lucrat sau erau incinse cu braciri de asemenea foarte frumos lucrate. Femeile nu umblau cu capul descoperit in fata barbatilor.

Iarna, atat barbatii cat si femeile, purtau imbracaminte din material mai gros ca sa tina de cald. Barbatii purtau o haina din dimie, lunga pana sub genunchi numita baibarac.

Casele, in majoritatea lor, aveau doua camere, una pentru dormit unde se afla un pat mai rar doua din scanduri prinse cu tarusi de lemn batuti in pamant, iar la capul patului era lada cu haine. A doua camera era pentru gatit, amenajata cu o vatra din caramida unde se facea focul iar fumul isi lua drumul spre horn (un cos larg). Pe horn era corlata pe care se pastrau ustensilele necesare aprinderii focului, vase si alte lucruri casnice, aceasta camera tinea loc si de camara aicea gasindu-se putina cu varza, hardaul cu muraturi si altele.

Intre camera de dormit si vatra era o usa masiva din lemn fara fereastra.

In peretele care despartea cele doua camere era o mica fereastra unde se punea lampa astfel incat sa poata lumina cele doua camere.

Iluminatul se facea cu opaitul, cu festila si apoi cu lampa.

Alimentatia era foarte saraca nefiind o preocupare deosebita pentru pregatirea hranei.

Se consumau foarte mult fasolea, cartoful si varza. Primavara si vara se consumau verdeturi precum: urzica, stevia, dragaveiul etc. Alimentul de baza era mamaliga si turta. La sarbatori se consuma painea facuta in gospodarie.

Pe teritoriul localitatii noastre s-au transmis din generatie in generatie o paleta variata de obiceiuri legate in special de anul nou, craciun, boboteaza, obiceiuri legate de muncile agricole, legate de momente importante din viata omului precum nasterea, botezul, nunta, inmormantarea etc.

Cu ocazia anului nou, cele mai frecvente obiceiuri sunt plugusorul, sorcova, capra si in vremuri mai indepartate buhaiul.

In ajunul craciunului respectiv in dimineata zilei de 24 decembrie copii, baieti si fete, altadata oameni de toate varstele mergeau cu colindatul din casa in casa . Fiecare gospodar iesea la poarta si impartea colindatorilor niste colaci special facuti numiti colindeti.

In seara zilei de 24 decembrie si in urmatoarele seri copiii merg cu steaua.

Cu steaua merg cate 4 copii, care cantau doi cate doi anumite colinde legate de nasterea lui Hristos. Un alt obicei foarte indragit este vicleimul sau vicleiul practicat de obicei de oameni in varsta si care pe langa drama religioasa legata de nasterea lui Hristos ce se prezinta in prima parte, in partea a doua urmeaza o mica pantonima cu elemente laice care cuprinde aspecte uneori satirice din viata si activitatea comunitatii.

Urarea plugusorului se practica in dimineata zilei de 1 ianuarie incepand in jurul orei 5 pana dupa amiaza, se face de catre tineri, numai baieti, in varsta de 7, 8 ani pana la 15-18 ani. De obicei un plugusor este alcatuit dintr-un echipaj de 4 pana la 6 tineri, care poarta un plug facut din lemn frumos impodobit cu hartie de diferite culori. Doi dintre tineri trag acest plugusor, un altul pocneste dint-un bici confectionat din fibre de canepa, un altul imita semanatul, unul tine plugul de coarne, acesta are rolul cel mai important deoarece de obicei el rosteste si urarea. Anumite versuri sunt repetate in cor de tot grupul. Urarea se face in curtea fiecarui gospodar care doreste aceasta, iar grupul este rasplatit cu bani, colaci, fructe etc. Urarea este declamata prin versuri de obicei scurte dar cu poeme uneori destul de lungi, cu un continut in care se succed muncile agricole de la arat si semanat pana la secerat, recoltat si chiar pana la impletirea colacilor. Se ureaza in versuri pline de voiosie fiecarui gospodar: fertilitate, abundenta, imbelsugare etc.

Urarea cu sorcova se face tot in dimineata zilei de 1 ianuarie cam la aceleasi ore ca si plugusorul, se face de copii, baieti si fetite in varsta de 4, 5 ani pana la 7-8 ani. De obicei copii merg in grup dar fiecare isi spune urarea sa, tinand in mana sorcova cu care atinge prin batai usoare corpul celui caruia ii adreseaza urarea. Sorcova nu este altceva decat o nuia de 30-40 cm lungime incovoiata in mod egal de care sunt prinse anumite flori facute din hartie colorata. De obicei copii merg cu sorcova sa ureze la bunici sau rude apropriate. Uratorii sunt rasplatiti cu bani, bomboane etc.

Capra, este un obicei din ce in ce mai putin raspandit in cadrul comunei noastre, se practica tot in dimineata zilei de 1 ianuarie. Jocul caprei are un caracter de petrecere fara un continut precis. Cu capra merg 2, 3 copii, numai baieti in varsta de 13-16 ani. Capra este un obiect din lemn ce infatiseaza figura unei capre completat cu o cuvertura sau patura sub care sta adapostit cel care executa jocul caprei, pe patura sunt panglici de hartie colorata sau alte obiecte colorate.

Printre obiceiurile muncii agricole de vara se mai pastreaza si astazi - paparuda - care se practica in anii secetosi in special primavara si vara cand nu cad ploi timp indelungat. Un copil imbracat cu ierburi in special boji, este urmat de mai multi copii care canta invocand fortele naturii, ploaia atat de mult asteptata pentru rodirea campului. In timp ce alaiul de copii merge pe drum si canta oamenii ies si pun apa pe paparuda in speranta ca in felul acesta vor cadea ploi.

Tot legat de muncile agricole erau si anumite practici pentru precizarea timpului, printre care s-a pastrat pana astazi "pusul cepelor" care se practica in ziua de anul nou cand se taie o ceapa pe din doua si se scot foile formand un numar de 12 cupe. In fiecare cupa se pune o cantitate egala de sare. Dupa cantitatea de apa ce exista in fiecare cupa se vede care luni sunt secetoase si care ploioase. Bogatia anului fiind direct proportionala cu cantitatea de apa ce se strange in aceste cupe.

Alt obicei care se mai practica si astazi pe scara redusa este "strigarea peste sat" care are loc in seara zilei cand se lasa postul de pasti cand grupuri de tineri, baieti si fete urca pe un deal si striga anumite cuvinte critice la adresa felelor si baietilor lenesi care au ramas nemaritate sau neinsurati.

IV. Comuna Turceni in contextul marilor confruntari politico-sociale

Documentele emise de diferiti domnitori de-a lungul timpului, incepand cu anul 1499, cand avem primul document scris, documente pe care le-am citat in capitolele anterioare, relateaza dependenta taranilor de mosia pe care se aflau si trecerea acestora la noul proprietar feudal odata cu vanzarea mosiei sau prin lasarea acesteia ca mostenire urmasilor sau anumitor manastiri cum a fost cazul cu Manastirea Tismana.

Din analiza documentelor judiciare din secolul XIX-lea si prima jumatate a secolului XX, documente referitoare la improprietarirea taranilor ca si relatarile referitoare la conditiile de locuit, hrana si imbracaminte, stiinta de carte si altele, ne putem da seama ca marea majoritate a locuitorilor comunei Turceni se gaseau in stare de clacasi, fiind obligati sa efectueze tot felul de munci deosebit de grele si obositoare pentru asi asigura un minimum de trai de pe o zi pe alta.

Reformele agrare din 1864 nu a reusit sa desfiinteze in fapt relatiile de productie feudale, improprietarirea facandu-se de sus in jos adica in favoarea celor instariti. Acest lucru reiese si din faptul ca pamantul si eliberarea din obligatiile feudale trebuiau platite cu 133 lei de cei care au primit 11 pogoane, cu 100 lei si 24 parale de cei care au primit cate 7 pogoane si 19 prajini si cu 17 lei si 30 parale de cei care au primit cate 4 pogoane si 15 prajini.15

Prin aceasta reforma agrara mosierimea nu a fost desfiintata ca si clasa sociala, iar tarani neavand pamant suficient si chiar pe care il aveau nu reuseau sa-l munceasca din lipsa de unelte agricole si animale de munca si astfel neputandu-si asigura cele necesare traiului isi pierd din nou aceste pamanturi care sunt acaparate de cei bogati si taranii incepand cu primi ani de dupa reforma incep sa munceasca din nou pe pamanturile mosieresti, in conditiile dijmei si claci, cu toate ca dijma si claca pin reforma agrara din 1864 fusese desfiintata.

Conform legii rurale de la 14-26 august 1864, claca este desfiintata :"pentru de-a pururea si de astazi voi sunteti proprietari liberi pe locurile supuse stapaniri voastre" iar legea din 23 aprilie 1865 elibera pe tarani de sarcinile feudale ca dijma si claca .

Situatia grea in care se zbateau tarani ii conduce la mai multe forme de protest culminand cu rascoala taraneasca din 1907.

Desi in comuna noastra rascoala nu a luat proportii asa de mari, totusi suflul rascoalei ajunsese pana aicea, a facut ca masele de tarani sa fie agitate, uneori luandu-se chiar atitudini fatise impotriva boierilor ca: nesupunerea la munca, nerespectarea unor obligatii fata de boieri etc.

Cu ani in urma, Zanfir Duica in etate de 91 de ani isi amintea ca tarani se adunau pe furis, discutau isi pregateau coasele si furcile de fier, se urcau pe dealurile mai inalte sa vada focurile cum ard pe dealurile din alte sate, faceau si ei focuri iar Nita a lui Bala impreuna cu alti oameni au pus foc la claile cu nutret al mosierului Dinu Paunescu.

Ca agitatia taranilor ajunsese un nivel foarte ridicat explica si faptul ca generalul Lambrino trimite de urgenta o companie a regimentului 18 Gorj care este cantonata la conacul mosierului Dinu Stolojanu cu misiunea de-a inabusi orice actiune a taranilor impotriva mosierilor din Turceni, Stolojani si Calaparu.

Forta mosierimi a fost intrucatva diminuata prin reforma Agrara din 1921. Problema exproprieri a unei parti a pamantului mosieresc pentru a putea fi dat taranilor, care lipsiti de pamant nu aveau mijloace de trai necesare ducand o viata grea si nesigura a intrat in dezbaterea cerurilor guvernamentale.

Distribuirea loturilor de pamant s-a taraganat multa vreme, iar pamantul a fost rascumparat cu greu de noi proprietari pe care statul nu i-a ajutat decat in mica masura.

La reforma din 1921, cei care aveau dreptul sa fie improprietariti au fost impartiti in opt categorii:

invalizi, ofiteri si grade inferioare;

copii minori ai invalizilor si morti in razboi;

preoti si invatatori;

mobilizati in campanile 1816-1819;

mobilizati in campanile 1913;

copiii celor morti in razboi;

agricultori lipsiti de pamant;

agricultori ce posedau sub 5 ha.

Cu toate ca, atat la reforma agrara din 1864 cat si la cea din 1921 o buna parte a comunei noastre au primit pamant prin improprietarire, totusi problema agrara nu a fost nici pe departe rezolvata iar situatia taranilor se inrautatea de la o zi la alta.

Situatia taranilor n-a fost rezolvata pana in anul 1945 cand prin decretul Lege pentru infaptuirea reformei agrare nr. 186/1945 data taranimi de Guvernul Doctor Petru Groza, in comuna Turceni au fost expropriate toate mosiile.

Pamantul a fost dat spre improprietarire urmatoarelor categorii de tarani:

taranilor cu pamant putin;

participantilor la cel de-al doilea Razboi Mondial

vaduvelor si orfanilor de razboi.

Mosierimea a fost desfiintata ca si clasa.

Mosierii au avut dreptul la expropriere sa-si opreasca 50 ha din pamantul cel mai bun, iar in anul 1949 prin Decretul 83, aceste suprafete au fost nationalizate si pe ele s-au construit Gospodariile Agricole de Stat.

Bucuria taranilor la impartirea pamanturilor mosieresti, care s-a facut fara despagubiri era nespus de mare. Multi jucau de bucurie, altii plangeau, se imbratisau, ingenunchiau si sarutau pamantul imbratisandu-l.

In acest pamant isi puneau toate sperantele de viitor, avand convingerea ca de acum va fi al lor, al celor ce l-au muncit din totdeauna, dar din pacate n-a fost sa fie asa si tarani au fost din nou deposedati de pamant cand incepand cu anul 1961 s-a trecut la cooperativizarea fortata a agriculturii, prin metode opresive cele mai variate, facute de activistii Partidului Comunist Roman si Securitate, tarani au fost obligati sa se inscrie in Gospodariile Agricole Colective " de buna voie si nefortati de nimeni" cu tot pamantul ce il aveau uneltele agricole si animale.

V. Viata comunitara rurala si idealurile nationale

Inca din primele documente scrise despre localitatea Turceni sau a celor care o alcatuiesc, sunt mentionate nume de boieri care, datorita functiilor militare sau dregatoriilor care le-au indeplinit in cadrul divanului tarii au primit din partea Domnitorilor dani in mosii sau li-au intarit prin acte domnesti proprietatile pe care le aveau mai inainte la Turceni.

Nume de boieri cum sunt: Dan, Radu, Nan, Stoian, Stanila, Arca si multi altii au jucat asa cum am aratat mai sus, un rol demn de mentionat in politica tarii pentru indeplinirea idealurilor nationale. Peste secole ajunge pana la noi si se va pastra in veci figura luminoasa a Marelui Vistier Stroichita Raiosanu din Stramba, care a stat ani de-a lungul in preajma si ajutorul Marelui Voievod si intregitor de neam care a fost Mihai Viteazul. Ca amintire avem si o frumoasa manastire in acest sat ct. a lui Stroichita Raiosanu.17

Pentru meritele sale si activitatea ce a desfasurat-o doamna Stanca sotia lui Mihai Viteazul a rasplatit pe Stoichita Raiosanu cu inalte titluri de dregatorie , boierie si averi "pentru credincioasa si dreapta slujba cu care a slujit domniei noastre in tara straina"

Mergand in timp trebuie sa mentionam participarea unor cetateni din comuna noastra la miscarea revolutionara din anul 1921 condusa de Tudor Vladimirescu. Capitanul de panduri Ion Ionita Urdareanu 18din comuna Urdari, comuna vecina cu Turceni, avand misiunea sa recruteze panduri din satul sau si satele vecine este de la sine inteles ca alaturi de consatenii lui se vor fi inrolat in oastea lui Tudor si multi din cetatenii din Turceni, dornici sa scape si de sub Jugul Otoman si de asuprirea interna. Si astazi unii cetateni din comuna noastra poarta numele de Panduru".

Este o mare mandrie pentru noi faptul ca printre cei care au semnat cu sangele lor actul independentei de la 1878 se numara, asa dupa cum este consfintit in colectia de documente al Muzeului Militar Central Bucuresti, caporalii Catrinoiu Apostol si Popescu Dumitru din Garbov; soldatul Parvu Stefan din Stramba , soldatii Caluseru Constantin, Ionascu Ion, caporalul Zidaru Constantin si soldatul Balan Ion din Turceni a caror amintire se va pastra mereu in inimile cetatenilor comunei noastre.

In timpul luptelor din primul razboi mondial pentru apararea pamantului patriei impotriva ocupantilor militaristi germani pentru salvgardarea unitatii si integritatii teritoriului si au adus o contributie de seama si locuitorii comunei noastre prin jertfele pe care le-au facut cei 12219 de cetateni ai comunei noastre cazuti pe campul de lupta in diferite localitati ale tarii sau morti in spitale, in urma ranilor primite sau diferitelor boli contractate in timpul razboiului.

Socotim ca am fi nedrepti daca vorbind de contributia fiilor comunei Turceni la razboiul pentru apararea pamantului patriei impotriva ocupantilor militaristi germani nu am pomeni la loc de frunte numele lui Iancu C. Popilian fiu al comunei Turceni, eroul de la podul Jiului care in ziua de 14 octombrie 1916, a organizat oprirea ofensivei inamice asupra orasului Targu Jiu.

Iata cum prezinta colonelul in rezerva Parvu Boierescu in al sau jurnal de front acest eveniment: " In Targu Jiu se mai gaseau doar o parte a locuitorilor orasului, femei, copii si cativa militeni batrani. Imediat ce s-a raspandit vestea unui atac inamic, toti cei care erau in stare sa poarte arme, militeni, elevi de liceu, tarani si targoveti luara pustile si munitia ce au putut gasi pe la autoritati precum si de la raniti din spitale alergand spre pod, sa-si apere orasul si sa nu fie ocupat de dusmani. Aparatorii orasului s-au raspandit la pod si spre malul Jiului tragand spre inamic un puternic foc de baraj care desi dezordonat, dadea impresia unei aparari puternice. Dusmanul surprins de aceasta aparare neasteptata a incercat sa treaca Jiul prin alte locuri, prin vaduri. In fata podului o coloana este respinsa prin rafala asurzitoare a pustilor, grupul de militeni comandat de subcomisarul Popilan. Cu urale militenii si cercetasi se reped pe pod, resping pe dusman care nu mai primise intarituri si il alunga pe malul celalalt al Jiului. "

Ca drept recunostinta o strada din Targu Jiu poarta si acum numele acestui erou.

O contributie deosebit de mare si-au adus fii comunei noastre in cel de-al doilea razboi mondial cand si au pierdut viata sau in prizoneriat foarte multi fii ai comunei.

VI. Stiinta de carte

Primele documente care atesta existenta invatamantului de stat in comuna Turceni dateaza incepand cu anul 1840 si se gasesc consemnate la Arhivele Statului Gorj, Fond Scoala Primara de Baieti Targu-Jiu dosar nr. 7-10 filele: 5, 13, 14, 19, 122 si constau in diferite documente cum sunt : cataloage, scrisori catre profesorii Scolii Normale din Targu-Jiu , tabele cu elevii, bonuri de materiale etc, din care rezulta numele elevilor, ale invatatorilor, materiale ce se invatau in perioada de scolarizare dotarea scolilor si altele.

Din anul 1848 si pana in anul 1860 nu s-au mai gasit documente privind invatamantul in comuna noastra.

Dupa 1860 apar din nou documente care atesta existenta in fiecare sat a unei scoli primare in care functionau 1 pana la 4 invatatori.

Scolile au functionat fie in local propriu fie in local incheiate.

Intre ani 1924-1926 se construieste scoala din centru - satul Turceni, cu 4 sali de clasa si cancelarie care a functionat pana in anul 1972 cand se construieste un nou local de scoala prin contributia baneasca a cetatenilor, cu 4 sali de clasa, cancelarie, biblioteca si laborator. In ceea ce priveste perioada de scolarizare, din studierea documentelor aflate in arhiva scolilor rezulta ca pana in anul 1918 ciclul primar se incheia cu 5 clase, intre anii 1918-1925, ciclul primar s-a redus la 4 clase, incepand cu anul 1926 ciclu primar s-a ridicat la 7 clase.

Ca urmare a Decretului din 3 August 1948, cand invatamantul elementar de 7 clase devine gratuit si obligatoriu, pe teritoriul actualei comune Turceni iau fiinta 2 scoli elementare cu 7 clase: una in Turcenii de Sus ce cuprindea elevi din satele Turcenii de Sus, Jiltu, Stolojani si alta la Garbov ce cuprindea elevii din satele Garbov, Vale Viei, Stramba si Murgesti.

Ca urmare a mariri efective de copii , pentru asigurarea obligativitatii invatamantului, in anul 1961 se infiinteaza alte 2 scoli elementare, una in satul Turceni de Jos, si alta in satul Stramba. Pana in anul 1957 Scoala din Stramba a functionat intr-un local vechi. Prin contributia baneasca a cetatenilor satului in anul 1958, a fost dat in folosinta un nou local de scoala cu 2 sali de clasa si cancelarie, tot in acest sat in anul 1973 s-a dat in folosinta un alt local de scoala cu 4 sali de clasa, cancelarie, laborator si biblioteca.

In fiecare sat component a comunei s-a manifestat o grija permanenta pentru asigurarea spatiului de scolarizare, numarul elevilor crescand foarte mult in special dupa anul 1972 cand in comuna Turceni incepe sa se construiasca Termocentrala si vin din alte zone foarte multi muncitori cu familiile lor.

In aceasta perioada se mai construieste o scoala in satul Garbov si una in satul Murgesti.

In cadrul procesului de urbanizare al comunei, din fondurile centralizate ale statului in anul 1975 s-a dat in folosinta o moderna crese-camin-gradinita cu o capacitate de 350 de locuri in satul Turceni centru avand 5 posturi de educatoare.

Pentru a asigura nevoia tot mai mare de cadre calificate necesare marelui obiect energetic care este Termocentrala Turceni in anul 1982 a luat fiinta un Liceu cu profil energetic. Pana in anul 1986 liceul a functionat intr-un spatiu improvizat in baracile in care initial a functionat organizarea de santier a Termocentralei.

In anul 1986 din fondurile statului s-a dat in folosinta un modern local pentru Liceul Industrial avand 22 sali de clasa, internat, cantine, laboratoare, ateliere, birouri, etc. Acest liceu s-a transformat in Grup Industrial Energetic care avea cursuri de zi, serale si fara frecventa mai functioneaza o scoala profesionala si una de maistrii toate cu profil energetic ce au menirea de a asigura cadrele calificate necesare Termocentralei Turceni.

La data actuala situatia invatamantului se prezinta astfel:

invatamantul prescolar care cuprinde 7 gradinite cu 311 copii, unde isi desfasoara activitatea 14 cadre didactice educatoare si 4 angajati ca personal auxiliar.

invatamantul primar si gimnazial cuprinde 6 scoli cu clasele 1-8 unde invata 1339 elevi si isi desfasoara activitatea 82 cadre didactice cu pregatire superioara si medii.

invatamantul liceal "Grupul Scolar Energetic" in care invata 449 elevi din comuna noastra si din comunele limitrofe fiind indrumati de 52 cadre didactice.

Invatamantul profesional si de ucenici are 7 clase de scoala profesionala , 3 de ucenici si 2 clase de maistrii.

VII. Activitatea culturala.

Pe langa activitatea de invatamant in comuna noastra se desfasoara si o bogata activitate culturala fie prin cele doua camine culturale din comuna, fie prin unitatile de invatamant.

O amploare deosebita a luat activitatea culturala dupa anul 1986 cand in satul Turceni, viitorul centru urban, s-a dat in folosinta o moderna casa de cultura cu o capacitate de 450 de locuri si numeroase alte dependinte.

La aceasta casa de cultura isi desfasoara activitatea formatii artistice cum sunt: teatru, dansuri , solisti vocali, instrumentisti etc.

Cu toate acestea trebuie sa apreciem ca activitatea culturala in cadrul comunei noastre nu s-a ridicat insa la nivelul bazei materiale de care dispunem si a disponibilitatilor umane pe care le avem.

Locuitorii comunei noastre sunt abonati la diferite publicatii locale si centrale pe care le citesc si le comenteaza cu placere. Se poate afirma, fara frica de a gresi, ca fiecare locuitor al comunei dispune de aparate radio, televizor, televiziune prin cablu si alte mijloace de culturalizare.

In cadrul Casei de cultura functioneaza o biblioteca publica cu peste 10000 de volume .

In localitatea Turceni si in special in satul de centru , viitorul oras dupa anul 1972, s-au creat si o serie de facilitati pentru sport si turism. Astfel pe raza comunei Turceni exista un stadion si o echipa de fotbal "Energia Turceni" in diviza judeteana. Fiecare unitate scolara are amenajat cate un teren de sport, in cadrul Liceului exista si o sala de sport, la centrul comunei exista o discoteca privata cu o capacitate de 100 locuri.

In localitatea Turceni exista si 4 parcuri si mai multe locuri amenajate pentru petrecerea timpului liber de catre copii si adulti.

VIII. Activitatea sanitara.

Despre o asistenta sanitara organizata pentru locuitorii comunei Turceni se poate vorbi inca din anul 1924 cand i-a fiinta circumscriptia sanitara Turceni care-si desfasura activitatea pe o raza de peste 40 km.

La inceput circumscriptia a functionat in localuri inchiriate iar din anul 1936 si pana in anul 1981 a functionat intr-un local propriu. In anul 1981 in satul de centru Turceni s-a dat in folosinta un modern Spital ce deserveste astfel atat localitatea Turceni cat si locuitorii din comunele invecinate. Avand sectii de interne, chirurgie, ginecologie, ortopedie, raze si altele, fiind incadrat cu medici si cadre medii bine pregatite.

Incepand cu data de 15 ianuarie 1971 s-a infiintat si functioneaza si astazi un spital de psihiatrie cu o capacitate de 200 locuri. Spitalul a fost amenajat si functioneaza in fostul bloc de locuinte al Statiei Radio Craiova.

Pe langa cele 2 spitale functioneaza 3 farmacii si 2 cabinete stomatologice.

Asistenta medicala in comuna este asigurata la data actuala de 15 medici, 45 cadre medicale cu pregatire medie si 84 angajati ca personal auxiliar. Tot in incinta spitalului isi desfasoara activitatea 5 medici de familie.

Si activitatea ce se desfasoara pe linie sanitara in cadrul localitatii si in special in centru demonstreaza ca acesta se apropie cu pasi repezi pentru a deveni un centru urban.

IX. Tipuri de activitati industriale, agricole si comerciale desfasurate in localitatea Turceni

Centrala Termoelectrica Turceni. Asa dupa cum se cunoaste pentru faurirea unei economii moderne desfasurate armonios o importanta esentiala o are cresterea sustinuta a bazei energetice si a energiei electrice. Avand in vedere acest deziderat, consiliul de ministrii prin hotararea nr 778 din 11 iulie 1972, a stabilit amplasarea Termocentralei in comuna Turceni cat si programul de masuri privind inceperea lucrarilor de executie a acestui obiectiv cu o putere de 2400MW. In stabilirea amplasamentului Termocentralei Turceni, s-a tinut cont de posibilitatea valorificarii lignitului din Bazinele Motru si Rovinari si existenta apei necesare procesului de racire, termocentrala fiind amplasata la confluenta Jiltului cu Jiul.

Constructia Termocentralei Turceni a inceput in toamna anului 1972 cu lucrarile inerente de organizare de santier, organizare tehnologica iar in martie 1973 s-au atacat lucrarile de baza ale obiectivului propus.

Daca la inceput lucrarile s-au demarat cu un numar de 28 muncitori in anii 1978-1989 perioada de varf in constructia obiectivului, numar angajatilor a ajuns la 4680 salariati. Constructia Termocentralei s-a terminat in linii mari in anul 1982, ramanand doar la cele 7 grupuri energetice din cele 8 planificate.

De remarcat faptul ca cea mai mare parte dintre salariatii care au concurat la realizarea acestui obiect tehnologic au fost din comuna sau din comunele alaturate, ( 63%) si numai 37 % au fost din alte zone ale tarii.

Pentru asigurarea fortei de munca calificata necesara constructiei si exploatarii Termocentralei Turceni, a fost necesara o munca permanenta de investigare, de reprofilare a localnicilor care urmand cursuri de calificare si recalificare au ajuns cadre valoroase, utile procesului de productie, un numar dinte acestea fiind promovati in functii de raspundere unde iti fac datoria dand dovada de o buna pregatire profesionala.

Trebuie evidentiat faptul ca o data cu inceperea constructiei Termocentralei de la Turceni multi dintre cei plecati cu ani in urma pentru a gasi un loc de munca, se intorc acum acasa si se angajeaza la Termocentrala Turceni practicand meseriile invatate sau recalificadu-se in meserii cerute de acest obiectiv.

Trebuie retinut faptul ca la Termocentrala Turceni sau prevazut si in cea mai mare parte s-au realizat cu succes o serie de premiere pe partea de constructii care au intrunit calificative la superlativ dupa cum urmeaza:

patru cosuri de fum cu inaltimea de 280 de metri, executate prin metoda glisarii din beton armat, prima lucrare executata in tara noastra si a treia in lume

8 turnuri de racire a apei cu capacitatea de racire a apei de 42000 mc/h, inaltimea de 115 m prin metoda " cofragului pasitor in hiperbola".

In luna iulie 1978 s-a realizat cuplarea la sistemul energetic national a primului agregat energetic de 330 MW.

La data actuala Societatea Electrica Turceni are 1122 angajati.

Intreprinderea de Retele Electrice Turceni.

Tinand cont de dezvoltarea rapida a comunei Turceni prin constructia celei mai mari termocentrale din tara noastra conducerea Intreprinderii de Retele Craiova a luat initiativa de a infiinta in comuna noastra un centru de retele electrice care prin atributiile ce le are deserveste comuna Turceni precum si un numar de 7 comune invecinate cu comuna noastra. La infiintarea ei in anul 1976, activitatea se desfasura sub conducerea unui maistru avand incadrati 17 muncitori electricieni, 2 soferi si 3 casieri care incaseaza valoarea energiei electrice la peste 10000 de consumatori casnici si 450 consumatori din sectorul de stat si cooperatist.

Statiunea pentru mecanizarea agriculturii

Statiunea pentru mecanizarea agriculturii Turceni a luat fiinta in 1971 prin HCM din 1970. Scopul creari statiuni pentru mecanizarea agriculturii a fost o mai buna deservire a unitatilor cooperatiste, introducerea mecanizarii in fermele zootehnice. Dotarea tehnica a statiunii a crescut de la an la an astfel ca in anul 1991 cand s-a privatizat dispunea de peste 100 tractoare si diferite masini agricole cu care se faceau cele mai complexe lucrari agricole.

La data actuala SC Agromec SA specializata in lucrari agricole specializate mai are 22 de angajati.

Intreprinderea Agricola de Stat. A luat fiinta in comuna Turceni in 1972, avand terenurile agricole pe teritoriul a 10 comune insumand o suprafata de 4868 ha. Intreprinderea a avut 5 ferme, dupa anul 1990 s-a lichidat activitatea.

Cooperativa Agricola de Productie. Pe raza comunei Turceni, incepand cu anul 1961, au functionat doua Cooperative Agricole de Productie: una in satul Turceni, avand la infiintare 212 ha teren cu un numar de 132 familii si alta in Garbov avand la infiintare 300 ha si 161 familii. Pana la sfarsitul anului 1962 intreaga suprafata a fost colectivizata si toti cetateni au devenit cooperatori.

Trebuie remarcat faptul ca pana in anul 1972, in cele doua cooperative de productie numarul de brate de munca era excedentar, dupa anul 1972, numarul bratelor de munca a scazut vertiginos, marea majoritate a barbatilor dar si femei incadrandu-se ca muncitori la Termocentrala Turceni sau unitati adiacente precum si la exploatarile miniere Rovinari, Motru si Matasari.

Trebuie sa remarcam faptul ca daca la inceput oameni sau lasat cu greu si in urma unor mijloace represive sau inscris in cooperative de productie, in timp, s-au deprins cu munca in colectiv si este de apreciat faptul ca cele doua cooperative de productie de pe raza comunei Turceni a fost unele din cele mai bogate din judetul Gorj avand productii agricole foarte bune, sectoare zootehnice puternice contribuind cu mari cantitati de produse agrozootehnice. Ulterior cele 2 cooperative sau unificat.

Desi membri cooperatori erau foarte harnici muncind foarte mult, plata muncii era foarte mica in raport cu efortul depus, poate de aceea in anul 1990 cand s-a trecut la lichidarea cooperativei agricole de productie membrii cooperatori sau bucurat foarte mult primindu-si pamanturile inapoi.

Activitatea Cooperatiei de Consum

Cooperativa de Consum Turceni, organizatie de masa obsteasca cu multiple activitati economice s-a dezvoltat ani de ani baza tehnico-materiala. Organizate pentru schimbarea de marfuri dintre sat si oras si pentru satisfacerea nevoilor de prestatii de servicii ale populatiei din localitate, Cooperativa de Consum din Turceni a avut peste 15 unitati comerciale si de alimentatie publica. Prin aceste unitati comerciale ce desfaceau catre populatie un volum de marfuri care an de an au sporit de peste 11% si sau diversificat in functie de schimbarile intervenite dupa 1972 in structura cereri de consum a populatiei. Acestea, oglindesc in primul rand ridicarea nivelului calitativ al populatiei din Turceni dupa anul 1972 pe baza cresterii puteri de cumparare a acestora si in al doilea rand preocuparea factorilor de raspundere pentru satisfacerea nevoi de consum a populatiei in cresterea numerica dupa anul 1972.

Prin Cooperatia de Consum populatia este tot mai bine aprovizionata cu mobila, aparatura electronica si materiale de constructii.

Cooperatia de Consum Turceni a organizat in perioada 1972-1978 si-o puternica retea de unitati de productie catre populatie.

Astfel s-a organizat un atelier de reparatii radio-televizoare, croitori, coafuri, cizmarie, atelier foto, rame si geamuri, sifonari etc; unitati care au reusit sa satisfaca in mare masura a cererea de serviciu a populatiei. Incepand cu anul 1976 cooperativa de consum a dat in functie o moderna fabrica de paine cu o capacitate de 15t in 24 de ore care a asigurat aprovizionarea cu paine a populatiei din Turceni si localitatile invecinate.

Trebuie mentionat faptul ca in aceasta perioada Cooperatia de Consum avea peste 150 de angajati calificati in diverse meserii. Majoritatea unitatilor cooperatiei isi desfasura activitatea la parterul blocurilor construite.

Prin intreaga sa activitate cooperativa s-a adus o contributie de seama la cresterea germenilor care vor duce la urbanizarea localitati in special a satului de centru.

Activitatea cooperatiei de consum Turceni este in continua crestere pana in anul 1977, dupa care activitatea acesteia incepe sa scada , locul ei fiind luat sau functionand in paralel cu unitati ale Ministerului Comertului Interior, cooperatia ne mai putand face fata cresterii numerice a populatiei si cerintelor de consum tot mai mari si diversificate. Astfel s-au infiintat 7 unitati alimentare a caror forma de utilizare este autoservirea, doua unitati nealimentare, trei unitati de alimentare publica si numarul acestora a crescut de la an la an.

Pe langa unitatile cooperatiei de consum si a comertului de stat incepand cu anul 1976, pentru satisfacerea cerintelor de consum tot mai mari ale populatiei mai apar si alte unitati cum sunt ; un magazin gostat, o unitate agro-coop, doua unitati al ILF Gorj, un depozit de combustibil , materiale de constructii si multe altele.

In satul de centru Turceni s-a organizat si functioneaza zilnic o piata prin care oameni se aprovizioneaza cu cele necesare consumului zilnic.

Toate acestea demonstreaza ca localitatea Turceni se indrepta cu pasi repezi si siguri spre urbanizare.

Cooperativa de Credit. Incepand din anul 1975 in satul de centru Turceni i-a fiinta Cooperativa de Credit, unitate obsteasca cu caracter economic, constituita prin asocierea din initiativa proprie a locuitorilor in scopul de a ajuta membrii asociati cu imprumuturi in vederea satisfacerii unor nevoi materiale.

Cu ajutorul imprumuturilor primite de la Cooperativa de Credit multi cetateni s-au reparat locuintele si anexele gospodaresti sau au cumparat bunuri de folosinta indelungata; televizoare, masini de cusut, aragaze, frigidere, mobila etc.

Tot in aceasta perioada in comuna ia fiinta CEC unde cetatenii pot sa-si depoziteze economiile pentru a-si asigura o viata linistita la batranete, localitatea mai facand un pas spre urbanizare.

In perioada 1981 - 1985 comuna cunoaste o puternica dezvoltare prin intrarea in functiune a intregii capacitati a Termocentralei (7 grupuri).

In paralel cu industrializarea o atentie deosebita se acorda agriculturi atat in sectorul vegetal cat si animal punandu-se un accent deosebit pe conservarea si ameliorarea fondului funciar, marirea suprafetelor irigate si amenajari funciare, mecanizarea complexa a tuturor lucrarilor.

Prin decretul nr 461 din 17 decembrie 1977 se aproba schita de urbanizare a localitati prin care o atentie deosebita este acordata localitatii Turceni, viitorul oras ale carei elemente de urbanizare au inceput sa apara din 1972 cand au inceput lucrarile termocentralei. Densitatea de locuire a crescut de la 14 locuitori la ha in 1965 la 52 locuitori la ha in 1972. Avand in vedere cresterea demografica, incepand cu anul 1972 s-au ridicat probleme legate de asigurarea spatiului de cazare si a dotarilor necesare.

Pentru aceasta, pe baza detaliului de sistematizare s-a trecut la realizarea unui numar de apartamente necesare pentru salariatii Temocentralei Turceni dar si pentru alte sectoare de activitate. In momentul de fata in Turceni exista 44 de blocuri si peste 1400 apartamente.

O data cu constructia locuintelor s-au realizat retele tehnico - edilitare de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie termica si energie electrica.

Importante imbunatatiri au fost aduse comunicatilor rutiere, drumurilor judetene dar si cele comunale care au fost asfaltate asigurandu-se in acest fel transportul personalului la locul de munca. De asemenea in anul 1976 localitatea devine nod de cale ferata. Se construieste o moderna gara si se construieste calea ferata ce leaga Turceni de Filiasi si de principalele bazine minere din Rovinari si Matasari.

Toate aceste dotari si altele care nu au putut fi evidentiate aici au dus la imbunatatirea aspectului urbanistic al localitatii si la cresterea standardului de civilizatie a localitatii de pe aceste meleaguri.

Dupa anul 1990 dotarile edilitar gospodaresti cresc in mod rapid iar sectorul privat devine preponderent in comert si servicii.

Pe dat de 18.11.1999 se da in folosinta un nou si frumos local pentru Primaria Turceni. Tot incepand cu anul 1999 incep lucrarile la reteaua de alimentare cu gaze naturale, astazi extinzandu-se la 76,9 km, la retea fiind racordate peste 1000 apartamente si 300 gospodarii individuale.

La aceasta data exista peste 42 de unitati comerciale si de alimentatie publica privata. Tot ca dotari realizate dupa anul 1990 sunt si Administratia Publica Turceni care asigura serviciile publice pentru 8 comune, Agentia de Formare si Plasare a Fortei de Munca care deserveste un numar de 6 comune.

Tot ca servicii publice sa mai inscris SC Acasalterm SRL Turceni, Serviciul de Posta , Oficiul Comercial RomTelecom are in dotare o centrala telefonica ce deserveste cetatenii, Dispensarul Veterinar, Ocolul Silvic, Statia de Distribuire a gazelor naturale.

Toate aceste realizari pe care le-am prezentat succint aici si altele care nu au fost prezentate au facut ca satul de centru Turceni sa ia tot mai mult aspectul unei localitati urbane si astfel visul din totdeauna al cetatenilor de a deveni oras a devenit realitate.

Pe data de 30.03.2003 Consiliul Local Turceni organizeaza referendumul pentru consultarea cetatenilor privind declansarea procedurii de trecere a localitatii de la rangul de localitate rurala la rangul de localitate urbana si declararea ca oras a acesteia. In lista pentru referendum au fost inscrise un numar de 5096 persoane. La vot au participat 3361 persoane din acestea 3249 s-au exprimat acordul pentru declararea orasului Turceni.

Prefectura Judetului Gorj prin adresa nr. 1936 din 31.03.2003 transmite Guvernului Romaniei propunerea de organizare ca oras a comunei Turceni din judetul Gorj, avizata de comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism si aprobata de comisa Judeteana consultativa.

Conform acestor documente orasul Turceni urma sa fie alcatuit din satele Turceni si Jiltu si sate ce apartin orasului: Murgesti, Garbov, Valea Viei si Stramba.

Transformarea comunei in oras a devenit oficiala pe data de 7 Aprilie 2004 in baza Legii 83 pe 2004 adoptata de Parlamentul Romaniei.

Pe data de 15 mai 2004 in prezenta reprezentantilor Parlamentului, Guvernului, Consiliului Judetean, Prefecturii Gorj cat si cu participarea unui numeros public al localitatii a avut loc festivitatea de declarare a Turceniului ca oras.

La festivitate au luat cuvantul reprezentantii institutiilor amintite mai sus care au felicitat Consiliul Local, Primaria si pe locuitorii localitatii pentru eforturile depuse ca localitatea sa poata deveni oras.

In cuvantul sau d-l Prefect Toni Grebla a spus "prin proiecte bine gandite si angajarea sociala a cetatenilor Turceni isi va continua procesul de dezvoltare urbana, de deschidere europeana, de emancipare civica, va deveni un oras inconfundabil in sirul localitatilor active, in plina dezvoltare economica situate de-a lungul Jiului".

Festivitatile prilejuite de acest eveniment au durat pana noaptea tarziu incheindu-se cu un minunat foc de artificii care a marcat din plin bucuria cetatenilor pentru visul indeplinit.

Caile de acces catre localitatea Turceni se poate face: pe drumul public E79 de la Targu Jiu distanta 55 km; pe drumul public E79 de la Craiova distanta 55 km; pe drumul public E79 de la Turnu Severin distanta 96 km si pe calea ferata.

La o distanta de 1 km de centrul asezarii se gaseste gara Turceni si cale aferata industriala si o halta in satul Girbov, la o distanta de 3 km se afla o benzinarie iar aeroportul se afla la o distanta de 60 km respectiv in orasul Craiova.

Dotarea infrastructurala a orasului Turceni:

conducta apa potabila cca 40 % din localitate

canalizare - 40%

electricitate - 100%

gaz - 100%

drum asfalt - 70%

telefonie - 100%

televiziune prin cablu - 100%

Investitii in curs. Pana la sfarsitul anului 2006 statia de epurare va fi construita, valoarea acesteia fiind de 1.500.000 lei RON, sursa de finantare fiind 40% din bugetul propriu si 60% din fondurile guvernamentale.

Investitii in proiect.

Reabilitare sistem alimentare apa - 7 km - 1.089.185 euro

Date tehnice:

lungime Retea alimentare cu apa distributie - 7,4 km - cerut reabilitare 7 km otel

lungime retea aductiune - 4 km - otel - reabilitare 4 km

tarif apa - 1,28 RON / m3 fara TVA

pierderi in retea 47%

la ora actuala tratarea apei potabile se face prin "metoda picaturii " cu hiploclorit de sodiu la bazin

este necesara statie de clorinare

Exista studiu de fezabilitate pentru reabilitare. Nu exista uzina de apa, captarea se realizeaza din puturi, se clorineaza la bazin.

Reabilitare retele canalizare 10,6 km - 505.322 euro

Reabilitarea si modernizarea iluminatului public. O noutate absoluta este cea legata de optimizarea consumului de energie electrica, realizata prin procedee tehnice moderne care va duce in final la realizarea unei economii fata de perioada precedenta de cel putin 25-30 %, care va acoperii cea mai mare parte a investitiei realizate.

O alta componenta a sistemului de iluminat, pe langa cel public, este iluminatul decorativ, prin cele doua componente ale lui: iluminatul arhitectural si iluminatul ornamental, care pune in valoare tot ce are mai reprezentativ un oras. Daca in iluminatul public predomina utilul si eficienta in iluminatul decorativ predomina in special frumosul si simtul estetic.

Realizarea lucrarilor de executie si montaj propriu-zise , ce constau in principal din:

inlocuirea punctelor luminoase (PL) sau a unor parti din acestea;

pozarea de cabluri pentru liniile electrice aeriene (LEA) si/sau linile electrice subterane (LES) de joasa tensiune;

plantarea de stalpi noi sau inlocuirea celor deteriorati sau a celor ce nu mai prezinta siguranta in exploatare si / sau nu mai indeplinesc conditiile asigurarii unui iluminat de calitate;

montarea de corpuri de iluminat performante in locul celor defecte sau uzate fizic sau moral;

montarea de puncte de aprindere.

De mentionat posibilitatea utilizarii unor echipamente autorizate programabile, capabile sa reduca intensitatea luminoasa si implicit consumul de energie electrica pentru anumite ore din noapte cand circulatia , atat a persoanelor cat si a autovehiculelor, scade, revenind la normal cand circulatia se reia.

Zona Sportiva si de Agrement Stadion oras Turceni, judetul Gorj.

Exista studiu de fezabilitate. Terenul de amplasament al obiectivului se afla situat in extravilanul estic al localitatii Murgesti, sat apartinator orasului Turceni. Valoarea investitiei 800.000 lei RON.

Constructie Sala de Spot in orasul Turceni. Terenul disponibil 4000mp la Grup Scolar Industrial Turceni. 

Implementarea sistemului de colectare selectiva si amenajarea statiei de transfer in zona orasului Turceni.

Costurile eligibile ale proiectului 951.268,51 euro.

Stimularea procesului de colectare selectiva si promovarea metodelor de reducere a cantitatii de deseuri depozitate in vederea reabilitarii mediului si cresterea volumului de investitii atrase in Oltenia.

Intreprinzatori importanti ai localitatii sunt:

Complex Energetic Turceni avand domeniu de activitate energetic cu un numar de angajati 2400 - telefon 0253/335.046.

Energomontaj S.A. avand domeniu de activitate energetic cu un numar de 700 de angajati - telefon 0253/335.046.

SC Ydail Construct SRL avand domeniu de activitate constructii cu un numar de 50 angajati , administrator Iordache Ion.

Facilitati pentru investitori, intreprinzatori:

consultanta si suport logistic;

suport prezentare - reprezentare comunitate

scutire taxe si impozite in temei legal;

terenuri (in proprietatea primariei) concesionare, vanzare, terenuri, cladiri (domeniu public), bloc locuinte.

forta de munca calificata disponibila;

apa, electricitate, gaz, canalizare, termoficare;

aproape de marile orase, inclusiv aeroport (60km)

Reteaua Internet utilizata tot mai frecvent pentru obtinerea de informatii pentru vacante si calatorii si pentru achizitionarea aranjamentelor de calatorie

Termen aproape necunoscut publicului larg in urma cu mai putin de un deceniu, Internet a devenit astazi una dintre principalele modalitati de comunicare si de informare, a lumii moderne. Numarul de utilizatori ai retelei Internet se apropie de stabilizare in tarile dezvoltate si creste intr-un ritm sustinut in tarile in curs de dezvoltare. In tarile dezvoltate ale lumii orice persoana educata foloseste in mod curent reteaua Internet pentru a obtine informatii, in legatura cu cele mai diverse domenii.

73% dintre utilizatorii Internet din Europa apeleaza la site-uri care ofera informatii despre produsele sau serviciile pe care doresc sa le achizitioneze.

peste 50% dintre utilizatorii Internet din Europa au vizitat la site-uri care furnizeaza informatii pentru turism si calatorii

8% dintre utilizatorii Internet din Europa au achizitionat servicii prin Internet

Valoarea aranjamentelor de calatorie, tranzactionate prin Internet, in Europa, a fost in anul 2003 de 11,2 miliarde Euro. 60% din volumul tranzactiilor - Internet - pentru aranjamente de calatoriede calatorie - a fost realizat de calatori si turisti din Marea Britanie (39%) si Germania (21%).

Biletele de avion sunt aranjamentele de calatorie tranzactionate cel mai frecvent prin Internet (56,7% din totalul tranzactiilor inEuropa) urmate de rezervarile pentru camere de hotel (15,8%) si tururi/ pachete turistice (13,3%).

13,8 milioane de britanici au folosit Internet pentru achizitionare de produse si servicii. 5,5 milioane dintre acestia au cumparat bilete de avion prin Internet.

Principalele motive care ii determina pe europeni sa foloseasca Internet pentru obtinerea de informatii de calatorie si pentru a achizitiona servicii prin Internet:

(extrapolare a rezultatelor sondajului de opinie realizat de PhoCus Wright)

~ Posibilitatea gasirii celor mai bune preturi sau tarife (50%),

~ Acces facil si convenabil (29%),

~ Posibilitati de informare si comparare a ofertelor existente (26%).

4. Repartizarea utilizatorilor Internet pe tari/ continente

5. Alte date in legatura cu folosirea Internet in lume

Companiile de transport, hoteliere si de turism folosesc in mod curent mijloacele

electronice de comunicare pentru a transmite informatii clientilor potentiali. Aproximativ 35 de milioane de americani sunt abonati la buletine informative, transmise prin e-mail, cu privire la oferte de turism si calatorii. Forrester Research estimeaza ca 10 milioane de americani au luat decizia sa calatoreasca/ achizitioneze anumite aranjamente de calatorie in urma primirii de buletine informative si oferte prin e-mail.

Tendinta de utilizare a retelei Internet pentru achizitionarea de aranjamente de calatorie este evidenta si in Asia. Un studiu realizat recent (PhoCus Wright) estimeaza ca in anul 2004 circa 20 de milioane de persoane care locuiesc in tari din Asia vor efectua transzactii pentru aranjamente de calatorie, prin Internet, in valoare de 20 de miliarde de dolari.

Posibilitati de investitie in cadrul asezarii:

imobil Sediu vechi primarie, proprietar Primaria, constructia 150mp, teren intravilan, avand urmatoarele facilitati: apa, electricitate, gaz, telefon, drum.;

imobil Bloc locuinte P+4 nivele, proprietar Primaria, se afla in teren intravilan, avand urmatoarele facilitati: apa, electricitate, gaz, telefon, drum.

Posibilitati economice neexploatate in cadrul asezarii dupa anul 1989, culturi care se pot reinfiinta, culturi care au un sol pretabil cu posibilitati de irigare: floarea soarelui, plante tehnice, sfecla furajera, zahar, tutun.

Sol pretabil in localitatea Turceni este pentru legumicultura, pomicultura, viticultura, agricultura, cultura melcilor, cultura capsuni, piscicultura prin modificarea albiei Jiului si amenajarea artificiala, plante medicinale, ciupercarii.

Localitatea Turceni are 4700 ha padure, aici putandu-se creea centre de colectare, prelucrare a materialului lemnos.

In orasul Turceni invatamantul si cultura sunt intr-o dezvoltare continua existand :

Casa de Cultura si Camin Cultural

- trei Gradinite

- Camin, Crese

- liceul "Grup Scolar Industrial Energetic"

- doua Scoli cu clasele I - VIII

- doua Scoli cu clasele I - IV

Biblioteca

In afara de acestea in oras mai exista:

biserici,

policlinica,

dispensare,

sedii pentru: primarie, Consiliul Local, politie, jandarmerie, politie comunitara

unitate militara

Nu se poate neglija existenta Spitalului Neuro-psihiatic si a Spitalului Orasenesc, acesta din urma in ultimii ani fiind modernizat cu sala de chirurgie.

Zone turistice care iti incanta ochiul si te deconecteaza de la problemele cotidiene sunt salasurile de cult religios cum ar fi Manastirea Sfanta Treime din Stramba Jiu, sat apartinator orasului, Manastirea Dealu Mare, pensiunea si hotelul din localitate, terenurile de sport, loc de joaca si agrement.

Se urmareste imbunatatirea relatiei intre primarie si comunitatea locala, cresterea unui climat de participare activa a cetatenilor la gospodarirea mai buna a resurselor locale si gasirea celor mai eficiente proiecte / actiuni pentru dezvoltarea comunitatii.

Primariile ca entitati locale devin factorii principali ai gestionarii eficiente a resurselor locale informationale, materiale, financiare, sociale, si sunt astfel implicate in modernizarea proceselor de conducere si antrenarea cetatenilor la gospodarirea acestor resurse. Sistemele moderne bazate pe informatizare si Internet, dupa modelul Comunitatii locale din U.E. sunt instrumentele principale in acest proces de eficientizare a structurilor administrative locale. In anul 2003 orasul Turceni a primit distinctia 'Stelele de Aur' din partea Comisiei Uniunii Europene.

ANEXA NR.1

1499 (7007) ( fara luna, zi si indicatia locului)

Radu Voda confirma lui Valcu cu fratii si altora stapanire la Gura Jiltului din Campul Turcilor (azi Turceni) de mostenire.

Cu mila lui Dumnezeu, Io, Radul Voevod si Domn a toata Tara Romaneasca fiul marelui si bunului Vlad Voevod, da Domnia Mea aceasta porunca a Domniei Mele slugilor Domniei Mele Valcu cu fratii sai anume Dadul si Lumot si Dan si cu fiii lor, si lui Stanila cu fratii sai Stan si Patru si Dragomir si Stanila (rupt) cu fiii lor, si lui Manea cu fratele sau Stoian si cu fiii lor pentru ca sa le fie lor . si Gura Jiltului din Campul Turcilor toata pentru ca le este batrana si dreapta mosie si mostenire . si Valcul si Dadul si Ion si Dan la Gura Jiltului o parte si Slav cu fratii sai, . doua parti. iar Manea si fratele sau Stoian . o parte . si Stinila cu fratii sai. doua parti .

Pentru aceasta le-am dat si Domina Mea ca sa le fie mosie si ohaba lor si fiilor lor si nepotilor si stranepotilor lor si fiecarui dintre dansii s-ar intampla moartea mai intai mosia sa nu se vanza, ci sa fie celor ramasi si de catre nimeni nezaticnita dupa porunca Domniei Mele. Marturii jup Barbu al Craiovei . jup Parvul mare Vornic, jupan Staicu logofat . Dragomir Stolnic si cu Stanciul Gramatic am scris . 7007

ANEXA NR. 2

16 noiembrie 1530 (7039) Bucuresti 1

Vlad Voda confirma Manastirii Tismana stapanire peste satul Turceni daruit de Parvul Banul Craiovei la 1528.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod si Domn a toata Tara Romaneasca fiul bunului si prea marelui Vlad Voevod, da Domnia Mea aceasta porunca a domniei Mele Sfintei Manastiri Arhimandria Tismana pentru ca sa-i fie satul anume Turcenii toti pentru ca i-a daruit (adaogat) raposatului jupan Parvul Banul pentru ca sa-i fie mosie si ohaba, si calugarilor spre hrana, Sfintei Manastiri spre intarire, iar Domniei Mele spre vesnica pomenire si de catre nimeni neclatita dupa cuvantul Domniei Mele. Iata si marturii punem Domnia Mea; jup. Draghici Vornic si jup. Teodor logofat si jup. Serban mare Vornic si jup. Vlpcsan mare Logofat si Radul Vistier si Draghici spatar si Udriste Paharnic si Danciul Comis si Staico stolnic, si jup. Staico Santescul mare Postelnic.(Am) scris in orasul Bucuresti eu Nan Gram. Luna Noiembrie 16 zile in anul 7039. Inpr. Giura Logofat.

ANEXA NR.3

24 Aprilie 1538 (7046)

Radul Voda Paisie confirma lui Stoian cu fiii si altora stapanire peste partile lor de mosie de la Gura Jiltului din Campul Turcilor, Trestioara, Ceplea, Petrari.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Radul Voievod si domn a toata Tara Romaneasca fiul marelui si prea bunului Radu Voevod da Domina Mea aceasta porunca a Domniei Mele slugilor Domniei Mele anume Stoian cu fiii sai si Stanila cu fratii sai si Patru cu fiica sa Stoica si Stanila ci fiii sai (rupt), Dragomir, Vlad si Stanciul si Stanislav si Stan si Slav pentru ca sa fie mosie la Gura Jiltului din campul Turcilor din jumatate o jumatate si la Petrari jumatate pentru ca le sunt batrane si drepte mosii de mostenire; iar, dupa aceea au avut para inaintea Domniei Mele cu Turceanul, si asa para Turceanul inaintea Domniei Mele ca nu au acei oameni ce sunt scrisi mai sus nici un amestec cu acele mosii mai sus zise. La aceasta, Domnia Mea am cautat si am judecat cu toti cinstitii dregatori ai Domniei Mele si am dat Domnia Mea lui Stoian si lui Stanila cu fratii sai 12 boieri ca sa jure pe aceste mai sus zise mosii, pe toate si au jurat inaintea Domniei Mele. Pentru aceasta le-am dat si Domnia Mea lui Stoian cu fiii sai si lui Sanila cu fratii sai mosie si ohaba; lor si fiilor sai si nepotilor si stranepotilor lor si de catre nimeni neclatita dupa cuvantul Domniei Mele.

Iata si marturii am pus Domnia Mea, jup. Serban Mare Ban al Craiovei si jup. Vintila fost Vornic si jup. Staicu mare Vornic si Vlaicul mare Logofat si Udriste Vistier si Stroe Spatar si Stan Paharnic si Barbul Comis si Dragul Stolnic si Badea al Izvoranului mare Postelnic, Ispr. Radu Portaru s-a scris luna aprilie 24 zile in anul 7046.