Vanatarile Ponorului

Vanatarile Ponorului

1. Categoria si importanta rezervatiei: complexa; reprezinta un mare aven si o cascada cu un peisaj pitoresc determinat de prezenta peretilor calcarosi pe suprafata carora apele de precipitatii au format o serie de fasii de culoare vinetie care contrasteaza cu albul-cenusiu al calcarelor.

2. Situatia administrativa: comuna Ponor, satul Vale in Jos si comuna Salciua, satul Dumesti.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: domeniu particular si de stat (Ocolul Silvic); faneata si padure.

4. Pozitia geografica: Marele aven Vanatarea si pestera Dalbina care se deschide la extremitatea ei nordica sunt situate la marginea sud-vestica a culmii calcaroase Bedeleu din Muntii Trascaului, la confluenta Vaii Ponorului cu Valea Poienii. Altitudine maxima: 680 m; altitudine minima: 600 m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-59-D-d; 1:25.000; 46⁰22'15'' latitudine nordica; 23⁰27'30'' longitudine estica.

6. Cai de acces: pe DJ 107 I Aiud-Ponor-Mogos (prin localitatile Ramet, Valea Poienii, Ponor) si pe DC 105 din Salciua de Jos, Sub Piatra spre satele Valea in Jos sau Valea Poienii.

7. Suprafata si limitele: 1,5 ha. In partea de nord, est si sud rezervatia este delimitata de peretii abrupti ai avenului care se continua spre vest cu versantii moderat inclinati, unde se afla si confluenta Vaii Ponorului cu Valea Seaca. Zona stiintifica si zona strict protejata o formeaza intregul aven, zona tampon o constituie padurile inconjuratoare, care au statut de paduri de protectie.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1969, Decizia 175/1969 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetean Alba.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este formata din calcare masive de varsta jurasic superioara. La vest si est se intalnesc conglomerate, gresii, marne si marnocalcare cretacice (straturi de Bradesti), in vest interpunandu-se o fasie de bazalte mezozoice.

Relieful este constituit dintr-un aven extrem de mare in care s-au produs o serie de prabusiri ce au dus la formarea de pereti calcarosi si de versanti abrupti. Avenul are o adancime de 80 m si se dezvolta la contactul calcarelor jurasice cu conglomeratele cretacice si are forma de palnie. Spre fundul avenului converg trei paraie, care dupa ce se unesc aici intra in pestera Daldina, ca apoi sa strabata pestera Huda lui Papara. La intrarea in aven paraiele si-au format mici sectoare de cheie al caror profil longitudinal prezinta rupturi mari de panta. In cadrul acestui mare aven se inscrie un aliniament de avenuri format din inca doua generatii. De jur imprejurul avenului Vanatarea predomina culmile rotunjite si versantii moderat inclinati care culmineaza in partea de nord in Muntele Bulz (907 m), in partea de sud-vest in Vf. Tomnaticului (896 m), in partea de sud in cota 877 m, iar in est in Vf. Secului (1282 m).

Clima este racoroasa si umeda in cea mai mare parte a anului. Temperatura medie anuala oscileaza intre +4+6⁰C, temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsa intre -4-5⁰C, iar cea a lunii iulie intre +14+16⁰C. Precipitatiile atmosferice sunt abundente, cantitatea medie anuala fiind cuprinsa intre 800-1000 mm. Durata stratului de zapada este de 90-100 zile, iar grosimea medie totalizeaza 60-70 cm. Ca urmare a situarii rezervatiei intr-o dolina uriasa, ea beneficiaza de un topoclimat de adapost la care se adauga si influenta substratului calcaros.

Hidrografia. Apele sunt reprezentate prin cele trei paraie: Valea Seaca, Valea

Ponorului si Valea Poienii, care converg in marele aven si dispar in pestera Daldina si reapar in pestera Huda lui Papara. In anii ploiosi, pe fundul avenului Vanatarea ia nastere un lac al carui nivel este dependent de debitul raurilor.

Solurile. Pe calcare apar rendzinele, dar predomina roca la zi sub forma de versanti puternic inclinati si de blocuri si grohotisuri. Peretii calcarosi sunt lipsiti de sol, iar pe unele brane s-au dezvoltat soluri humico-calcice. Pe rocile necarbonatice apar soluri brune acide si brune podzolite, pe alocuri litosoluri.

Vegetatia. Rezervatia se afla in etajul fagului, pe cuprinsul caruia omul a creat intinse suprafete cu pasuni si fanete. Pe calcare se intalnesc o serie de pajisti naturale in compozitia carora se intalnesc diferite raritati floristice si chiar specii relicte. Vegetatia lemnoasa este constituita din paduri de fag, pe alocuri cu carpen, palcuri cu tufarisuri (paducel, porumbar, dracila). Pajistile secundare sunt constituite din Festuca rubra cu Agrostis tenuis sau din Brachzopodium pinnatum. Pe culmile calcaroase si pe versantii domoli acoperiti cu sol bogat in humus predomina asociatia de Festuca rupicola, iar pe versantii inclinati cu pante abrupte se dezvolta Carex humilis. Apar si asociatii de stancarii, de Sesleria rigida, S. Heufleriana, precum si o serie de plante rare ca Aquilegia nigricans ssp. Subscaposa, Centaurea reichenbachoides, Juniperus sabina si Juncus conglomeratus.

10. Modul de ocrotire: Rezervatia nu este marcata cu borne sau table indicatoare si nici nu este pazita.

11. Starea actuala a rezervatiei este buna deoarece ea se afla la o distanta destul de mare de caile de circulatie si nu este cunoscuta de prea multa lume.

12. Pericole care ameninta rezervatia: folosirea de catre pescarii amatori a unor substante toxice si a explozibililor usori, ceea ce poate duce la degradarea peisajului.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: includerea rezervatiei intr-un circuit turistic care sa includa complexul carstic din vestul Muntilor Bedeleului, impreuna cu pesterile Huda lui Papara si Poarta Zmeilor.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic din comunele Ponor si Salciua care vor primi cate o copie a prezentei fise si care vor supraveghea ca rezervatia sa nu fie afectata de activitatea antropica.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-amenajarea de parcari sau orice alta constructie (chioscuri, tarabe etc);

-colectarea rocilor, culegerea florilor si fructelor, taiatul lastarilor si a copacilor;

-pasunatul, pescuitul si vanatul animalelor si pasarilor salbatice;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe potecile neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si pentru animale.

C. In zona tampon se interzic:

-activitatile industriale, chiar de mica amploare, inclusiv exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.