Observarea statistica

Observarea statistica

Observarea statistica constituie prima etapa in cadrul studierii fenomenelor sociale, economice sau de alta natura, etapa in care se culeg datele statistice despre fenomenul supus cercetarii. Cercetarea fenomenelor respective presupune cunoasterea populatiei statistice in vederea surprinderii actiunii legilor care actioneaza la nivelul acesteia. De calitatea acestei etape, intr-un proces de cercetare statistica, depinde si calitatea rezultatelor obtinute in celelalte faze.

Observarea statistica presupune identificarea, urmarirea si inregistrarea, dupa reguli unitare si precise, a nivelului atins de variabilele statistice studiate la unitatile din care este formata populatia luat in studiu[Florea I., 1998].

Pentru asigurarea unor date, rezultate din observare, valide si pertinente se impun cateva precizari. In primul rand, observarea statistica presupune urmarirea si inregistrarea unui numar mare de unitati statistice, ceea ce implica un volum mare de munca. In al doilea rand, pentru ca cercetarea populatiei sa-si atinga scopul, trebuie precizate care sunt variabilele in raport cu care este studiata populatia. Variabilele statistice ce urmeaza sa fie urmarite si inregistrate la nivelul fiecarei unitati din populatie, trebuie sa fie esentiale si sa prezinte interes din punct de vedere al studiului intreprins. In al treilea rand, trebuie stabilite criterii exacte pentru delimitarea corecta a unitatilor statistice care alcatuiesc populatia. Si nu in ultimul rand, daca observarea si inregistrarea datelor este facut de mai multe persoane este necesar ca acestea sa se alinieze unei metodologii unitare pentru a asigura corectitudinea necesara datelor rezultate.

Observarea statistica, ca prima etapa intr-un studiu de cercetare presupune: specificarea unitatilor statistice care trebuie sa fie urmarite si inregistrate, alegerea variabilelor statistice care caracterizeaza cel mai bine populatia si care raspund obiectivului urmarit, inregistrarea starilor variabilelor statistice considerate.

Atingerea scopului cercetarii statistice presupune rezolvarea urmatoarelor probleme care sa asigure o pregatire stiintifica a observarii statistice:

delimitarea populatiei supuse observarii;

definirea unitatilor statistice de observat;

timpul si locul unde va avea loc observarea;

programul observarii;

alegerea purtatorilor de informatie;

pregatirea persoanelor ce urmeaza sa faca observarea.

Fiecareia din aceste probleme trebuie sa i se acorde importanta cuvenita, fiindca fiecare dintre ele conduce la o pregatire cat mai completa a observarii, de rezultatele careia depinde corectitudinea celorlalte etape a cercetarii statistice.

Delimitarea populatiei supuse observarii fata de alte populatii statistice cu care aceasta se afla in legatura se realizeaza prin evidentierea insusirilor si trasaturilor comune ce caracterizeaza populatia supusa studiului.

Definirea unitatilor statistice de observat presupune claritate si precizie pentru a nu da loc confuziilor. In momentul observarii trebuie cunoscut exact care sunt unitatile statistice ce trebuie inregistrate in raport cu variabilele de studiat.

Stabilirea timpului si a locului unde va avea loc observarea are importanta din punct de vedere a comparabilitatii datelor rezultate din observare. Notiunea de timp a observarii are in statistica doua acceptiuni:

momentul sau perioada la care se refera datele inregistrate (timpul de referinta);

durata observarii.

Locul observarii reprezinta punctul din spatiu in care se deruleaza procesul supus cercetarii (incinta unei intreprinderi, a unui magazin, o localitate in cazul in care populatia o reprezinta familiile etc.).

In cadrul programului observarii statistice trebuie stabilite variabilele statistice care urmeaza sa fie studiate in populatia de cercetat. Alegerea si definirea variabilelor statistice trebuie sa fie in consens cu natura populatiei si obiectivul cercetarii statistice intreprinse. Variabilele statistice care fac parte din programul cercetarii trebuie sa surprinda aspectele esentiale, sa expliciteze fenomenul sau procesul studiat, sa permita prelucrarea si generalizarea acestora la nivelul intregii populatii.

Alegerea purtatorilor de informatie se face in functie de volumul datelor ce urmeaza a fi inregistrate. Purtatorii de informatie reprezinta suportii materiali pe care se inregistreaza datele din observarea unitatilor statistice.

Observarea statistica se poate desfasura in diverse forme in raport cu: natura proceselor social-economice de studiat, obiectivul cercetarii, formele de organizare cat si posibilitatile practice de urmarire si inregistrare a unitatilor statistice din populatie.

Dupa cum se stie, in raport cu gradul de cuprindere a populatiei considerate avem: observarea totala si observarea partiala. Observarea totala permite inregistrarea, in raport cu variabilele statistice a tuturor unitatilor statistice din populatie, implicand un volum mare de munca, antreneaza, de obicei, un numar de persoane si dureaza mult timp. Ca urmare se creaza conditii pentru aparitia de erori de observare, ceea ce va conduce la micsorarea eficientei observarii. Forma cea mai frecventa de observare totala o constituie recensamantul populatieiObservarea totala se practica si in domeniul controlului tehnice de calitate, in cazul produselor de inalta tehnicitate , asa cum ar fi: televizoare, masini de spalat, frigidere, automobile etc. Este necesara o observare totala in acest caz, deoarece constatarea defectiunilor de catre cumparatori ar implica cheltuieli mult mai mari cu remedierea acestora in comparatie cu organizarea unei observari totale a loturilor de produse ce urmeaza a fi scoase pe piata.

In cazul altor produse, unde cheltuielile legate de remedierea defectelor sunt nesemnificative, este suficienta realizarea unor observari partiale prin care sa se asigure ca rebuturile nu depasesc un anumit procent admis. O astfel de observare, care include doar o parte din unitatile populatiei supuse studiului corespunde observarii partiale. Observarea partiala constituie o alternativa la observarea totala in cazul populatiilor infinite sau chiar daca sunt finite prin observare are loc distrugerea acestora. Avand la baza procedeul observarii partiale se pot evalua rezervele de titei, carbune sau alte minerale, se poate evalua masa de material lemnos din fondul silvic a unei zone sau la nivelul intregii tari. In general, observarea partiala se recomanda in toate cazurile in care se considera mai avantajoasa decat observarea totala.

Esantionul, ca rezultat al observarii partiale, presupune respectarea cu strictete a principiului reprezentativitatii, in conformitate cu care fiecare unitate statistica din populatie generala sa aiba aceeasi sansa de a face parte din esantion. Asigurarea respectarii principiului reprezentativitatii in formarea esantionului de observat permite acestora o structura foarte apropiata cu cea a populatiilor din care sunt formate. Aceasta ne asigura, cu o anumita probabilitate dinainte fixata, ca rezultatele obtinute la nivelul esantionului pot fi extinse la nivelul intregii populatii. In raport cu legea de probabilitate urmata de variabilele urmarite in populatia generala sunt doua tipuri de esantioane: esantioane de volum mare si esantioane de volum redus.

Observarea statistica in raport cu procedeul folosit este de doua feluri:

observarea directa;

observarea indirecta.

Observarea directa presupune o observare nemijlocita a unitatilor din populatie, care sunt prevazute pentru cercetare. Acest mod de observare se realizeaza printr-un contact direct cu unitatile statistice, fie prin masurare, fie prin interogare, daca unitatile sunt persoane. Acest procedeu permite observatorului perceperea nemijlocita a fenomenelor luate in studiu in vederea masurarii nivelelor inregistrate de variabilele considerate.

Observarea indirecta presupune un intermediar intre unitatile care urmeaza sa fie supuse observarii si observator. Intermediarul poate fi un document special conceput in vederea observarii si atunci observarea este pe baza de document sau intermediarul poate fi o alta persoana decat observatorul, caz in care avem observare prin interogare.

Suportul pentru culegerea datelor il reprezinta chestionarul.