"Tineri", "generatia tinara" sint concepte depasite, nu tin de diversitatea acestei populatii.

"Tineri", "generatia tinara" sint concepte depasite, nu tin de diversitatea acestei populatii.

n      Virsta este un predictor important cind este vorba de gusturi si consum al produselor "culturale" (de la Shakira la Mahler). Totusi, nu este definitoriu si exista eterogenitate intra-grup.

n      Iata alte variabile:

Nivelul de educatie (populatia adulta);

Venit proproiu cit si cel al gospodariei;

Mediul de rezidenta (rural/ urban);

Nivelul de educatie al celorlati membri ai familiei;

Gen (un predictor chiar si intr-un mediu relativ non-discriminant)

Migratia si fenomenele adiacente;

Infrastructura privata si publica (acces la bunuri);

Mediul de interactiune (cultura profesionala, de apartenenta).

Exista comportamente similare, indiferent de virsta.

Cit sint tinerii de diferiti de ceilalti?

n      Cit de mult ascultati muzica zilnic?

- Mai mult de o ora pe zi: 52% tineri vs. 49% peste 35 de ani!!!

n      Cit de mult va uitati la televizor?

- Mai mult de o ora pe zi: 47% tineri vs. 53% mai in virsta

n      Cit de mult ascultati radio?

- 45% in virsta vs 55% tineri

Diferente evidente (unde nici nu ar fi de asteptat contrariul) au fost legate de: jocuri PC, cumararea de DVD-uri, internet, mersul la discoteca, cluburi etc.

Moduri de viata si consum cultural

Cum trebuie inteles modelul :

n Modelul tipologic de mai jos descrie o suma de trasaturi care la nivelul populatiei tind sa se asocieze semnificativ;

n Aceste trasaturi sunt relevante doar impreuna, formand un ansamblu relativ coerent de caracteristici ce definesc un stil sau o tipologie ideala a consumurilor;

n In realitate se pot intruni aceste caracteristici doar partial, in diferite combinatii, care ii apropie sau indeparteaza gradual de modelul ideal.

Variabilele de gust si consum cultural

n Gusturi: preferintele subiectilor in materie de muzica, literatura, spectacole, filme, muzee, emisiuni de televiziune;

n Intensitatea consumului cultural: frecventa participarii la evenimente culturale, obisnuinta lecturii, gradul de informare, gradul de utilizare a bibliotecilor si a resurselor de pe internet;

n Variabile exprimind consumul si stilul de viata:

- Modalitatea preferata de ocupare a timpului liber (loisir);

- Consum de necesitate si mod de aprovizionare;

- Consum de lux (achizitia de haine, obiecte de lux sau cu valoare simbolica ridicata).

Tipul 1 - Consum cultural absent sau foarte scazut ("non-stilul" cultural - "gradul zero" al consumului)

n Subiectii din acest segment nu asculta muzica (decat populara, cam o data-de doua ori pe saptamana, daca asculta), nu vizioneaza filme si se uita foarte rar la televizor, nu au carti sau au foarte putine, sub 20 de exemplare - si nu citesc (cu atat mai putin, nu cumpara sau imprumuta carti), nu ies la nici un fel de spectacole, nu viziteaza si nu au vizitat muzee;

n Nu asculta radio, dar se uita din cand in cand la televizor (conectat la antena) la emisiuni informative si de divertisment. Printre preferinte - muzica si filmele romanesti. Nu ies niciodata la mall-uri sau supermarket-uri pentru cumparaturi; nu folosesc internetul, nu merg la meciuri de fotbal sau alte intalniri sportive, nu cunosc limbi straine.

Tipul 1- Non-consumatori

n In timpul liber ar prefera sa lucreze in gradina, sa mestereasca ceva prin casa, sa se odihneasca sau sa stea cu cei dragi. Au venituri mici (sub 50 de euro pe membru de familie), nu au in casa carti si se imbraca ieftin - de la second-hand, piata, tarabe sau din haine primite de la rude, prieteni, vecini sau croite in casa;

n Este un segment de populatie varstnic (peste 60 de ani), tendinta feminina, cu multi pensionari, imobili, din mediul rural (preponderent centre de comuna), in localitati lipsite de infrastructura culturala (Moldova e, aici, reprezentativa) pe care de altfel acestia nici nu o considera necesare. In general au ramas cu studiile la nivel de scoala primara sau gimnaziu, ca si parintii lor, suportand un puternic efect de reproductie a unui capital cultural scazut.

Tipul 2 - Intelectuali de "stil nou": Lectura si internet

n Posesori de diplome de studii medii sau superioare;

n Mai ales bucuresteni cu virste intre 20 si 60 de ani;

n Salariati si pensionari, cu venituri de la 50 euro in sus pe membru de familie (venituri medii si relativ mari);

n Locuinte inzestrate cu infrastructura de comunicare moderna (pe linga radio, casetofon si televizor conectat la cablu, mai exista calculator, CD, video si DVD playere, pick-up, aparat foto, instrumente muzicale si carti;

n Posesori de biblioteci personale de nivel mediu sau mari (intre 50 si 500 de volume, achizitionate inainte si dupa 1989, fara sa fi fost nevoiti sa vinda din ele), continind si instrumente de lucru intelectual: enciclopedii, dictionare, dictionare specializate.

Tipul 2 (b) - Preferinte culturale:

n Se uita la toate tipurile de programe de televiziune (mai putin desenele animate);

n Citesc - profesional sau pentru propria placere -, cu precadere autori straini;

n Cumpara carti moderat, de la libraria de cartier sau cele centrale, dar nu prea imprumuta. Cunoscatori de limbi straine (engleza, franceza, spaniola, germana, italiana, rusa);

n Religiosi, cu o proportie mai mare de femei in acest segment.

Tipul 2 (c) - Preferinte culturale:

n Au vizitat muzeele bucurestene de mai multe ori in ultimul an: Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti, Muzeul National de Arta Contemporana, Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman, Muzeul de Istorie a Capitalei;

n Citesc presa: Gandul, Romania libera, Libertatea, Ziarul, Ziua, Jurnalul national uneori pe internet. Internetul mai e folosit zilnic citeva ore pentru vizionat filme, ascultat sau descarcat muzica;

n Frecventeaza biblioteci specializate, citesc zilnic 1-3 ore si stau mult, zilnic (peste 3 ore), pe internet. Se imbraca si isi fac cumparaturile de la supermarket. In timpul liber citesc si frecventeaza spectacole (teatru, opera - cam o data pe luna; cinematografele - mai des);

n Amatori de jazz, blues si de filme europene.

Tipul 3 - Intelectuali de "stil vechi": lectura si muzica simfonica

n Salariati bugetari cu studii superioare;

n Posesori de biblioteci medii si mari, achizitionate atit inainte cit si dupa 1989, dotate cu ustensile specifice muncii intelectuale (dictionare de limbi straine, speciale sau generale, enciclopedii);

n Parinti cu studii superioare;

n Rezidenti mai ales in orase de talie medie din provincie (100-200 mii locuitori) sau sate din Transilvania (in aceasta categorie intra si subiecti maghiari) sau Oltenia;

n Venituri de peste 100 euro pe membru de familie;

n Proportie mai ridicata de femei.

Tipul 3 (b)

n Se imbraca de la magazine din strainatate, de firma sau mall-uri;

n Colectioneaza obiecte de artizanat, suveniruri, antichitati, bibelouri, tablouri, icoane, bijuterii;

n Cunoscatori in medie a doua limbi straine - franceza, germana, italiana, rusa in proportie mai ridicata;

n Citesc din obligatie profesionala dar si din placere;

n Frecventeaza biblioteci locale : orasenesti, judetene, scolare;

n Cumpara si imprumuta constant carti.

Tipul 3 (c)

n Posesori de pick-up si instrumente muzicale, sunt amatori de muzica simfonica si opera (posesori de discuri, achizitionate de la magazin);

n Viziteaza muzee (de arta, istorice, etnografice) destul de frecvent;

n Ajung rar la internet, mai mult in week-end si in general ca sa descarce informatii;

n Mai participa din cind in cind la cite un spectacol sportiv (nefotbalistic);

n Interesati de toate programele de la televizor (mai putin desenele animate);

n Rar, merg si la spectacole de divertisment. Ar vrea mai mult ca in timpul liber sa isi imbunatateasca pregatirea.

Tipul 4 - Adolescenti dependenti de internet, sociabili si hedonisti

- Adolescenti si tineri de pina la 20 de ani, preponderent baieti;

- Locuiesc in orasele de provincie (mai ales Muntenia);

- elevi sau studentii, unii angajati in sectorul privat;

- imobili urbani, cu parinti cu studii medii sau scoala profesionala;

- Posesori de calculator cu acces la internet, aparat foto, CD-player, video-player sau - adesea - camera de filmat;

- Cunoscatori mai ales de engleza (si spaniola);

- Au putine carti in biblioteca personala, daca au (pina la 20) - toate achizitionate dupa 1989.

Tipul 4 (b)

- Navigheaza mult pe internet. Se joaca mai multe ore zilnic pe calculator, dar folosesc internetul ca sa verifice posta electronica, sa descarce sau urmareasca filme, muzica, programe TV sau radio - sau sa converseze cu prietenii, de la care mai obtine filme sau muzica;

- Ajung mai rar la cinema, dar se uita mult la televizor, urmarind mai ales programe de divertisment;

- Frecventeaza des discotecile sau cluburile.

Tipul 4 (c)

Amatori de filme science-fiction, de groaza, dar si parodii - filme americane; asculta muzica hip-hop, rap, rock, alternativa, electronica sau house, interpretata de formatii straine;

- In timpul liber ar face cursuri suplimentare, ca sa se autoperfectioneze, sau sa faca sport

- Amatori de spectacole muzicale sau de divertisment, mai participa si la cite un spectacol sportiv (mai rar de fotbal);- Prefera sa se imbrace de la magazine straine, de firma sau mall-uri.

Tipul 5 - Cultura de masa a orasului mic (consumatori de filme, non-cititori)

- Adulti si virstnici, de peste 30 de ani;

- Ocupatii: pensionari, fosti sau actuali muncitori, care lucreaza si in week-nd;

- In general rezidenti in orase mici - zone cu maghiari (Transilvania, Crisana, Maramures) cu infrastructura considerata suficienta, considerata poate nu intotdeauna necesara;

- Majoritatea sint imigranti urbani (veniti de la tara la oras) cu venituri modeste, de pina la 100 euro de persoana in familie.

Tipul 5 (b)

-Infrastructura privata e saraca - doar televizor, conectat la cablu, radio, casetofon. Nu cumpara, nu imprumuta, nu primesc carti;

- Capital cultural scazut: parinti cu nivel redus de educatie (cel mult gimnazial) si nivel redus de educatie la rindul lor (scoala profesionala, cel mult post-liceal);

- Nu prea cunosc limbi straine;

- Religiosi, cu putin timp liber si amatori de muzica religioasa.

Tipul 5 (c)

- Slabi cititori, citesc doar ziare (Cotidianul, Evenimentul Zilei, Jurnalul National, Adevarul), desi poseda carti in locuinta, pina la 100 de exemplare, majoritatea dobindite inainte de 1989;

- Asculta radio;

- Urmaresc aproape toate programele de la televizor;

- Apreciaza filmele indiene, istorice, dramele, filmele romantice, comediile, filmele pentru copii, de actiune si politiste - dar si documentarele sau filmele vechi, de cinemateca;

- Maghiarii - prefera filme in limba maghiara;

- Amatori de muzica romaneasca (usoara, pop) si usoara straina;

- Si-ar dori sa evadeze din locul in care traiesc, in timpul liber;

- Ajung cam odata pe luna sau mai rar la mall-uri.

Tipul 6

- Tineri sub 30 de ani, elevi, studenti sau muncitori calificati;

- Barbati, rezidenti rurali in localitati cu infrastructura publica deficitara, desi si-ar dori-o mai dezvoltata;

- Dotari private foarte dezvoltate in locuinta (pe linga TV cu cablu, casetofon, enciclopedii, dictionare de limbi straine, aparat foto, calculator, CD- si video-player);

- Posesori de biblioteci de pina la 500 de volume, cu carti achizitionate si inainte si dupa 1989, de la libraria centrala, cumparatori de carte;

- Studii medii, cu parinti tot cu studii medii;

- Cunosc engleza, franceza, italiana, spaniola - cam doua limbi straine.

Tipul 6 (b)

- Citesc in general autori romani;

- Imprumuta carti de la alte tipuri de biblioteci;

- Participa foarte des la spectacole de divertisment;

- Declara ca merg aproape zilnic la biserica;

- Frecvent, merg la meciuri de fotbal;

- Se uita mult la televizor, la toate tipurile de programe si asculta mai rar radio.

Tipul 6 (c)

- Citesc presa locala, dar si centrala (National);

- Ii atrag filmele erotice/porno, thriller-urile /filme de suspans, biografice.

- Amatori de manele si muzica  "etnica ";

- Destul de ocupati, avind relativ putin timp liber, pe care si l-ar petrece citind, stind mai mult cu familia sau cu prietenii;

- Daca ar avea mai mult timp liber si-ar dezvolta aptitudinile artistice.

Citeva concluzii:

- Analiza releva importanta deosebita a catorva criterii de diferentiere sociala, definitorii pentru modurile de viata si stilurile consumului cultural, cum ar fi:

- Functia de diferentiere sociala indeplinita de capitalul educational/cultural;

- Rolul capitalului educational in configurarea stilurilor de consum cultural (un consum precar se asociaza cu reproducerea unui capital cultural scazut, tot asa cum consumul cultural de elita e asociat unui capital cultural mostenit de nivel superior;

- Diferentele rezidentiale dintre rural si urban;

- Diferentele regionale: Bucuresti vs. Provincie.