AERUL - JUDETUL ARGES

1. Introducere

Atmosfera este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluantilor. Deoarece aerul constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor in mediul inconjurator, supravegherea calitatii atmosferei este de prima importanta.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.

Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, bioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice.

In prezentul Raport, starea atmosferei pe teritoriul judetului Arges rezulta din prezentarea urmatoarelor aspecte : situatia emisiilor de SO₂, NO_x, NH₃, COV, metale grele, POPs, gaze cu efect de sera la nivelul judetului, calitatea aerului ambiental, calitatea precipitatiilor atmosferice.

Cadru legislativ

Tabel 2

DIRECTIVA 96/62/EC

Scopul directivei este acela de a stabili principiile de baza ale unei strategii europene comune:

- Defineste si stabileste obiectivele calitatii aerului pentru a evita, a preveni sau a reduce deteriorarea mediului si a sanatatii umane;

- Stabileste cateva metode si criterii comune pentru evaluarea calitatii aerului

- pentru a obtine informatia corecta cu privire la poluarea aerului si a o face disponibila publicului;

- pentru a mentine calitatea aerului acolo unde este buna si a o imbunanati unde este cazul.

DIRECTIVA 99/30/EC

Conform art.1, obiectivele acestei directive sunt:

- Stabilirea valorilor limita si pragurile de alerta pentru concentratiile de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, materii in suspensie si plumb in aerul ambiental, in scopul evitarii, prevenirii sau reducerii efectelor nocive asupra sanatatii umane si asupra mediului ca intreg;

- evaluarea concentratiilor de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, materii in suspensie si plumb in aerul ambiental pe baza unor metode si criterii comune

- obtinerea informatiei corecte cu privire la concentratiile de dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, materii in suspensie si plumb in aerul ambiental si asigurarea acesteia ca fiind disponibila publicului;

- mentinerea calitatii aerului ambiental acolo unde aceasta este buna si imbunatatirea acesteia acolo unde este cazul, cu privire la dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, materii in suspensie si plumb.

DIRECTIVA 2000/69/EC

Obiectivele acestei directive sunt:

- Stabilirea valorilor limita pentru concentratiile de benzen si monoxid de carbon in aerul ambiental;

- Stabilirea metodelor si criteriilor comune pentru masurarea concentratiilor de benzen si monoxid de carbon in aerul ambiental;

- obtinerea informatiei corecte cu privire la concentratiile de benzen si monoxid de carbon in aerul ambiental si asigurarea acesteia ca fiind disponibila publicului;

- mentinerea calitatii aerului ambiental acolo unde aceasta este buna si imbunatatirea acesteia acolo unde este cazul, cu privire la benzen si monoxid de carbon.

DIRECTIVA 2002/03/EC

Obiectivele acestei directive sunt:

- Stabilirea obiectivelor pe termen lung, valorilor tinta, a pragului de alerta si a pragului de informare pentru concentratiile de ozon in aerul ambiental;

- Stabilirea metodelor si criteriilor comune pentru masurarea concentratiei de ozon (si a precursorilor acestuia) in aerul ambiental;

- Obtinerea informatiei corecte cu privire la concentratia de ozon in aerul ambiental si asigurarea acesteia ca fiind disponibila publicului;

- Mentinerea calitatii aerului ambiental acolo unde aceasta este buna si imbunatatirea acesteia acolo unde este cazul, cu privire la ozon;

- Promovarea unei bune cooperari intre Statele Membre in ceea ce priveste reducerea concentratiei de ozon, prin incheiere de acorduri transfrontaliere.

DIRECTIVA 2004/107/EC

Obiectivele acestei directive sunt:

- Stabilirea valorilor tinta pentru concentratiile de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul ambiental;

- Stabilirea metodelor si criteriilor comune pentru masurarea concentratiilor de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul ambiental;

- Obtinerea informatiei corecte cu privire la concentratiile de arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren in aerul ambiental si asigurarea acesteia ca fiind disponibila publicului;

- Mentinerea calitattii aerului ambiental acolo unde aceasta este buna si imbunatatirea acesteia acolo unde este cazul, cu privire arsen, cadmiu, nichel si benzo(a)piren.

3. Progrese realizate in domeniul calitatii aerului

In urma derularii proiectului PHARE RO-PAO/CFCU  Asistenta tehnica acordata Romaniei pentru Imbunatatirea Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, elaborat de firma AGRIFOR Consult din Belgia, au fost stabilite locatiile de amplasare a 5 statii automate de monitorizare a calitatii aerului.

APM Arges a fost unul dintre beneficiarii finali ai Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundatii ssi poluarea aerului Componenta 2 Poluarea aerului, proiect finantat din fondurile Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile. Astfel au fost amplasate si puse in functiune cele 5 statii automate de monitorizare a calitatii aerului. Tipul, locatia si parametrii monitorizati de fiecare statie sunt urmatoarele :

Tabel 3.1

In vederea informarii publicului asupra calitatii aerului in judetul Arges, un panou de informare publica a fost amplasat pe scuarul dintre Casa Cartti si Banc Post si un modul automat de informare publica la parterul sediului APM Arges.

4. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac (SO₂, NO_x, NH₃)

Acidifierea aerului la nivelul judetului Arges a fost monitorizata prin analiza lunara a apelor din precipitatiile recoltate lunar la Sediul APM Arges. S-au efectuat determinari pentru urmatorii indicatori: pH, conductivitate, amoniu, cloruri, sulfati, sodiu, potasiu, calciu, magneziu.

Analizele efectuate releva un caracter neutru, uneori cu tendinta usor acida al precipitatiilor, pH-ul avand valori cuprinse in intervalul 5,24 6,45.

4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO₂)

Cantitatea de dioxid de sulf SO₂ emisa in atmosfera in anul 2007 la nivelul judetului Arges a fost de 38909,8 tone.

Tabel 4.1

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de dioxid de sulf in judetul Arges sunt : prelucrarea produselor petroliere (Petrom SA-Sucursala Arpechim Pitesti), procesele de prelucrare in productia de ciment si var (Holcim Romania SA Campulung si SC Carmeuse Holding SRL Campulung), productia de autovehicule (SC Automobile Dacia Group Renault Pitesti), industria de prelucrare lemn (SC Alprom SA Pitesti, SC Forest Product Pitesti, SC Surven Star SRL Rucar, SC Foresta Curtea de Arges, etc.), traficul auto la nivelul judetului si functionarea centralelor termice de incalzire zona/cartier. Principalele cauze ale scaderii emisiilor de SO₂ din ultimii ani sunt: investitiile in domeniul protectiei mediului efectuate de catre agentii economici, eliminarea motorinei cu continut ridicat de sulf, folosirea in special a gazului metan drept combustibil pentru incalzirea termica, in locul lemnului sau carbunelui.

4. Emisiile anuale de monoxid de azot si dioxid de azot (NO_x)

Cantitatea de oxizi de azot NO_x emisa in atmosfera in anul 2007 la nivelul judetului Arges a fost de 6468,41 tone.

Tabel 4.2

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de oxizi de azot in judetul Arges sunt : prelucrarea produselor petroliere (SNP Petrom-Sucursala Arpechim Pitesti), procesele de prelucrare si productia de ciment (Holcim Romania SA Campulung), productia de autovehicule (SC Automobile Dacia Group Renault Pitesti), traficul auto la nivelul judetului si functionarea centralelor termice de incalzire zona/cartier. Principalele cauze ale scaderii emisiilor de NO_x din ultimii ani sunt: investitiile in domeniul protectiei mediului efectuate de catre agentii economici, folosirea in special a gazului metan drept combustibil pentru incalzirea termica.

4.3. Emisii anuale de amoniac (NH₃)

Cantitatea de amoniac NH₃ emisa in atmosfera in anul 2007 la nivelul judetului Arges a fost de 7588,52 tone.

Tabel 4.3

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de amoniac in judetul Arges sunt : cresterea animalelor, atat in domeniul privat, cat si in fermele mari (SC Avicola Costesti, SC Suintest Oarja, SC Agrodevelopment SA, SC Haditon SRL Barla si Davidesti, SC Danbred Slobozia).

5. Emisii de compusi organici volatili nemetanici

Cantitatea de compusi organici volatili nemetanici emisa in atmosfera in anul 2007 la nivelul judetului Arges a fost de 6864,75 tone.

Tabel 5.1

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de COV nemetanici in judetul Arges sunt : cresterea animalelor, atat in domeniul privat, cat si in fermele mari (SC Avicola Costesti, SC Suintest Oarja, SC Haditon SRL Barla si Davidesti, SC Danbred Slobozia), traficul auto, prelucrarea produselor petroliere (SNP Petrom-Sucursala Arpechim Pitesti), ca si toate activitatile de aplicare a vopselurilor si de degresare a metalelor. Principalele cauze ale scaderii emisiilor de NMVOC din ultimii ani sunt: investitiile in domeniul protectiei mediului efectuate de catre agentii economici, in special statiile de distributie carburanti si unitatile care folosesc solventi organici.

6. Poluare cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) si poluanti organici persistenti (POPs)

6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Cantitatile de metale grele emise in atmosfera in anul 2007 la nivelul judetului Arges au fost urmatoarele :

Tabel 6.1.1

Tabel 6.1.1

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de metale grele in judetul Arges sunt : prelucrare produselor petroliere (SNP Petrom-Sucursala Arpechim Pitesti), procesele de prelucrare in productia de ciment (SC Holcim Romania Campulung), procesele de prelucrare in productia de autovehicule (SC Automobile Dacia Group Renault Mioveni), traficul auto.

6. Emisii de poluanti organici persistenti (POPs)

Cantitatile de poluanti organici persistenti emisi in anul 2007 la nivelul judetului Arges au fost:

Tabel 6.2

Principalele activitati care genereaza emisii atmosferice de poluanti organici persistenti in judetul Arges sunt : procesele de prelucrare in productia de aluminiu (SC Ana Imep Pitesti, SC Automobile Dacia Group Renault Mioveni), procesele de incinerare a deseurilor si traficul auto greu.

7. Calitatea aerului ambiental

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Arges este formata dintr-un numar 11 statii fixe clasificate, in raport cu scara de reprezentativitate spatiala si cu sursele de poluare urmarite.

Tabel 7.1

7.1. Concentratii ale dioxidului de sulf

In ceea ce priveste poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf, la nivelul judetului Arges in anul 2007 s-au efectuat prelevari zilnice de probe de aer in punctele de monitorizare detaliate mai sus.

Concentratiile maxime zilnice de dioxid de sulf nu au inregistrat depasiri ale limitelor maxime admise de legislatia in vigoare la nici una din statiile de monitorizare.

Concentratiile medii anuale nu au depasit CMA = 0.06 mg/m³, conform STAS 12574-87, dar au atins si au depasit valoarea limita pentru protectia ecosistemelor de 0.02 mg/m³, conform Ord. 592/2002, in majoritatea punctelor de monitorizare.

In punctul de monitorizare Campulung Primarie este amplasat si se afla in functiune din anul 2003 un analizor automat pentru determinarea concentratiei de SO₂ in aerul ambiental.

Concentratiile medii zilnice pe parcursul anului 2007 au inregistrat depasiri ale valorii maxime admise de 0.125 mg/m³ conform Ord. 592/2002, frecventa de depasire fiind cca. 47.4%.

Concentratia medie anuala a fost de 0.107 mg/m³, fata de valoarea limita pentru protectia ecosistemelor de 0.02 mg/m³, conform Ord. 592/200

Evolutia concentratiei maxime zilnice de dioxid de sulf SO₂

Figura 7.1.1

Evolutia concentratiei medie anuale de dioxid de sulf SO₂

Figura 7.1.2

7. Concentratii ale dioxidului de azot si oxizilor de azot

In ceea ce priveste poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot, la nivelul judetului Arges in anul 2007 s-au efectuat prelevari zilnice de probe de aer in punctele de monitorizare detaliate mai sus.

Concentratiile maxime zilnice de dioxid de azot nu au inregistrat depasiri ale CMA = 0.1 mg/m³ conform STAS 12574-87, in nici un punct de monitorizare.

Concentratiile medii anuale de dioxid de azot au depasit CMA = 0.01 mg/m³, conform STAS 12574-87, in toate punctele de monitorizare, dar nu au depasit valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane de 0.04 mg/m³ conform Ord.592/200 In ceea ce priveste valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei de 0.03 mg/m³, conform Ord. 592/2002, a fost depasita in punctele de monitorizare: Pitesti-Universitate C-tin Brancoveanu, , Mioveni.

In punctul de monitorizare Campulung Primarie este amplasat si se afla in functiune din anul 2003 un analizor automat pentru determinarea concentratiei de oxizi de azot in aerul ambiental. Concentratia medie anuala de dioxid de azot NO₂ a fost de 0.0108 mg/m³, nedepasind valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane de 0.04 mg/m³, conform Ord. 592/200 Concentratia medie anuala de oxizi de azot NO_x a fost de 0.0067 mg/m³, nedepasind valoarea limita anuala pentru protectia vegetatiei de 0.03 mg/m³, conform Ord. 592/200

Evolutia concentratiei maxime zilnice de dioxid de azot NO₂

Figura 7.1

Evolutia concentratiei medie anuale de dioxid de azot NO₂

Figura 7.2

7.3. Concentratii ale amoniacului

In ceea ce priveste poluarea aerului ambiental cu amoniac, la nivelul judetului Arges in anul 2006 s-au efectuat prelevari zilnice de probe de aer in punctele de monitorizare detaliate mai sus.

Concentratiile maxime zilnice de amoniac s-au apropiat, dar nu au inregistrat depasiri ale CMA = 0.1 mg/m³ conform STAS 12574-87, in nici un punct de monitorizare.

Evolutia concentratiei maxime zilnice de amoniac NH₃

Figura 7.3.1

Concentratiile poluantilor monitorizati de APM Arges in anul 2007 sunt prezentate detaliat in tabelele de mai jos:

Poluanti atmosferici prelevare clasica pe 24 ore si analiza chimica: Tabel 7.3.1

Poluanti atmosferici aparatura automata de monitorizare

Tabel 7.3.2

Evolutia concentratiei maxime zilnice de acid clorhidric HCl

Figura 7.3.2

Evolutia concentratiei maxime zilnice de fenol C₆H₅OH

Figura 7.3 3

Evolutia concentratiei maxime zilnice de aldehida HCHO

Figura 7.3.4

In anul 2007 Agentia pentru Protectia Mediului Arges a efectuat determinari de compusi organici volatili (benzen, toluen, etilbenzen, xileni) si compusi organici policiclici in diferite puncte de monitorizare din judetul Arges. Rezultatele analizelor sunt redata in tabelul de mai jos:

Tabel 7.3.3

7.4. Producerea ozonului troposferic (poluare fotochimica)

Determinarea concentratiei de ozon troposferic la nivelul judetului Arges se efectueaza cu ajutorul analizorului automat amplasat pe autolaboratorul mobil aflat in dotarea APM Arges. In anul 2007 nu au fost efectuate masuratori ale concentratiei ozonului troposferic.

7.5. Pulberi in suspensie (PM10 si PM5)

Cantitatea de pulberi totale in suspensie emisa in anul 2007 la nivelul judetului Arges a fost de 869,489 tone, din care 544,787 tone pulberi PM10.

Tabel 7.5

Principalele activitati generatoare de emisii atmosferice de pulberi in suspensie sunt: centralele termice incalzire casnica, care folosesc drept combustibil lemnele, productia cimentului si a varului, prelucrarea lemnului si traficul auto. Principalele cauze ale scaderii emisiilor de pulberi in suspensie din ultimii ani sunt: investitiile in domeniul protectiei mediului efectuate de catre agentii economici, racordarea unor localitati la reteaua de distributie gaze, ceea ce a condus la scaderea cantitatii de lemn sau carbune folosit drept combustibil pentru incalzirea termica.

In anul 2007 APM Arges a efectuat analize de pulberi totale in suspensie la sediul APM Arges.

Concentratiile maxime zilnice de pulberi totale in suspensie

Figura 7.5.1

Se observa ca valorile maxime ale concentratiilor zilnice inregistrate ating valoarea maxima admisa conform STAS 12574-87 de CMA = 0,15 mg/m³ in luna august, in toate celelalte luni ale anului nu se depaseste aceasta valoare.

Concentratia medie anuala de pulberi totale in suspensie la sediul APM a fost de 0,076 mg/m³, aflandu-se astfel la limita concentratiei maxime admisa de 0,075 mg/³, conform STAS 12574-87. Acest lucru se datoreaza in mare parte traficului auto din zona.

7.6. Concentratii ale metalelor grele

In ceea ce priveste poluarea aerului ambiental cu metale grele, APM Arges a efectuat in anul 2007 determinari ale concentratiilor de plumb din pulberile in suspensie recoltate la sediul APM Arges. Concentratiile maxime zilnice inregistrate in anul 2007 sunt prezentate in graficul de mai jos, comparativ cu CMA = 0.7 μg/m³, conform cu STAS 12574-87.

Concentratia medie anuala a fost de

Concentratiile maxime zilnice de Pb din pulberi in suspensie

Figura 7.6.1

8 Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Ozonul se gaseste in atmosfera in cantitati foarte mici. Concentratiile cele mai mari se gasesc la inaltimi de cca 25-30 km, in stratosfera.

Efectul benefic al ozonului in stratosfera este datorat proprietatii cu totul speciale de a absorbi radiatiile ultravioleteB periculoase vietii pe pamant. Acest tip de radiatii distrug planctonul care este baza hranei pentru pesti si vietuitoarele mici, periclitand in acest mod echilibrul ecologic, radiatiile ultraviolete pot produce asupra fiintelor umane diverse boli, printre care cancere de piele.

Ozonul se formeaza si se distruge in mod natural prin reactii fotochimice care implica oxigenul si lumina. Atunci cand in atmosfera se afla si alte gaze, printre care clorul, bromul, oxizi de azot, etc, acestea pot intra in reactiile cu moleculele de ozon, producand distrugerea lor. Procesul are la baza reactii fotochimice, in care cantitati infime de poluanti pot distruge cantitati uriase de ozon, deregland echilibrul natural de formare-distrugere a ozonului.

Cei mai periculosi dusmani ai ozonului sunt substantele numite CFC (cloro-fluoro carburi)- freoni, folositi ca agenti de racire in frigidere, congelatoare, instalatii de conditionare, etc.

In anul 1987 s-a semnat un tratat international numit Protocolul de la Montreal, prin care se prevede reducerea cantitatii de CFC in atmosfera prin inlocuirea acestora cu substante mai putin nocive pentru atmosfera.

Protocolul de la Montreal a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1989, fiind ratificat in timp de 134 de tari printre care si Romania.

Prin legea nr. 150/ 6 aprilie 2001, s-a acceptat Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune, la Montreal din 15-17 septembrie1997.

9. Zone afectate si zonele cu risc de poluare atmosferica

Principalele surse locale de poluare din judetul Arges, impreuna cu activitatea principala si principalii poluanti atmosferici generati sunt:

Tabel 9.1.

Din punct de vedere al poluarii atmosferei in judetul Arges s-a identificat ca si zona critica zona Campulung-ului (Namaiesti, Selari) sub aspectul poluarii cu pulberi sedimentabile. Potentialele surse de impurificare sunt SC Holcim Romania SA Campulung, a carui activitate principala este productia de ciment si SC Carmeuse Holding SRL, activitatea principala fiind de fabricare a varului .

Emisiile atmosferice de pulberi totale provenite de acesti agenti economici au fost de : 136.2994 tone, respectiv 98.545 tone, ceea ce reprezinta un procent de 25%, respectiv de 15% din emisiile totale la nivelul judetului Arges

APM Arges a efectuat determinari de pulberi sedimentabile in punctele: Sediu APM, Selari 1, Selari 2, Namaiesti 1 si Namaiesti Rezultatele acestor determinari se prezinta astfel:

Tabel 9.2

S-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise in zonele Selari si Namaiesti, in special in lunile de vara-toamna (august-septembrie). Agentul economic potential poluator pentru zona Campulung (punctele de prelevare 2-7) este SC Holcim Romania.

Evolutia concentratiei maxime de pulberi sedimentabile

Figura 9.1.

Evolutia concentratiei de pulberi sedimentabile in perioada 1995-2007

pentru statia de control Selari 1

Figura 9.2

Calitatea aerului in judetul Arges se inscrie in limitele impuse de legislatia in vigoare, exceptie facand zonele Namaiesti, Selari, desemnate ca zone critice si prezentate.

In plus, se contureaza ca problema majora concentratia de dioxid de sulf care depaseste valoarea maxima admisa in toate punctele monitorizate.

10. Obiective si masuri privind poluarea aerului

In ceea ce priveste monitorizarea calitatii aerului in zona urbana Pitesti, din acest an, APM Arges va urmari evolutia calitatii aerului din punct de vedere a principalelor noxe (SO₂, NO_x, PM10, O₃, CO, Plumb, Benzen, Toleun, Etilbenzen, Xilen) prin operarea celor 5 statii automate amplasate. In plus in acest an se va mai amplasa o statie automata de monitorizare a calitatii aerului de tip industrial in zona Campulung, aceasta fiind o zona cu risc de poluare atmosferica, asa cum am aratat mai sus.

In plus, se urmaresc investitiile de mediu ale principalilor agenti economici din judetul Arges, investitii ce vizeaza evitarea, prevenirea sau reducerea deteriorarii mediului si a sanatatii umane, ca si mentinerea calitatea aerului acolo unde este buna si imbunanatirea acesteia unde este cazul.

11. Concluzii

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activitatilor umane din ce in ce mai extinse si raspandite in ultima perioada de timp, altele datorandu-se unor conditii naturale de loc si de clima.

Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au insa centralele termice si mijloacele de transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, bioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi. O contributie mare in cresterea efectelor negative o au fenomenele meteorologice.

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in judetul Arges este formata dintr-un numar 11 statii fixe clasificate, in raport cu scara de reprezentativitate spatiala si cu sursele de poluare urmarite.

In urma derularii proiectului PHARE RO-PAO/CFCU  Asistenta tehnica acordata Romaniei pentru Imbunatatirea Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, elaborat de firma AGRIFOR Consult din Belgia, au fost stabilite locatiile de amplasare a 5 statii automate de monitorizare a calitatii aerului.

In anul 2007 au fost amplasate si puse in functiune cele 5 statii automate de monitorizare a calitatii aerului

In vederea informarii publicului asupra calitatii aerului in judetul Arges, un panou de informare publica a fost amplasat pe scuarul dintre Casa Carti si Banc Post si un modul automat de informare publica la parterul sediului APM Arges.

Calitatea aerului in judetul Arges se inscrie in limitele impuse de legislatia in vigoare, exceptie facand zonele Namaiesti, Selari, desemnate ca zone critice si prezentate.

Concentratiile medii anuale de dioxid de sulf nu au depasit CMA = 0.06 mg/m³, conform STAS 12574-87, dar au atins si au depasit valoarea limita pentru protectia ecosistemelor de 0.02 mg/m³, conform Ord. 592/2002, in majoritatea punctelor de monitorizare.