Ariile protejate si rezervatiile naturale din tara noastra

Ariile protejate si rezervatiile naturale din tara noastra

Ariile protejate reprezinta suprafetele de teren, care au sau reprezinta o bogatie naturala specifica. Pentru acest fapt sunt supuse unui regim special avand ca scop conservarea resurselor naturale, a diversitatii biologice precum si mentinerea stabilitatii ecologice a regiunilor limitrofe.

Ariile protejate constituie un model de utilizare rationala a terenurilor marginale, a suprafetelor antropizate, au supraveghere continua si servesc atat pentru cercetare cat si pentru educatia cetatenilor in spiritul grijii fata de natura, concomitent cu o utilitate publica pentru recreere si turism.   

1. Clasificarea ariilor protejate

In ultima perioada, pentru simplificare ariile protejate se impart in 6 grupe principale. Acestea sunt urmatoarele:

Rezervatii ale biosferei

Parcuri nationale

Parcuri naturale

Rezervatii stiintifice

Rezervatii naturale

Monumente ale naturii

Datele statistice din anul 2004 cu privire la ariile protejate sunt prezentate in tabelul 12.

Tabelul 12

Suprafata ariilor protejate in Romania, anul 2004

. Rezervatiile biosferei

Aceste rezervatii includ zone ale biosferei in care s-au luat masuri de protectie, in scopul mentinerii proceselor naturale intr-o stare netulburata, pentru a avea exemple reprezentative ecologice ale mediului natural; sunt incluse intr-un program stiintific international.

Rezervatiile sunt desemnate exclusiv pentru a proteja regiuni unice. Importanta lor este diferita, in special in legatura cu cercetarea stiintifica, accesibilitatea, supravegherea continua, activitati formative instructive, si demonstratii, fara a se omite scopul de conservare. In aceste cazuri, elementul uman este vital pentru functionarea rezervatiilor biosferei.

Pe teritoriul tarii noastre au fost declarate trei rezervatii ale biosferei (tabelul 13).

Tabelul 13

Rezervatiile biosferei din Romania

. Parcurile nationale

Sunt, in general, suprafete mari, care pot include mai multe ecosisteme nemodificate sau putin modificate prin exploatarea de catre om. In aceste ecosisteme, speciile vegetale si animale si sit-urile geomorfologice, precum si habitatele, prezinta un interes special din punct de vedere stiintific, educativ, sau recreativ, deoarece cuprind peisaje naturale de mare valoare estetica.

Respectarea entitatilor ecologice, prin masuri luate de autoritati competente la nivel de stat, impiedica, reduc sau elimina, pe cat posibil, pe intreaga suprafata, exploatarile sau ocupatiile antropice diverse, precum activitatile agropastorale, miniere, vanatoarea, pescuitul, efectuarea de constructii de interes public, transport, comunicatii energetice etc., activitatile imobiliare comerciale sau industriale.

Vizitarea si turismul se fac in conditiile stabilite prin reglementari specifice numai in scopuri recreative, educative si culturale.

Accesibilitatea publicului in interiorul parcului este delimitata pe zone in care se admite constructia de drumuri, de cladiri necesare primirii turistilor sau serviciilor de administrare a parcurilor. Situatia parcurilor nationale din Romania la nivelul anului 2004 este prezentata in tabelul 14.

. Parcurile naturale sunt arii naturale protejate in scopul conservarii unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura, a creat, de-a lungul timpului o zona distincta de mare valoare peisagistica si culturala, deseori cu mare diversitate biologica.

Suprafata totala a acestor parcuri este de 728.272 ha (in anul 2004) iar cele mai importante parcuri naturale din Romania sunt prezentate in tabelul 15.

. Rezervatiile stiintifice (Rezervatii naturale integrale)

Sunt incluse, de obicei, ecosistemele care cuprind specii de importanta stiintifica reprezentative pentru regiuni naturale deosebite, zone cu particularitati biologice sau geologice remarcabile ca, de exemplu, ariile pentru conservarea resurselor genetice. Marimea acestor arii este stabilita astfel ca sa le asigure integritatea. Procesele naturale trebuie sa se desfasoare in absenta totala a interventiilor directe ale omului.

Accesul publicului si turismul sunt, in general, interzise. Exemple: peisajul lacustru marin Nuntasi-Istria-Tusla (1610 ha), Cetatea Istria Grindul Saiele (350,0 ha - jud. Constanta), Bucegi - Abruptul Prahovean (3.748 ha - jud. Prahova), Pestera Muierii (19,0 ha), Pestera Closani (15,6 ha-jud. Gorj) etc.

. Monumente ale naturii

Aceasta categorie contine unul sau mai multe elemente particulare de importanta nationala exceptionala, dar care nu ocupa suprafete mari. Ca urmare, suprafata rezervata se va extinde numai atat cat este necesar pentru a-i asigura integritatea. Pot prezenta interes pe plan turistic sau pentru odihna. Multe exemplare de arbori rari sau cu varste inaintate sunt declarate de asemenea monumente ale naturii.

. Rezervatii de conservare a naturii

Au ca scop principal protectia unor "sit-uri sau habitate' deosebite sau esentiale pentru fauna sedentara sau migratoare de importanta nationala sau mondiala. Dimensiunile acestor rezervatii pot fi relativ limitate si includ zone de cuibarit, biotopuri marine sau lacuri, paduri sau terenuri inierbate etc. Uneori pot fi necesare interventii ale omului, pentru a asigura conditii optime speciilor sau comunitatilor de specii etc. Productia de resurse exploatabile si regenerabile poate sa aiba un rol secundar.

Aceste terenuri pot fi proprietatea statului, a organizatiilor sau asociatiilor cu scop lucrativ, persoanelor private etc., cu conditia asigurarii masurilor de ocrotire. Exemple: Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Mici

(30,0 ha - jud. Buzau), Dunele de la Agigea (25,0 ha), lacul Agigea (86,8 ha), Padurea Hagieni (392,9 ha - jud. Constanta).

. Peisaje terestre sau marine protejate. In aceasta categorie se includ doua tipuri: a) peisaje cu calitati estetice deosebite, rezultate din interactiunea om-natura (ex.: forme traditionale de utilizare a spatiului legate de agricultura, pasunat etc.) si b) zone naturale pe care omul le-a amenajat pentru odihna sau turism ca peisaje de-a lungul coastelor marii, a lacurilor, de-a lungul raurilor, in regiuni colinare, de munte etc.

Acestea se pot amenaja ca locuri de importanta nationala pentru odihna. Pot fi proprietate privata sau domeniu de utilitate publica. Exemple: Padurea de Arama (20,0 ha), Padurea de Argint (0,5 ha - jud. Neamt), Taul fara fund de la Bagu (4,0 ha - jud. Alba), Muntele Tampa (188,2 ha), Padurea si mlastinile eutrofe de la Prejmer (252,0 ha. jud. Brasov).