CONSECINTELE EROZIUNII SOLULUI ASUPRA FLOREI SI FAUNEI IN BAZINUL HIDROGRAFIC AL RAULUI DOAMNEI

Ritmul rapid de extindere a suprafetelor afectate de eroziunea solului si consecintele dezastruoase ale acestui fenomen natural au fost semnalate la inceput de oamenii de stiinta, iar mai tarziu si de agricultorii de pe toate continentele.

Degradarea solurilor este un proces stravechi, care a aparut odata cu practicarea agriculturii, dar extinderea ei si impactul asupra mediului ambiant sunt, in prezent, mai alarmante. Efectele se resimt in diminuarea capacitatii de productie a ecosistemelor, in modificarea climatului global si a mediului in general, in deteriorarea bazei de existenta a omenirii si a resurselor ei de hrana, in subminarea dezvoltarii economice in ansamblul ei (UNEP 1982).

Consecintele proceselor de eroziune asupra economiilor nationale sunt multiple. Se impart in directe (pierderi de recolta, inundatii, colmatari etc.) si indirecte: prin impingerea pasunatului in paduri, deci degradarea acestora ca urmare a micsorarii capacitatii de productie a pasunilor si salbaticirea regimului de scurgere a apei pe terenurile in panta, care sustrage vegetatiei apa necesara, mareste debitul raurilor, provoaca inundatii, distruge si transporta solul fertil erodat. Dar gravitatea fenomenului de eroziune si torentialitatea este ingrijoratoare nu numai prin marea raspandire a acestora si pagubele pe care le cauzeaza, ci si prin amenintarea mereu crescanda, prin dezvoltarea lor progresiva. Eroziunea si torentialitatea nu sunt un rau static, care poate fi diminuat treptat prin acumularile cantitative ale unor modeste masuri si lucrari antierozionale, ci, dimpotriva, ele constituie procese de un dinamism violent care pe masura cresterii lor isi creeaza conditii din ce in ce mai puternice pentru dezvoltare. In bazinul hidrografic al Raului Doamnei, conditiile climatice cu un regim termic temperat continental moderat, cu diferentieri termice locale ce apar datorita reliefului, cu un regim pluviometric foarte variabil in timp si spatiu, au dus la restrangerea sortimentului de plante cultivate; porumb, cartof si plante furajere. Legumele se produc foarte greu datorita sezonului cald scurt, cu pericolul brumelor si ingheturilor tarzii de primavara si timpurii de toamna. Nici vita de vie nu intruneste pe Valea Doamnei (ca, de altfel, pe intreg subbazinul superior al Argesului) conditii climatice favorabile. Modul foarte neregulat al caderii precipitatiilor este ilustrat de cantitatea maxima cazuta in 24 ore care poate depasi media lunara multianuala. Astfel de precipitatii au loc in tot timpul anului, dar frecventa ploilor torentiale se produce in sezonul cald. Ele au efecte dintre cele mai importante asupra dinamicii reliefului (viituri-eroziune, transport, depunere, declansare de alunecari de teren) functie de durata, intensitatea si suprafata de teren pe care cad.

Pajistile de pe Raul Doamnei sunt in general producatoare de fanuri cu valoare nutritiva ridicata. In schimb, pe podul terasei superioare, defrisarea de-alungul anilor    s-a desfasurat destul de rapid, iar lipsa arborilor a dus la accentuarea proceselor de stagnare a apei meteorice in orizonturile superioare ale solului diferentiat textural si tasat prin pasunat. De aceea nu au mai crescut fagi si goruni ci arini care acum sunt si ei in curs de disparitie datorita pasunatului excesiv si secetei care s-a accentuat in ultimii ani. Vegetatia lemnoasa cultivata este reprezentata prin pomi fructiferi care ocupa o suprafata relativ mare. Specia cea mai bine reprezentata este prunul, apoi marul si parul.

In bazinul hidrografic al Raului Doamnei, eroziunea in suprafata este prezenta in diferite grade. In perioada imediat urmatoare colectivizarii, cele doua procese de modelare actuala a reliefului s-au intensificat, in special alunecarile de teren favorizate atunci de defrisarea livezilor existente, a nucilor si salciilor plantate de proprietari, special pentru a stabiliza terenurile. In anii 1989, 1990, 1991 a fost executat un proiect de combaterea eroziunii solului in cadrul caruia s-au efectuat diverse lucrari, in limita sumelor ce au fost prevazute. Problema care se pune acum este continuarea si detalierea acelor lucrari: nivelarea micro-depresiunilor ramase pentru a asigura scurgerea apelor meteorice, care, daca stagneaza, exista pericolul declansarii alunecarilor de teren; insamantarea cu ierburi perene a suprafetelor decopertate prin nivelare pentru evitarea accelerarii eroziunii si pentru asigurarea productivitatii fanetelor mai rapid decat prin inierbarea spontana. In prezent, revenirea terenurilor in proprietatea particulara a avut un efect benefic si asupra stabilitatii terenurilor, deoarece au fost executate plantari de pomi. Pomii plantati sunt din cei cu portaltoi cu inradacinare adanca, cu functie fixatoare asupra solului.

In ceea ce priveste fertilizarea terenurilor pentru o buna productie agricola, trebuie folosite, cu precadere, ingrasamintele naturale, cele bine fermentate pentru terenurile arabile si fertilizarea prin pasunare pentru pajisti. Un studiu efectuat de specialisti pedologi, sustinea faptul ca fertilizarea cu ingrasaminte chimice poate crea un dezechilibru intre elementele nutritive din sol care poate duce la randul sau la dezechilibre nutritionale la diversele nivele ale lantului trofic: planta-animal-om, cu efecte de lunga durata asupra sanatatii oamenilor. O parte din ingrasamintele chimice administrate pot fi antrenate de apele meteorice in solutie si circulante in apele subterane sau in cele curgatoare, putand duce la eutrofizarea acestora in continuare, cu aceleasi efecte negative asupra vietii din apele subterane si de suprafata si asupra sanatatii oamenilor. Acum 40 de ani apa raului Doamnei era potabila si bine oxigenata, propice dezvoltarii unei faune piscicole de calitate formata din specii valoroase (scobar, clean, mreana, lipan, lostrita). Actualmente s-au inmultit algele care formeaza un covor alunecos pe pietrele din apa si consuma oxigenul din apa, iar din cauza continutului mai mic de oxigen, speciile valoroase de pesti au lasat locul altora mai putin valoroase, dar care se adapteaza unui continut mai scazut in oxigen (oblete, caras etc.). Aceste lucruri sunt urmare, pe de o parte a diminuarii drastice a debitului raului prin barajul de la Baciu, care dirijeaza o mare parte a apei spre lacul de acumulare de la Vidraru si pe de alta parte datorita poluarii apei raului deja micsorat, cu ingrasaminte chimice spalate de ploi de pe versanti si cu diverse deseuri menajere. Studiile si cercetarile efectuate in ultimii ani in tara noastra cu privire la consecintele economice ale eroziunii, au aratat ca este necesar un efort foarte mare financiar si uman, pentru limitarea acestui proces dinamic de distrugere a solului. "Cultivarea neprotejata" pe terenurile agricole in panta, alaturi de o ignorare a masurilor elementare de agrotehnica antierozionala si de lipsa unui sistem organizat de lucrari pentru controlul scurgerii apelor pe versanti, a dus la declansarea proceselor de eroziune a solului.

Apa din precipitatii a indepartat treptat, dar in cantitati variabile, stratul superior de sol de pe unele terenuri inclinate, fapt ce a dus, sub influenta timpului, la o indepartare partiala sau totala a stratului de sol fertil si la scoaterea la suprafata a orizonturilor nefertile, ajungandu-se uneori la roca mama. Eroziunea de suprafata este periculoasa si pentru ca este destul de greu sesizabila si poate duce foarte repede la pierderi ireparabile.

Actiunea agresiva a apei asupra solurilor de pe terenurile in panta, a avut un dublu efect: spalarea stratului arabil si transportarea, apoi depunerea acestuia la baza versantilor, pe lunca raurilor si in lacurile de acumulare degradand astfel atat solurile de pe pante cat si pe cele de la baza versantilor sau de pe lunci, avand ca efect scaderea fertilitatii solului si implicit a productiei culturilor agricole comparativ cu productia ce se obtine pe solurile neerodate.