DETERMINAREA POLUARII BACTERIENE SI PARAZITARE A SOLULUI SI RISCURI PENTRU SANATATE

DETERMINAREA POLUARII BACTERIENE SI PARAZITARE A SOLULUI SI RISCURI PENTRU SANATATE

Definitie : sub denumirea de sol se intelege acea parte a scoartei pamantului in care au loc procese biologice.

Importanta sanitara :

1.Rol in contaminarea om-sol-om caracteristica pentru grupa germenilor de provenienta intestinala : bacilul tific, paratific, bacilul dizenteric, vibrionul holeric, virusurile poliomielitice, virusul hepatitei A.

2.Rol in contaminarea animal-sol-om pentru germeni ca bacilul antracis, bacilul tetanic, leptospire, pasteurele, brucele, clostridii.

3.Rol in contaminarea sol-om prin transmiterea coccidioidomicozei, tricomicozei, histoplasmozei.

4.Rol in transmiterea helmintiazelor : biohelminti, geohelminti.

5.Compozitia chimica a solului influenteaza cantitatea de elemente chimice a apei si a plantelor iar prin integrarea acestora in lantul trofic al omului influenteaza indirect starea lui de sanatate.

6.Starea sanitara a solului poate conditiona :

protectia aerului comunitar din centrele populate

construirea si sistematizarea satelor, oraselor si a centrelor industriale

aprovizionarea centrelor populate cu apa potabila

Pentru caracterizarea starii sanitare si igienice a solului trebuie cunoscute pe langa particularitatile sale fizice si compozitia chimica naturala, mecanismele si posibilitatile de poluare precum si capacitatea sa de autopurificare. Cercetarea sanitara se bazeaza pe determinari complexe fizice, chimice si biologice.

Recoltarea probelor de sol pentru cercetarea sanitara se efectueaza in structura artificiala. Pentru depistarea rolului patogen a unor zone de teren incriminate ca sursa de contaminare se recolteaza probe de pe suprafete a caror marime nu trebuie sa depaseasca 100 m2. Realizarea unor probe medii se face prin stabilirea punctelor de prelevare pe diagonala suprafetei sau in colturi si in centrul ei, fara a fi omise portiunile de teren unde poluarea este evidenta sau posibila. Pentru analiza biologica se folosesc recipiente de recoltare si ustensile de prelevare sterilizate in prealabil, astfel incat elementele microbiene sau parazitare sa nu fie reduse sau supraadaugate. Probele de sol se recolteaza de la suprafata dupa indepartarea pietrelor, frunzelor sau din profunzime de la 25-30 cm adancime. Volumul total al probei recoltate este de 500-1000 g si rezulta din prelevarea succesiva a unor esantioane de 100 g din mai multe puncte ale suprafetei de analizat. Dupa recoltare proba se eticheteaza si se pastreaza la 40C pe tot timpul transportului si pana in momentul insamantarii. Proba se expediaza laboratorului insotita de o fisa de recoltare in care se mentioneaza : data si ora recoltarii, calitatea celui care recolteaza, folosinta terenului, prezenta surselor de poluare pe teren sau in jurul sau, examenul solicitat. Intre momentul recoltarii si insamantare este necesar sa nu se depaseasca un interval de 24 ore, deoarece procesele biologice din sol continua si dupa recoltare.

Analiza microbiologica a solului.

Cercetarea poluarii biologice a solului cuprinde doua grupe de determinari :

1. stabilirea poluarii bacteriene

2 .stabilirea poluarii parazitare a solului

Prezenta poluarii bacteriene si nivelul acestei poluari se apreciaza cu ajutorul unor indicatori ca :

numar total de germeni mezofili/gr de sol la 105⁰C

indicatori de poluare fecala : numarul bacteriilor coliforme, numarul bacteriilor sulfitoreducatoare si numarul streptococilor fecali

numarul bacteriofagilor enterici

1.1.Determinarea germenilor mezofili

Se pregateste o suspensie folosind 10 g de sol la 100 ml apa sterila din care se fac o serie de dilutii ecimale succesive. Se insamanteaza pe geloza nutritiva simpla cate 0.1 ml din fiecare dilutie pregatita in cate o cutie Petri sterila. Dupa insamantare si solodificarea mediului placile se incubeaza la 37⁰C timp de 24 de ore.

1.2.Determinarea germenilor termofili

Bacteriile termofile ajung pe sol odata cu balegarul. Tehnica determinarii este identica cu cea folosita pentru germenii mezofili cu diferenta ca incubarea placilor de cultura se face la 60⁰C timp de 24 de ore. Se foloseste aceeasi formula ca si pentru germenii mezofili pentru detrminarea numarului de germeni.

Determinarea titrului bacteriilor coliforme.

Se bazeaza pe insamantarea dilutiilor din suspensia de sol in cate un ml de bulion lactozat. Dupa termostatare la 37⁰C timp de 24 - 48 de ore tuburile pozitive la acest test de prezumtie sunt repicate pe medii de confirmare. Rezultatele sunt exprimate prin titru.

Determinarea titrului bacilului Cl. Perfringens.

Dilutii din suspensie de sol inactivata la 75⁰C timp de 10 minute se insamanteaza in mediu Wilson Blaire pentru anaerobi, insamantarea facandu-se in asa fel incat sa se evite introducerea de oxigen. Dupa insamantare tubul se introduce pentru solidificare si realizarea unor conditii de anaerobioza intr-un vas cu apa rece. Tuburile se incubeaza 24 de ore la 37⁰C. Prezenta coloniilor de culoare neagra izolate sau confluente dezvoltate in grosimea mediului indica existenta bacilului Cl. Perfringens. Pentru confirmarea prezentei bacilului se utilizeaza testul pe lapte. In caz pozitiv rezulta o coagulare caracteristica.

Determinarea streptococilor fecali.

Streptococii fecali sau enterococii sunt pusi in evidenta prin insamantarea suspensiei de sol si a dilutiilor respective pe medii de prezumtie si confirmare continand telurit de K si azid de Na.

2.Determinarea helmintilor din sol

Infestarea solului cu oua de helminti este datorata conditiilor de insalubritate a colectivitatilor. Infestarea se poate face prin contact indirect sau direct cu solul. Contactul direct este intalnit mai ales la copiii mici care se joaca pe sol sau introduc in gura obiecte care au venit in contact cu solul infestat. Calea indirecta este descrisa in cazul infestarii prin intermediul legumelor si fructelor care se consuma crude sau prin intermediul apei utilizate pentru baut. Helmintii care se pot transmite astfel sunt : Ascaris lumbricoides, Tricuris trichiura, Anckylostoma duodenale.

Recoltarea probelor se face atat de la suprafata cat si din profunzime. Metoda are ca principiu desprinderea oulelor de pe particulele de sol de care adera printr-o actiune mecanica si chimica urmata de extragerea lor prin flotare din suspensia de sol folosind solutii cu densitati mari. Metoda are o eficienta relativa, identificandu-se aproximativ 60% din ouale prezente in sol.