CE ESTE POLUAREA?

CE ESTE POLUAREA?

Inca din copilarie auzi acest lucru: poluare. Intelegi de la parinti si dascali, din emisiunile de televiziune si radio, din ziare si reviste ca poluarea aerului, apei sau solului e un fenomen negativ, care poate afecta sanatatea omului, a animalelor si a plantelor din jur, adica a organismelor vii.

Sa zicem ca te afli intr-o statie de autobuz si fumul negru care iese din teava de esapament iti taie respiratia. Parca te inabusi. Acesta e un fenomen de poluare a aerului.

Mergi pe malul unui lac si vezi pesti amortiti, care sunt afectati de substantele toxice scapate in apa de la o uzina apropiata. Reziduurile industriale au poluat apa.

Vezi la televiziune o conducta de petrol perforata de raufacatori. Petrolul a tasnit pe un lan de grau, facand o balta intinsa si distrugand plantele. De data asta e vorba de poluarea solului.

Omul este principalul vinovat de poluarea mediului inconjurator si tot el suporta efectele ei negative asupra sanatatii sale, de la o banala imbolnavire pana la pierderea vietii. Uneori, din cauza poluarii grave, au murit mii de oameni. Mentionez episodul cumplit petrecut la Londra (capitala Angliei), in 1952, cand poluarea aerului cu pulberi de dioxid de sulf a provocat peste 4 000 de decese in randul englezilor (inclusiv copii).

S.O.S PLANETA TERRA!!!

Planeta noastra este in pericol! Din cauza cresterii numarului de locuitori, planeta risca sa fie jefuita de noi insine. Iata cateva din pericolele care ne ameninta:

* Resursele subsolului sunt epuizabile. Asta inseamna ca utiliarea nerationala a zacamintelor de petrol, gaze naturale, metale duce la terminarea stocurilor disponibile.

* Arderea combustibililor duce la poluarea atmosferei. Aerul marilor orase devine irespirabil. Oamenii se imbolnavesc de plamani. Temperatura mediului inconjurator creste. Se instaleaa efectul de sera. Temperaturile inalte duc la extinderea zonelor de desert sau produc inundatii, furtuni, uscaciune. Cresterea nivelului marii va duce la scufundarea unor zone de uscat. Ploile acide parjolesc plantele. Peisajul va deveni dezolant.

* Taierea masiva a padurilor echivaleaza cu distrugerea plamanilor unei fiinte vii. An de an tot mai multe zone impadurite dispar de pe harta globului. Ramane un loc gol, supus alunecarilor de teren si degradarii prin eroziune. Calitatea aerului scade.

* Apa este tot mai poluata. La robinete curge o apa din ce in ce mai murdara. Pestii mor in lacuri, mari si oceane. Mareele negre rezultate in urma deversarilor de pertol in ape sunt tot mai frecvente. Substantele organice duc la inflorirea apelor, care-si pierd insusirile de ape potabile. Deseurile din industrie si agricultura sunt deseori deversate in ape, in ideea ca apa curge iar oceanul este un cos de gunoi urias si fara fund. Consumul de apa este tot mai crescut. Nici apa curata nu are "tinerete fara batranete si viata fara de moarte"!!!

* Muntii de gunoaie sunt surse de imbolnavire. Ei strica, de asemenea, frumusetea si curatenia peisajului.

* Disparitia, in fiecare zi, a unui numar de specii de plante si animale. Trebuie sa stim ca unele plante si animale dispar inainte de a fi cunoscute si studiate. Putem pierde nenumarate surse de hrana si medicamente. Fara organismele vii, planeta ar fi un desert.

* Alimentele sunt contaminate. Din cauza folosirii intense a substantelor chimice in agricultura, multe din vegetalele pe care le consumam aduc in corpul animalelor si al omului substante otravitoare.

* Accidentele nucleare sunt periculoase si au consecinte pe timp indelungat asupra fiintelor vii.

* Pescuitul intensiv poate duce la disparitia unor specii de pesti dar si a altor organisme marine.

CE PUTEM FACE PENTRU REDUCEREA POLUARII SI SALVAREA VIETII?

Nici tanara generatie nu trebuie sa fie indiferenta fata de cele exprimate mai sus! Nici dascali, nici parinti! Cu totii trebuie sa convingem guvernele sa ia urgente masuri pentru protectia vietii pe glob.

La insistentele opiniei publice internationale (prin televiziune, radio, ziare, reviste, carti, actiuni de strada), freonii au fost scosi din procesele industriale, fiind inlocuiti cu alte substante la fabricarea frigiderelor, spray-urilor etc.

Avand in vedere ca despaduririle masive (mai ales in Amazonia - Brazilia) au contribuit la efectul de sera, s-a pornit o campanie de convingere a guvernelor sa renunte la distrugerea milioanelor de km² de paduri ecuatoriale, pentru exploatarea lemnului si folosirea terenului ca pasuni pentru vite sau pentru culturi agricole. Populatia, ca protest, n-a mai cumparat mobile fabricate din lemn tropical provenite din America de Sud.

Pentru oprirea poluarii aerului, trebuie impiedicate, prin legi severe, despaduririle pe toata planeta si extinderea urgenta a padurilor, a zonelor verzi, inclusiv in Romania, unde fondul forestier este azi distrus cu salbaticie de oamenii responsabili, avizi de imbogatire.

Se fac propuneri si unori chiar se actioneaa pozitiv pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon, de anhidrida carbonica si alte noxe.

Vitea automobilelor a fost limitata, deoarece la viteza mai mare poluarea sporeste. Se promoveaza productia de masini care consuma mai putina benina. De asemenea, incep sa se fabrice automobile electrice, nepoluante.

Dezastrul ecologic de poate reduce, in viitor, prin introducerea mai larga a energiei eoliene (prin forta vantului) si a instalatiilor solare, insa va trece mult timp pana acestea vor putea inlocui petrolul, carbunele, metanul.

TINERII POT CONTRIBUI LA DIMINUAREA POLUARII?

Primul rol in combaterea poluarii il au guvernele si organizatiile puternice internationale, care decid politic si financiar soarta actuala a planetei noastre. Ce pot face tinerii? Pot lupta activ, alaturi de oamenii responsabili, pentru a influenta in bine factorii decizionali ai comunitatii mondiale.

Intelegand menirea lor concreta, in localitatea unde traiesc, copiiii mai mici sau mai mari trebuie sa contribuie practic la diminuarea poluarii aerului, apei si solului. Cum?

La scoala. Cadrul didactic trebuie sa formeze elevilor o suma de dprinderi legate de ocrotirea calitatii mediului inconjurator. Regulile de comportare corecta fata de natura trebuie sa fie respectate si de copii. Totul porneste de la deprinderile simple. Hartiile, ambalajele alimentare, sticlele si alte deseuri nu se arunca la intamplare, pentru a impani dezagreabil imprejurimile scolii, ci se depoziteaza ordonat in containere speciale. Grupurile sanitare trebuie pastrate in mare ordine, curatenie, igiena. Substantele chimice din laboratoare nu se arunca pe sol, pentru a nu-l degrada. Loturile agricole scolare, spatiile verzi cu flori si copacii trebuie curatate si prin grija ecologistilor din scoli, de sticle, pungi de plastic, cutii metalice ruginite s.a.

Pe strada. Ambalajele alimentare, cutiile, hartiile nu trebuie aruncate pe strazi, peste garduri, in drum spre scoala. Copilul ar trebui sa fie, cum il invata educatorul, primul om civilizat, care nu are voie sa poluee cu niminc mediul ambiant, urmand exemplul semenilor din occident, care pastreaza cu sfintenie curatenia locurilor, regulamentele de ordine interioara ale scolilor fiind neiertatoare, in acest sens. Nu ai voie sa distrugi spatiile verzi (iarba, flori, copaci).

Acasa. Trebuie sa fii, cum esti invatat la scoala, un bun ecologist, care-si ajutp familia la pastrarea locuintei si imprejurimilor in curatenie, ordine, igiena desavarsita. Cioburile de sticla, bateriile si pungile de plastic, hartiile si cartoanele, deseurile metalice nu trebuie sa ajunga in pamant, pentru a-l degrada. Solul din gospodaria parinteasca nu trebuie imbibt cu detergenti, carbuni, substante chimice, care pot infecta iarba, florile, pomii, vita de vie.

In localitatea natala. Se stie ca, in programele scolare (la biologie si geografie), se vorbeste despre formarea la elevi a unor atitudini constructive si responsabile fata de mediul inconjuratoe, prin activitati de cercetare a mediului din oriontul local si apropiat. Impreuna cu dascalii de specialitate, copiii urmeaza sa identifice elementele de poluare, de degradare a mediului din asezarea natala. Elevii au datoria sa observe care societati comerciale si uzine polueaza atmosfera, apa si solul, incalcand astfel legile tarii. Si ei au dreptul sa sesizeze, in scris sau prin telefoane, Agentiile de protectie a mediului asupra cazutilor concrete de poluare a localitatii.

In excursii. Indrumati "ca la carte" de cadrele didactice, elevii urmeaza sa aplice cunostintele ecologice dobandite. In regiunile turistice trebuie sa circule pe munte, in paduri numai pe potecile marcate. La fel, ei nu vor distinge puietii de arbori si nici nu-si vor scrijela numele pe scoarta copacilor sau pe stanci. Colectarea plantelor pentru ierbar si a insectelor pentru insectar se poate realiza cu precautie, sub indrumarea profesorilor, ca sa nu fie distruse speciile rare, unele pe cale de disparitie. Focurile de tabara sa fie facute cu grija, cand nu bate vantul si nu in apropierea padurii, pentru a nu produce incendii. Daca patrund in pesteri minunate, copiii nu trebuie sa le degradeze, rupand fragilele stalactite si stalagmite, care infrumuseteaza grotele. Fireste ca micii ecologisti nu vor azvarli cu pietre dupa veverite si nu vor rupe cozile micilor soparle.

Hartiile, sticlele, cutiile goale de conserve, pungile de plastic, resturile alimentare aruncate la intamplare constituie o sursa de poluare a padurilor, pajistilor si apelor.

CUM SI CAND AM CONTRIBUIT EU LA DIMINUAREA POLUARII?

In perioada 15martie - 15 aprilie 2004 - "Luna Padurii" - alaturi de elevii Scolii "Ion Creanga" si de cei ai scolii din Comaneasca - plantare de pomi sub indrumarea dlui prof. Norocel Spatarescu.

In perioada 15 martie - 15 aprilie 2005 - actiune de igienizare a Padurii Stejarul - Braila, alaturi de elevi ai Scolii "Ion Creanga".