DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI

DEZVOLTAREA DURABILA: CONCEPT SI DIMENSIUNI

CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILA

De peste un sfert de veac, mai precis de la Conferinta Mondiala asupra Mediului uman de la Stockholm din 1972, omenirea a inceput sa recunoasca ca problemele mediului sunt inseparabile de cele ale bunastarii umane si de procesele dezvoltarii economice in general si ca multe forme prezente ale dezvoltarii erodeaza resursele mediului inconjurator de care depind bunastarea si conditiile de viata ale omului.

Cu aceasta ocazie, Natiunile Unite au infiintat Comisia Mondiala asupra Mediului si Dezvoltarii pentru a examina problemele aparute si pentru a face recomandari.

In raportul comisiei prezentat in anul 1987 intitulat "Viitorul nostru comun", cunoscut sub denumirea de Raportul Brutland, se concluzioneaza ca "este necesara o noua cale de dezvoltare, care sa sustina progresul uman nu numai in cateva locuri si in cativa ani, ci pentru intreaga planeta pentru un viitor indelungat". Acest mod de dezvoltare a primit numele de DEZVOLTARE DURABILA (sustainable development).

Dezvoltarea durabila este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi.

Inca de la lansare, comunitatea internationala a incercat sa precizeze diferitele semnificatii ale conceptului de DD. Specialistii vorbesc despre cel putin 60 de definitii care, in general, privesc laturile aplicative, concrete ale conceptului.

Conceptul de DD a aparut intr-o perioada in care efectele de mediu patrubsesera in planul dezbaterilor politice, pferind o mare usurare in fata conflictului declansat de limitarea cresterii economice din anii 1970.

Lansarea ideii ca mediul si dezvoltarea economica sunt potential compatibile sau ca au obiective complementare a fost institutionalizata in cadrul Conferintei de la Rio de Janeiro din 1992. Prin acordul international semnat de sefi de state si guverna din peste 170 de tari, concretizat prin Declaratia de la Rio si prin Agenda 21, DD a devenit singura alternativa globala pentru secolul urmator.

Societate in ansamblul sau aspira la realizarea dezvoltarii economice, pentru a asigura standarde de viata mai ridicate in prezent, pe care sa le transmita si generatiilor viitoare. In acelasi timp, orice societate are nevoie de un mediu natural protejat si cat mai bogat in prezent si viitor.

Problema cheie a DD o constituie reconcilierea dintre cele doua aspiratii umane, sustinand necesitatea continuarii dezvoltarii economice, cat si a imbunatatirii si conservarii starii mediului, singura alternativa pentru cresterea calitatii vietii.

In acceptiunea cea mai larga a conceptului de DD, prosperitatea economica si conservarea mediului trebuie sa se sustina reciproc.Satisfacerea uneia dintre cele doua cerinte este conditionata de satisfacerea celeilalte si numai atunci se poate realiza imbunatatirea calitatii vietii.

OBIECTIVELE DEZVOLTARII DURABILE

Pentru realizarea DD sunt definite sapte obiective de politica economica si sociala ce trebuie urmate de toate tarile, obiective generale care capata conotatii specifice in functie de factorii endogeni specifici fiecarei tari si regiuni.

Aceste obiective sunt urmatoarele:

redimensionarea cresterii economice. Pentru toate tarile subdezvoltate trebuie impulsionata cresterea economica, iar pentru cele dezvoltate se impune renuntarea la modelul traditional de a concepe cresterea, adica o goana dupa nivele cantitative mari privind productia si consumul de bunuri si servicii;

schimbarea calitatii cresterii economice, accentul punandu-se pe dezvoltarea economica, respectiv pe calitatea vietii;

satisfacerea nevoilor de baza (hrana, loc de munca, energie, apa, locuinta si sanatate) pentru toti locuitorii;

asigurarea unui nivel stabil de crestere a populatiei - nivel durabil;

conservarea si sporirea bazei de resurse naturale;

reconversia tehnologica si punerea sub control a riscurilor tehnologice;

unificarea luarii deciziilor privind mediul si economia.

Dupa cum se constata, DD isi propune ca societatea sa satisfaca cerintele de consum ale membrilor sai prin cresterea potentialului productiv. Acest potential se poate realiza in conditiile unui proces de schimbare de care trebuie sa beneficieze toti membrii societatii.

Satisfacerea necesitatilor si a aspiratiilor umane reprezinta, in general, obiectivul principal al dezvoltarii. Ceea ce aduce nou DD consta in faptul ca presupune satisfacerea necesitatilor de baza ale intregii societati atat in prezent, cat si pentru generatiile viitoare.

Despre ce necesitati este vorba si care este legatura acestora cu mediul? Raspunsul il aflam din clasificarea nevoilor umane pe categorii si anume:

a)      nevoi biologice

b)      nevoi comportamentale

c)      nevoi spirituale

a)      Nevoile biologice - organice sau primare - tin de structura metabolica sau morfo-fiziologica a fiintei umane. Acestea sunt formulate in sensul celor patru legitati naturale pe care le propunea filoziful francez Ch. Montesquieu (1689-1785) si anume:

sentimentul egalitatii si nevoia de libertate;

procurarea hranei;

atractia sexelor opuse;

dorinta de a trai in societate.

Plecand de la aceste legi, nevoile biologice pot fi enumerate:

nevoia de adapost si siguranta;

nevoia de aer si caldura;

nevoia de hrana;

nevoia de odihna si de mentinere a sanatatii si integritatii fizice;

nevoia de reproducere;

nevoia de teritorialitate;

nevoia de viata familiala si colectiva.

b)      Nevoi comportamentale

munca sau activitatea productiva;

adaptabilitatea sau nevoia de integrare;

apartenenta (la o anumita comunitate);

circulatia sau nevoia de miscare in spatiu;

comunicarea;

informarea;

libertatea de exprimare;

convietuirea sau nevoia de ocupare si utilizare a unui spatiu in colectivitate;

posesiunea sau nevoia de proprietate;

recreerea - inteleasa ca destindere intelectuala, deosebita de odihna fiziologica de la punctul a).

c)      Nevoi spirituale

nevoile estetice sau arta;

cercetarea si cunoasterea lumii inconjuratoare;

credinta;

cultura si educatia;

nevoia de identificare si personalizare;

nevoia de valorizare sau de racordare la un sistem de valori generice - etice, estetice, politice, economice;

pastrarea sanatatii psihice.

In modul de ierarhizare a nevoilor se observa o succesiune logica a celor trei categorii, precum si o anumita intrepatrundere intre acestea.

Cele trei categorii de nevoi corespund celor trei dimensiuni ale fiintei umane si anume:

a)      omul ca vietuitoare, ca fiinta naturala - nevoi biologice

b)      omul ca parte a unei colectivitati, ca fiinta sociala - nevoile comportamentale;

c)      omul ca fiinta superioara - neviu spirituale.

Daca nevoile din a) sunt vitale pentru supravietuirea omului ca specie, cele din b) sustin dezvoltarea sa sociala indispensabila progresului, iar nevoile din c) confera specificul uman sau ceea ce Constantin Noica denumea "devenirea intru fiinta'.

Scopul terarhizarii nevoilor este de a permite dimensionarea raporturilor om-mediu din perspectiva presiunii pe care satisfacerea necesitatilor umane o exercita asupra mediului (sau asupra teritoriului in sens restrans sau mai larg).

Prin prisma raportului om-mediu se evidentiaza urmatoarele caracteristici ale celor trei categorii de necesitati:

- Nevoile biologice pot fi usor exprimate cantitativ si pot fi cuprinse in anumite intervale - limite. In toate cazurile exista posibilitatea de a cunoaste limitele minime fata de care nevoile primare pot fi considerate satisfacute.

Parametrii geo-climatici, calitatea aerului si a apei, proprietatile solului, formele de relief au un rol insemnat, chiar determinant pentru satisfacerea nevoilor primare. Odata stabilite niste limite sau praguri cantitative necesare, se pot face evaluari precise privind nevoile intregii comunitati, precum si evaluarea impactului direct asupra mediului.

Nevoile comportamentale devin seminificative pentru mediu de la anumite praguri ale dezvoltarii societatii in general sau a unor colectivitati. Impactul asupra mediului se exprima in termeni de expansiune teritoriala - exista si in cazul a) dareste de mai mica importanta, In acest caz presiunea asupra mediului este mai greu de evaluat si cuantificat.

Pragurile pentru satisfacerea nevoilor spirituale sunt cel mai dificil de apreciat. Limitele acestora pot fi duse pana la infinit, ele crescand permanent odata cu cresterea nivelului general de dezvoltare a societatii. Desi presiunea asupra mediului este relativ indirecta, aceasta poate fi deosebit de importanta. De exemplu, suportul meterial (hartie, banda magnetica, celuloid) necesar realizarii si sustinerii actului cultural. In acst caz presiunea asupra mediului are si o latura pozitiva. Pe masura ce nevoile spirituale precum educatia, cultura, cunoasterea. credinta sunt satisfacute, fiinta umana evolueaza spre o anumita integrare a sa in mediu si o mai buna relatie cu acesta.

Daca se afirma ca , in general, cultura il distanteaza pe om de natura, tot ea este menita sa il apropie, sa il reintegreze in natura, in mod constient de data aceasta.

DIMENSIUNILE DEZVOLTARII DURABILE

3.1. Dimensiunile economice sunt date de:

a.      volumul si structura consumului de resurse naturale

Analizand consumul de resurse naturale mondiale pe cap de locuitor, se vede ca locuitorii tarilor dezvoltate folosesc de mult mai multe ori aceste resurse decat locuitorii tarilor in curs de dezvoltare. Consumul de energie obtinuta din combustinili fosili este de 33 de ori mai mare in SUA decat in India si de 10 ori in medie in tarile OECD decat in tarile lumii a treia.

Atunci nu este normal ca problema cea mai importanta sa fie in tarile dezvoltate schimbarea modelelor de consum?

b) productia de deseuri. La actualul model de consum, productia de deseuri urmeaza o curba exponentiala. In acest stadiu, dezvoltarea durabila inseamna insasi schimbarea stilului de viata pentru a nu ameninta echilibrul ecologic si biodiversitatea acestor zone;

c) alocarea resurselor mareriale, financiare si umane pentru crearea si dezvoltarea tehnologiilor de productie mai putin consumatoare de energie si materii prime naturale, precum si a tehnologiilor nepoluante: modernizarea instalatiilor energointensive si material intensive, dar si realizarea de tehnologii complet noi, nepoluante - utilizarea benzinei fara plumb, spray-uri fara CFC;

d) directionarea resurselor financiare si tehnice in mediile sarace pentru ridicarea pragului minim de existenta. Nevoile merg inaintea resurselor de satisfacere a lor. Daca nu se vor asigura conditii economice si financiare facile - credite cu dobanda mica, scutiri de impozite, alocatii, burse - accesul inegal va frana dezvoltarea, blocand orice sansa de progres;

e) accesul fiecarui individ la educatie, ingrijire medicala, odihna, recreere si ale servicii sociale. Intre saracie, degradarea mediului si cresterea rapida a populatiei este o legatura de feed-back cu consecinte foarte importante asupra dezvoltarii durabile. Oamenii ale caror nevoi de baza sunt nesatisfacute si a caror singura preocupare este supravietuirea nu vor avea nici un motiv sa se gandeasca la viitorul planetei si nici sa se preocupe de trainicia sau durabilitatea actiunilor lor.

3.2. Dimensiunile umane

a)       DD inseamna un progres in directia unei populatii stabile. Este important pentru presiunea exercitata asupra resurselor naturale, precum si pentru capacitatea de gestionare a resurselor in scopul furnizarii bunurilor si serviciilor;

b)      Distributia populatiei pe mediile urban si rural, care trebuie sa tina seama de tendinta de crestere a urbanizarii - orase foarte mari cu implicatii nocive (deseuri, poluare). DD inseamna o dezvoltare rurala riguroasa pentru a incetini migratia spre orase.

c)       DD implica folosirea deplina a resurselor umane prin imbunatatirea educatiei, invatamantului, a asistentei medicale si protejarea diversitatii culturale. Deci DD cere investirea in capitalul uman: pregatirea si invatarea educatorilor, a lucratorilor societari, a oamenilor de stiinta si a altor specialisti de care este nevoie pentru continuarea dezvoltarii.

d)      DD cere sporirea rolului femeii. Femeia este manager al mediului inconjurator in gospodarie. O femeie educata are acces la contraceptie, rata scazuta de fertilitate, copii mai sanatosi pe care ii poate educa in spiritul protejarii mediului inconjurator.

e)       DD implica participarea celor afectati de deciziile luate pe plan local privind planificarea si executarea obiectivelor de dezvoltare.

3.3. Dimensiunile ecologice

a.        DD necesita protejarea resurselor naturale de care depinde satisfacerea nevoilor de alimente si combustibili ale unei populatii mereu in crestere:

folosirea mai eficienta a pamantului prin adoptarea de practici si tehnologii agricole imbunatatite ca randament, folosirea ingrasamintelor, pesticidelor si a irigatiilor;

conservarea resurselor de apa, prin incetarea poluarii cu deseuri si imbunatatirea folosirii sistemelor de suprafata si a celor subterane;

b.        DD inseamna conservarea diversitatii, a zonelor salbatice in folosul generatiilor viitoare, prin incetinirea pe cat posibil a distrugerii habitatului natural al ecosistemelor;

c.        DD inseamna prevenirea destabilizarii climei sau a celorlalte sisteme globale biogeofizice, ca si a distrugerii paturii de ozon protective. Toate acestea sunt datorate actiunilor umane ce ar putea afecta conditiile de viata ale generatiilor viitoare - cresterea nivelului marilor si cresterea radiatiilor ultraviolete.

3.4. Dimensiunile tehnologice

a.       DD    implica schimbarea tehnologiilor - mai eficiente, mai curate, "eco-tehnologii" - spre procese inchise la "emisii zero" si care sa minimizeze consumul de resurse naturale si de energie;

b.      Conservarea acelor tehnologii traditionale care produc deseuri putin poluante si recircula deseurile pe sisteme cu suport natural (in apa);

c.       Cooperarea tehnologica si transferul de tehnologii curate sunt directiile pricipale de prevenire a deteriorarii calitatii mediului la scara globala.