1. - CALITATEA AERULUI

PLOILE ACIDE - deregleaza functionarea ecosistemelor, accentueaza deteriorarea cladirilor si induce perturbatii atmosferice Se manifesta mai ales in statele puternic industrializate din Europa, America de Nord cat si intr-o parte a Asiei si Americii de Sud. Se datoreaza mai ales depunerilor de substante acide pe sol si flora, substante care, intr-o anumita masura, se evapora, poluantii rezultanti fiind apoi transportati la distante mari prin aer, formand astfel ploile acide

EFECTUL DE SERA SI SCHIMBAREA CLIMATERICA - concentratia mare de dioxid de carbon (CO₂) din atmosfera in combinatie cu vaporii de apa, ozon si concentratii mai mici de oxizi de azot, metan si alti compusi chimici determina producerea efectului de sera.care consta in blocarea emisiilor de infrarosii ale suprafetei pamantului, lasand totodata sa treaca radiatiile solare. Daca nu ar exista efectul de sera temperatura la nivelul solului ar fi in jurul valorii de - 18⁰C. Concentratia mare a principalului  gaz cu efect de sera , CO₂, se datoreaza in proportie de 25% utilizarii combustibililor fosili, despaduririlor si incendierilor de paduri. Acest fenomen determina o crestere a temperaturii aerului atat in paturile de joasa altitudine a atmosferei cat si, in anumite conditii, in apropierea pamantului. Se estimeaza ca daca nu se i-au masuri temperatura globala a planetei va creste cu 2 - 5⁰C, pana la sfarsitul sec. XXI, fapt care poate determina urmatoarele modificari climaterice: 1) - scaderea precipitatiilor si aparita secetei extreme; 2) - topirirea calotei glaciare si cresterea astfel, cu 20 - 140 cm a nivelului marilor, in aceste conditii, rezultand inundatii ale deltelor, estuarelor si coastelor marilor si oceanelor ; 3) - salinizarea apelor subterane si scaderea rezervelor de apa potabila, etc.

STRATUL DE OZON (O₃) - constituie filtrul natural care absoarbe radiatiile solare ultraviolete care sunt nocive pentru organismele vii. Diminuarea stratului de ozon se datoreaza productiei de bunuri care contin cloroflourocarbonati. Reducerea stratului de ozon cu 1% determina cresterea cazurilor de cancer de piele ori a tulburarilor de vedere cu 2%. O subtiere a stratului de ozon se inregistreaza in emisfera sudica deasupra Antarcticii (7% din emisfera) si in emisfera nordica deasupra unei arhipelagului Spitzberg. Prin Protocolul de la Montreal din 1987, stabileste oprirea productiei de cloroflurocarbonati.

2. - DESPADURIRILE

Padurile si apele care acopera o treime din suprafata uscatului asigura habitatul florei si faunei, protejeaza apele, evacueaza CO₂ din atmosfera, pentru jumatate din populatia globului asigura combustibilul si hrana pentru animale, iar din punct de vedere economic reprezinta baza obtinerii de produse in valoare de cca 100 miliarde de dolari anual. In fiecare an se distrug 10 -20 milioane hectare de padure, in zona tropicala acestea disparand intr-un ritm anual estimat de cca 15 milioane hectare. Aceste distrugeri au la baza crsterea rapida a populatiei care utilizeaza lemnul in cele mai diferite modalitati, dorinta de a obtine terenuri pentru agricultura, poluarea atmosferica, etc. Despaduririle au un impact major in mentinerea echilibrului climatic, influenteaza precipitatiile, micsoreaza habitatul florei si faunei, fapt ce va conduce la disparitia a numeroase specii vegetale si animale.

3. - DIVERSITATEA BIOLOGICA (BIODIVERSITATEA)

Diversitatea biologica reprezinta ansamblul tuturor speciilor de plante, animale si microorganisme existente in natura care concura la formarea ecosistemelor lor Urbanizarea, agricultura, despaduririle si destelenirile determina degradarea biodiversitatii care este o problema globala din cel putin 3 motive: 1) - toate speciile au dreptul de a trai in conditiile care le sunt proprii; 2) - mediul viu concura la mentinerea echilibrului chimic si fizic la suprafata pamantului ; 3) - mentinerea unui stoc genetic maxim prezinta interes pentru agricultura, medicina si industrie.

4. - PROBLEMA RESURSELOR DE APA

Din apa care acopera ¾ din suprafata pamantului numai 3% este apa dulce si din aceasta numai o sutime este accesibila omului, care administrata corespunzator ar putea sa satisfaca cerintele actuale. Repartizarea acestei resurse naturale este inegala in timp si spatiu.

Factori    poluanti : 1) - agricultura (consuma 70% din apa dulce disponibila) ; 2) - industria (21% din aceeasi resursa) ; 3) - consumul uman - se estimeaza ca pana in 2025 doua treimi din omenire vor cunoste probleme in privinta apei potabile.

Marile si oceanele care acopera 70% din suprafata pamantului au un rol foarte important in mentinerea ecosistemelor, echilibrului climatic si al vietii animalelor si vegetalelor; furnizeaza hrana, energie, reprezinta un mijloc de transport si de petrecere a timpului liber. Circa 60% din omenire este dispusa in jurul a 1000 km de mare. Principalii poluanti sunt : deversarile de deseuri, de hidrocarburi, de teluri, poluarea de catre nave, etc. Pescuitul maritim reprezinta principala forma de utilizare a marilor si oceanelor. In prezent pescuitul si acvacultura a ajuns la circa 130 milioane de tone anual. Se considera ca tonajul maxim de produse piscicole ce poate fi extras din Mare astfel incat aceasta resursa sa se poata regenera este de 130 - 180 milioane tone anual. Peste aceasta limita incepe epuizarea ireversibila a resurselor biologico-economice, fapt care poate genera foametea in randul populatiilor sarace care se hranesc cu proteine extrase din mare.

Marea Neagra se afla in categoria marilor regionale "puternic poluate", 90% din totalul apei fiind lipsit de oxigen, marea majoritate a vietii marine si asa foarte sarace, plasandu-se la suprafata, in restul de 10%. Poluarea Marii Negre se datoreaza mai ales enormei cantitati de poluanti deversati de fluviile Nistru, Nipru, Bug si Dunare, dar si datorita cantitatii mari de cesiu    si strontiu rezultate in urma accidentului nuclear de la Cernobil (Ucraina). Marea Neagra a devenit cel mai mare rezorvor mondial de hidrogen sulfurat al lumii, fapt ce a transformat-o intr-o uriasa  bomba  gata oricand sa explodeze cu efecte incalculabile pentru mediu si nu numai Faptul ca la nivelul Marii Negre curenti marini actioneaza in sensul acelor de ceasornic, face ca enorma poluare provenita din Ucraina si Rusia sa fie transportata mai ales in zona romaneasca Principalii poluatori romani ai marii sunt unitatile economice si localitatile riverane. Dunarea, datorita capacitatii sale naturale de autoepurare si a filtrului natural reprezentat de delta face ca, la varsare in mare apele sa fie de calitatea I chiar daca acestea au intrat in tara de categoria a II, astfel aportul de apa dulce pentru Marea Neagra fiind de 75 - 80 %.

5. - PROBLEMA DEGRADARII SOLURILOR

Fenomenul de desertificare consta in diminuarea sau distrugerea potentialului biologic al pamantului ca urmare a despaduririlor, eroziunii accelerate, desecarilor sau salinizarii terenurilor, precum si datorita supraexploatarii agricole si a poluarii. Datorita desertificarilor cca 6 milioane de hectare de teren cultivabil dispar in fiecare an.

La inceputul anilor 1990 cca 14 milioane Km² fusesera deja transformati in desert si peste 30 milioane Km² sunt in acelasi pericol. Acest fenomen ar putea fi stopat prin incetarea defrisarilor, a cultivarii terenurilor fragile, a suprapasunatului si a supradozajului de ingrasaminte si pesticide, dar toate acestea presupun sume banesti considerabile. Degradarea solurilor afecteaza in primul rand productia alimentara. In timp ce populatia se inmulteste si necesitatile de hrana cresc, astfel nu mai sunt folosite modurile traditionale de asolament care permit regenerarea solurilor, fapt ce conduce la desertificarea acestora.

6. - NOTIUNEA DE ECOLOGIE

DEF - Ecologia - este stiinta care studiaza conditiile existentei fiintelor vii si interactiunile de orice natura care au loc intre aceste fiinte, pe de o parte si intre aceste fiinte si mediul lor, pe de alta parte. Termenul de ecologie s-a impus atentiei publice occidentale mai ales dupa 1970, iar Europei Centrale si de Est, mai ales in ultimul deceniu.

OBIECTUL - obiectul de studiu al acestei stiinte este reprezentat de speciile, populatiile si comunitatile de organisme vii, precum si de ecosistemele acestora.

METODELE DE STUDIU - sunt : 1) - observatia ; 2) - descrierea si 3) - experimentul La origine ecologia a fost o stiinta pur biologica. Extinderea domeniului sau de aplicare prin realizarea cercetarii si a ecosistemelor (fapt ce a determinat implicarea, pe langa biologi si a geologilor, hidrologilor, matematicienilor, sociologilor etc), a scos ecologia din cadrul restrans al biologiei.

ECOFACTORII SAU FACTORII DE MEDIU - sunt reprezentati de componentele mediului care influenteaza organismele Acestia se clasifica astfel : 1) - dupa natura conditiilor necesare pt. ca un organism sa se dezvolte : factori materiali, factori conditionali ; factori aleatori ; 2) - dupa natura si originea factorilor de mediu : factori abiotici ; factori abiotici ; factori trofici ; 3) - omul.

7. - POLUAREA AERULUI. POLUANTII ATMOSFERICI

Poluarea aerului provine din 3 surse principale in ordine:

instalatiile fixe de combustie (centralele termoelectrice, incalzirea casnica, cazangeriile industriale) ;

transporturile cu atumobilele

unele procedee de fabricatie industriala

Poluantii atmosferici sunt :

dioxidul de sulf - poluant major al atmosferei care agraveaza tulburarile respiratorii si afecteaza viata acvatica si materialele, contribuind in mod substantial la producerea fenomenului de  ploi acide . Provine din combustia de carbune de aceea se manifesta cu precadere iana ;

oxizii de azot - afecteaza aparatul respirator, vegetatia si intra in componenta smogurilor intalnite in marile orase. Provin in proportie de 70% din transporturile auto ;

oxizii de carbon - combinandu-se cu hemoglobina din sange impiedica transportul oxigenului in sistemul circulator. Provine in proportie de 80% din transporturile auto, mai ales de la autovehiculele pe benzina (un vehicul diesel emitand de 25 ori mai putini oxizi de carbon) ;

plumbul - genereaza, mai ales la copii, tulburari nervoase si anemii. Provine de la autovehiculele pe benzina si de la uzinele de tratare a mineralelor metalelor ;

hidrocarburile si solventii - au efecte multiple asupra organismelor vii, a vegetalelor si a materialelor. Provine din 3 surse principale : transporturi auto, utilizarea vopselelor si solventilor si stocajului de hidrocarburi ;

acidul clorhidric - participa la formarea  ploilor acide  si astfel agreseaza vegetalele si materialele. Provine mai ales din incinerarea gunoaielor care contin plastice ;

particulele(praf, aerosoli, negru de fum) - efectul acestor particule este de natura iritant, fibrosant, alergogen si cancerigen in functie de natura lor. Provin 50% din procede de fabricatie industriala, 25% din instalatiile de combustie si 25% de la autovehicule. Unele pulberi sunt si de origine naturala (vulcani, eruptii marine, polen, etc). Alti poluanti atmosferici mai sunt fluor, cadmiu, mercur, zinc.

8. - POLUAREA APEI

FORME DE POLUARE - principalele forme de poluare sunt :

poluarea organica - provine din deversarile menajere si din industrii precum ce a celulozei sau agroalimentara. Favorizeaza inmultirea bacteriilor, antrenand astfel un consum mare de oxigen care duce la asfixierea celorlator vietuitoare marine ;

poluarea toxica - provine in mod exclusiv din surse industriale si in special din industria chimica, extractiva si de prelucrare a metalelor ;

materiile in suspensie - provin din eroziunile naturale sau din deversarile artificiale generand o poluare estetica (tulburarea apei), jenand viata pestilor ;

materiile nutritive (nitrati, fosfati) - provin din dejectii umane sau animale si din unele surse din agricultura (ingrasaminte) si industrie. Provoaca fenomenul de eutrofizare a apelor curgatoare line, lacurilor sau marilor, care consta intr-o explozie de alge ce se descompun rapid, consumand enorme cantitati de oxigen, apa devenind astfel locul unor procese de fermentatie si putrefactie ;

poluarea bacteriana - se datoreaza poluarii organice si materialelor in suspensie. Afecteaza mai ales apa de baut ;

poluarea termica - provin din apele utilizate in industrie care sunt deversate de multe ori in stare calda. Influenteaza viata unor specii vegetale si animale, favorizand totodata si inmultirea bacteriilor.

POLUANTII APEI - pot fi grupati in 2 categorii :

A) - poluanti organici si biologici care pot fi :

cererea chimica de oxigen (CCO) - poluarea prin materii organice (provenite din industria celulozei si hartiei, petroliera, chimica, agroalimentara si din reziduriile populatiei urbane), in urma degradarii lor, antreneaza un consum suplimentar de oxigen in detrimentul organismelor vii. CCO reprezinta cantitatea de oxigen necesara degradarii chimice a tuturor materiilor organice;

micropoluanti organici - sbstante care traverseaza statiile de epurare si sunt susceptibile de acumulare in lantul alimentar ;

materiile in suspensie - constituie o problema din perspectiva descompunerii anaerobice a materiilor organice, insotita de degajarea de gaze cu consecinte foarte grave pentru cursurile de apa ;

B) - poluanti chimici - care pot fi :

azotul - care se poate regasi in patru categorii de compusi azotati (nitrati, nitriti, azotul organic si amoniacul) antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul raurilor. Provine din surse naturala cum ar fi ploile, zapada, degradarea deseurilor vegetale si animale sau poate fi rezultatul unei poluari ;

saruri nutritive (sulfati, fosfati, cloruri, etc) - accelereaza fenomenul de eutrofizare a raurilor (proliferarea masiva a alegelor in detrimentul altor specii). Provin mai ales din industrie cum ar fi fabricile de ingrasaminte ;

metalele (cadmiu, cupru, zinc, mercur, plumb, etc) - sunt  inhibatori pentru viata  si provin mai ales din industri metalurgica si chimica ;

arsenicul - utilizat in metalurgie, industria chimica si la fabricarea sticlei ;

fluorul - este intalnit sub forma de fluoruri si provine din activitatile industriale. In cantitati mari sunt agenti toxici, iar in doze foarte slabe au actiune benefica asupra dentitiei ;

fenolii - provin din industri petrolului, siderurgie, indusria chimica si farmaceutica. Continutul ridicat de fenoli accentueaza fenomenul de biodegradare ;

micropoluantii chimici - sunt putin degradabili si sunt susceptibili de acumulare in lantul alimentar..

9. - POLUAREA SONORA

Poluarea sonora se manifesta prin zgomot care poate fi definit ca fiind orice senzatie auditiva dezagreabila sau jenanta. Deranjul provocat de zgomot depinde de momentul zilei (noaptea ori ziua), de persoana (fiecare are o sensibilitate proprie) sau de  zgomotul de fond .

Efectele zgomotului:

deficit de auz pentru perioade limitate de timp (zgomote de 75 - 80 dB) sau definitiv (peste 85 dB timp de 8 ore pe zi mai multi ani) ;

efectul de masca (datorita zgomotului nu mai sunt auzite unele semnale acustice importante) ;

afecteaza sistemul cardiovascular (mai ales hipertensiune)

afecteaza sistemul digestiv ;

afecteaza psihicul ;

impiedica dezvoltarea limbajului si deprinderea cititului la copii ;

perturba somnul ;

important agent de stres.

Sursele de zgomot se disting 2 mari surse de zgomot:

A) - zgomotele produse de mijloacele de transport 

rutiere - produc zgomote motoarele si rularea pneurilor autovehiculelor. Noile tehnologii auto au marcat progrese in reducerea zgomotelor specifice prin perfectionarea motoarelor, a tobelor de esapament si chiar prin promovarea vehiculelor electrice. In prezent se fac cercetari si pentru reducerea zgomotelor facute de pneuri. Alte masuri pentru reducerea zgomotelor : interzicerea circulatiei pe anumite trasee sau in timpul noptii, limitarea vitezei, dispunerea unor taluze acustice de-a lungul soselelor ;

aeriene - priveste cu prioritate populatiile riverane aeroporturilor. Pentru reducerea zgomotelor specifice acestui tip de transport se actioneaza pentru diminuarea sa la sursa, prin impunerea unor norme de poluare fonica, in unele tari impunandu-se taxe speciale asupra aeronavelor zgomotoase. Masuri pentru prevenirea sau combaterea zgomotelor : restrictii orare, impunerea unor altitudini de survol si a unor proceduri de zbor, evitarea construirii de cladiri in zonele aeroporturilor ;

principala forma de prevenire a zgomotelor o constituie actiunea asupra sursei la care se adauga masurile de izolare a constructiilor riverane ;

B) - zgomotul de vecinatate - sunt zgomote datorate industriei, santierelor, discotecilor, activitatilor casnice, etc. Cea mai eficienta forma de prevenire o reprezinta actiunea asupra surselor, prin stabilirea unor norme sau interdictia unor activitati in unele locuri ori la anumite ore. Alte masuri de reducere a zgomotelor : institurea unor perimetre de protectie in jurul zonelor industriale sau izolarea acustica a cladirilor.

10. - REGIMUL DESEURILOR

Din punctul de vedere al provenientei lor deseurille pot fi deseuri menajere, industriale, agroalimentare si nucleare.

Deseuri menajere cuprinde gunoaiele menajere propriu-zise, gramezile de deseuri si deseuri legate de folosirea automobilelor. In ultimul timp a crescut ponderea deseurilor de hartie, carton si materiale putrescibile. Tratamentul deseurilor menajere se realizeaza prin 3 modalitati, dupa cum urmeaza:

Compostajul - necesita suprafete mari de teren si priveste mai ales partea fermentabila a gunoaielor (deseuri alimentare, hartie, etc) care reprezinta cca 50% din totalul acestora. Consta in lasarea deseurilor mai multe luni sa fermenteze in aer liber, apoi transformarea acestora, in uzine speciale, in humusuri care sunt imprastiate pe camp. Prezenta crescanda in deseuri a sticlei, metalului sau a materialelor plastice determina dificultati in trierea acestora;

incinerarea - vizeaza partea combustibila a deseurilor menajere, este o solutie "compacta" si se foloseste cu precadere in cazul aglomeratiilor urbane. Deseurile menajere reprezinta un combustibil de 5 ori mai putin caloric decat carbunele. Dificultatea consta in epurarea fumului si depozitarea  zgurilor  de metale grele;

depozitarea - necesita spatii mari, depozitarile brute fiind relativ interzise de lege.  Depozitarea controlata  consta in nivelarea si separarea straturilor de gunoaie, la intervale scurte de timp (1 - 2 zile), de cele de nisip ori pamant, evitand astfel mirosurile si risipirea. Locul de depozitare trebuie sa fie etans iar apele de ploaie care se infiltreaza si polueaza trebuie sa fie recuperate si tratate in scopul evitarii contaminarii apelor subterane.  Biogazul  care rezulta din fermantarea interna a gunoaielor trebuie captat si imprastiat. Depozitarea este mai ieftina decat incinerarea sau compostajul. Reciclajul si colectarea selectiva a unor deseuri menajere - se realizeaza, cu precadere, in cazul textilelor, hartiilor vechi, sticlei, plasticului si metalelor. Reciclajul se realizeaza din considerente financiare, de economisire de materii prime sau energie, de protectie a mediului sau pentru ameliorarea calitativa si cantitiva a gunoaielor.

Deseurile industriale pot fi incadrate in 3 mari categorii:

deseuri organice - hidrocarburi, gudroane, solventi ;

deseuri minerale lichide - cum sunt cele provenite de la baile de decapare a metalelor ;

deseuri minerale solide - nisipurile de topitorie, sarurile de calire cianurica.

Tratamentul deseurilor industriale se face dupa 3 metode :

incinerarea - presupune crearea unor uzine speciale ;

tratamentul fizico-chimic - consta in detoxifierea deseurilor ;

depozitarea - in unele tari se practica stocajul in fostele mine de sare care prezinta avantajul ca sunt total lipsite de apa. Reciclajul - se realizeaza in scopul economisirii materiilor prime, a energiei si in privinta tratarii acestora. Recuperarea - este practicata in patru sectoare: fier vechi, metale neferoase, hartie si sticla. Transportul transfrontalier de deseuri periculoase - este ingradit de norme foarte riguroase care impun prevederi de genul ca destinatarul final sa cunoasca caracteristicile deseurilor importate si sa poata sa le elimine corect sau chiar care interzic astfel de operatiuni.

Deseurile agro-alimnetare din punct de vedere calitativ sunt mai usor asimilate de natura sau valorificate. Tratamentul deseurilor agro-alimentare se face prin ingropare sau valorificare in hrana animalelor.

Deseurile nucleare provin de la laboratoarele de cercetare ori de medicina si mai ales de la centralele electrice nucleare. Sunt caracterizate prin gradul variabil de activitate si durata de viata. Astfel de deseuri pot fi :

deseuri de categoria A (viata scurta si slaba activitate) - deseuri radioactive medicale si deseuri tehnologice folosite in centralele nucleare. Sunt stocate la mica adancime in pamant ;

deseuri de categoria C (viata lunga si inalta activitate) - combustibil (uraniu) uzat folosit in cetralele nucleare. Dupa o  racire  de cateva zeci de ani la suprafata sunt ingropate la adancimi de mai multe sute de metri in zone fara risc seismic si intre patru categorii de roci : sarea (fara apa si foarte plastica), argila, granit sau sisturi;

3) - deseuri de categoria B (de slaba sau medie activitate si viata) - provenite din regenerarea si retratarea combustibilului uzat prin extragerea uraniului si plutoniului, actiune in urma careia ramane 3% din deseu, fiind insa produse destul de voluminoase deseuri intermediare.

Deseurile in Romania Dupa evaluarile facute in Romania exista: 250 mil. tone halde si iazuri de decantare miniere, 7 mil. tone deseuri menajere, 8 mil. tone deseuri agricole, 35 mil. tone deseuri industriale. Deseurile menajere cresc intr-un ritm de 3 mil. tone pe an. In Romania nu exista decat 7 instalatii de incinerare care dispun de o capacitate maxima de 17.000 tone anual fiecare. In acest context se impune, de urgenta, adoptarea unei legi privind deseurile si stabilirea unui organism specializat care sa gestioneze problemele in acest domeniu.

11. - VALENTELE NATURII

Lumea vie constituie un sistem in care elementele sale se afla in stranse interdependente. Valentele naturii sunt :

valoarea medicala a patrimoniul natural - mii de plante sunt utilizate in cadrul mediciini traditionale. Anumite specii de animale marine constituie materia prima pentru numeroase medicamente (mai ales substantele anticanceroase). 80% din populatia tarilor in curs de dezvoltare se ingrijesc medical pornind de la produsele naturale, iar in SUA 40% din prescriptiile medicale vizeaza medicamentele naturiste. Lumea vie poate oferi mecanisme (Ex: unele animale nu se imbolnavesc de cancer, sau SIDA, etc) care daca sunt cercetate pot oferi solutii in lupta omului cu unele maladii grave ;

natura = rezervor agroalimentar - natura asigura hrana pentru miliardele de locuitori ai Terrei, fiind un rezervor imens de hrana inca destul de putin utilizat. Astfel, se cunosc peste 75.000 de plante comestibile, insa 75% din alimentatia umana provine din 7 specii - grau, orez, porumb, cartofi, orz, etc ;

natura = resursa pentru industrie - numeroase ramuri inustriale folosesc ca materii prime resursele naturale cum ar fi : amidonul, uleiurile vegetale, grasimile vegetale si animale, lemnul padurilor. Plantele pot constitui in viitor o posibila sursa de energie in locul combustibililor fosili. O veritabila  explozie  se inregistreaza in folosirea biotehnologiile care constau in fabricarea de produse prin utilizarea elementelor organismelor vii.

12. - CAUZELE SARACIEI BIODIVERSITATII

Principala cauza a saraciei biodiversitatii o constituie activitatile socioumane. Eroziunea biodiversitatii este influentata de :

A) - cauze directe - cum ar fi :

transformarea suprafetelor de teren - cresterea demografica rapida a obligat societatea sa caute noi terenuri agricole in detrimentul padurilor, actiune insotita si de un consum sporit de resurse naturale. Construirea de mari baraje si drenajul zonelor inundabile a afectat si afecteaza mediile acvatice. In aceste conditi, suprafata ecosistemelor neperturbate s-a diminuat foarte mult in ultimele 2 decenii;

supraexploatarea speciilor - provoaca disparitia sau rarefierea a numeroase specii, peste 1/3 din acestea aflandu-se intr-o asemenea situatie. Industria cosmetica, vestimentara, comertul international si exploatarea resurselor sunt unii dintre cei mai importanti dusmani ai naturii ;

degradarea habitatelor speciilor - pierderea, fragmentarea sau perturbarea habitatelor constituie principala cauza a disparitiei sau degradarii speciilor. Dintre cele mai importante habitate bogate in specii sunt padurile tropicale si zonele umede. Padurile tropicale umede daca sunt distruse sunt pierdute definitiv, acestea ne mai putand fi reconstituite datorita saraciei solurilor, eroziunii si diminuarii regimului pluviometric. Zonele umedesunt intinderi de apa de adancime mica caracterizate printr-o bogatie biologica deosebita. Acestea sunt amenintate fie de lucrari de drenaj, fie de expansiunea sezarilor umane si a celor industriale. Delta Dunarii este cea mai intinsa si mai putin afectata zona umeda a Europei, in suprafata totala de 550.000 Ha din care 400.000 Ha se afla in Romania. Apele gazduiesc peste 75 specii de peste, inclusiv sturioni, formatiuni unice de stejari, precum si multe specii de plante si animale, unele chiar pe cale de disparitie. Este afectata de supradezvoltarea navigatiei, exploatarea nerationala a resurselor piscicole, agricultura si alte forme de poluare ;

introducerea de specii straine - este raspunzatoare de disparitia a numeroase specii autohtone cu precadere in mediile insulare si ecosistemele acvatice ;

alti factori distructivi - poluarea solurilor si apei, amenajarea teritoriului, schimbarile climaterice globale.

B) - cauze indirecte - cum ar fi : 

cresterea demografica

sistemele economice si politice neadaptate la problemele conservarii mediului

drepturile de proprietate si de acces la resurse

insuficienta cunostintelor - vizand ecosistemele pentru a putea preveni evolutia lor.

13. - FORME SI MODALITATI DE CONSERVARE A BIODIVERSITATII

Conservarea mediului reprezinta gestiunea si utilizarea judicioasa a resurselor naturale din motive etice si pentru beneficiul societatii umane.

Cea mai apreciata si promovata modalitate de conservare este conservarea in situ care consta in mentinerea speciilor vii in mediul lor, fapt ce presupune ca mediile naturale sa ramana intr-o buna stare de functionare ecologica. Aceasta conservare nu este intotdeauna posibila si de aceea se recurge la conservare ex situ care consta in pastrarea speciilor vii in afara habitatului lor natural. (Ex : gradini botanice, zoologice, bancile de gene).

Ariile protejate - sunt situri pe care interesul public considera ca trebuie sa le protejeze si sa le gereze in scop de conservare ; sunt niste zone geografice delimitate, stabilite de regula prin lege, care contin elemente naturale rare sau in procent ridicat ce sunt administrate in scopul protejarii si conservarii lor. Arii protejate pot fi : parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii, etc. Rezervatiile prea mici ori fragmentate risca sa fie insuficiente pt. supravietuirea ecosistemelor locale. Se estimeaza ca in prezent exista cca 4.500 situri protejate reprezentand 3,5% din suprafata terestra.

Rezervatiile biosferei - conceptul de rezervatie a biosferei a fost introdus de UNESCO in 1970, scopul acestora fiind stabilirea unor serii de arii protejate legate intre ele printr-o retea de coordonare mondiala, avand ca obiectiv demonstrarea beneficiilor conservarii pentru societate si procesul de dezvoltare a acesteia. Acest obiectiv presupune elaborarea unui sistem de management de cooperare si gestiune a acestor zone, dezvoltarea unui sistem de monitoring, participarea colectivitatilor locale si informarea si educatia ecologica. Prima rezervatie a fost stabilita in 1976, iar in prezent numarul acestora este de peste 230. Din 1980, printr-o decizie a UNESCO, Parcul National Retezat si rezervatia stiintifica de la Pietrosu Mare din m-tii Rodnei, iar in ultimul deceniu si Delta Dunarii au fost inscrise in reteaua rezervatiilor biosferei.Rezervatiile Biosferei indeplinesc 3 functii complementare :

o functie de conservare - pt. conservarea    resurselor genetice, speciile, ecosistemele si peisajele ;

o functie de dezvoltare - pt. incurajarea unei dezvoltari economice si sociale durabile ;

o functie de suport logistic - pt sustinerea activitatilor de cercetare, de educatie, de formare si de supraveghere in scopul conservarii si dezvoltarii durabile la nivel mondial.

Fiecare rezervatie trebuie sa cuprinda 3 elemente :

aria centrala - (apartine domeniului public) - beneficiaza de o protejare maxima in scopul conservarii biodiversitatii, supravegherii ecosistemelor si desfasurarii activitatilor de cercetare, informare si educatie ecologica;

o zona tampon - (apartine particularilor sau comunitatilor locale) - inconjoara in mod normal ariile centrale si este destinata ecoeducatie, ecoturismului, loisinului, etc.

o zona de tranzitie - (apartine particularilor sau comunitatilor locale) - poate cuprinde un anumit numar de activitati agricole, asezari umane, compatibile cu dezvoltarea durabila a regiunii. O marca prioritara  padurea ecologica  - este un concept lansat de Fondul Mondial pentru Natura (W.W.F.), la inceputul anului 1999 si care a condus la obtinerea certificarii faptului ca peste 10 mil.Ha de padure din cele 121 mil.Ha recenzate din 25 tari, garanteaza o exploatare ecologica a fondului forestier si conditii de munca decente. Astfel pe primul loc se afla nordul Europei adica state precum Suedia, Norvegia, Finlanda, unde protectia mediului reprezinta de mult timp o preocupare, dupa care urmeaza America de Nord, in speta SUA si Canada, a carei pozitie este justificata de aceleeasi motive.

14. - PRODUCTIA CURATA SI FARA RISC

In domeniul protectiei mediului este consacrat dictonul  este mai usor si mai bine sa previi decat sa repari . Astfel, metodele clasice de lupta impotriva poluarii constau in :

actiuni  la capatul sirului  - cand victimele poluarii se doteaza si se apara singure (folosirea de masti pentru respirat) ;

indepartarea si separarea autorilor si victimelor poluarii - stabilirea de perimetre de protectie in jurul aeropoerturilor) ;

epurarea poluantilor - (apele uzate, gazele de esapament).

La aceste metode se adauga noua conceptie de lupta impotriva raului la sursa care consta in fabricarea de produse curate folosind tehnologii curate.

A : - Productia curata. Produsele curate - cunosc 3 ipostaze :

promovarea ecoproduselor - cresterea preocuparilor de protectie a mediului si cresterea calitatii vietii au condus la formarea unor piete a ecoproduselor. Astfel au aparut automobile electrice, agrocarburanti, bureti ecologici, plastici biodegradabili, baterii fara Pb si fara acid,etc. Pentru consumator a inceput sa fie dificil sa decida ce este adevarat si ce este exagerat in acest domeniu si de aceea exista preocupari pt. introducerea unor criterii de identificare a velentelor ecologice ale fiecarui produs. Un produs poate fi curat in cursul utilizarii sale, in amonte de fabricarea sa, ori aval de eliminarea sa ;

interzicerea produselor periculoase - realizarea de produse curate trebuie sa fie insotita de interzicerea produselor periculoase, pe calea reglementarilor legale, prin instituirea unui sistem de autorizatii pentru urmatoarele categorii de produse : medicamente, cosmetice, dezinfectantele, calitatea carburantilor, etc. Dificultatea interzicerii unui produs consta in asigurarea inlocuirii acestuia cu un produs  ecologic  ;

controlul produselor chimice - elementele chimice reprezinta cei mai raspanditi si mai periculosi poluanti pentru medii precum aerul, apa, etc. Tehnologiile curate - se clasifica impart in: 1) - tehnologii industriale si agricole curate - dictonul  a epura este bine, a produce curat este si mai bine  a devenit realitate ; 2) - tehnologii ecologice in agricultura - dezvoltarea intensiva a agriculturii a determinat si cresterea gradului de poluare cu nitrati si pesticide. Tehnologiile curate utilizate pentru nitrati trebuie sa aiba in vedere ajustarea dozei de ingrasaminte la nevoia fiecarei plante, fractionand pe cat posibil aportul acestor substante numai la momentele cheie ale cresterii lor, ameliorarea modului de imprastiere a ingrasamintelor, evitarea pierderilor de azot. Tehnologiile curate care privesc pesticidele au marcat o serie de progrese cum ar fi obtinerea unor produse mai eficiente si chiar folosirea unor microorganisme pentru uciderea insectelor daunatoare, etc.

B : - Productia fara risc - cele mai frecvente 4 tipuri de accidente in procesul de productie sunt :

accidentele industriale - accidentele de aceasta natura au un impact foarte mare in randurile opiniei publice, in unele cazuri generand chiar initiative legislative ;

accidente nucleare - in 80% din cazuri se datoreaza erorii umane si de aceea se acorda foarte multa atentie sistemelor automatizate. AIEA intreprinde, in mod preventiv, controale inopinate pentru verificarea conditiilor de siguranta din centralele nucleare. Principalul risc nuclear ramane cel al proliferarii nucleare, de aceea acelasi organism mondial tine o evidenta foarte stricta a meterialelor fusionabile pt. a evita deturnarile in scopuri militare. La nivel mondial se inreg. tendinta stoparii si chiar diminuare folosirii energiei nucleare, numai in Asia (India, Japonia, Coreea, China) aceste tendinte sunt invers decat cele enuntate ;

accidentele petroliere in mare - deversarile accidentale de petrol in mare reprezinta principala cauza a poluarii acesteia cu hidrocarburi. Astfel s-a hotarat, la nivel mondial ca navele petroliere sau chimice sa aiba o dubla carcasa, compartimente speciale, legaturi radio permanete cu echipaje calificate, precum si interzicerea pentru acestea a unor itinerarii periculoase ;

transporturile periculoase - transportul rutier, feroviar, prin conducte, etc a materialelor toxice, inflamabile sau explozibile comporta riscuri foarte mari. Pentru prevenirea acestora sunt instituite masuri de genul : interzicerea urmarii unor anumite itinerarii, consolidarea cisternelor, supravegherea radio a vehiculelor, etc.

15. - ECOLOGIA INDUSTRIALA

Ecologia industriala reprezinta o metoda de restructurare a industriei in sisteme ciclice ca si cele proprii lumii naturale, in scopul de a creea si dezvolta industrii curate, luand ca model mediul natural in rezolvarea problemelor ecologice.

Se considera ca aplicarea modului natural la nivelul operatiunilor industriale ar determina o sporire a eficientei, o diminuare a consumului de resurse naturale si s-ar reduce si pierderile tehnologice. In sistemul natural nu exista deseuri. Nutrimentele unei specii provin din moartea si dezintegrarea altora. In natura toxinele nu se inmagazineaza ci se sintetizeaza la locul de folosinta. Obiectul ecologiei industriale este tocmai acela de a identifica si aplica principiile naturii in domeniul activitatii industriale. Ideea ecosistemului industrial se bazeaza pe interschimbul eficient de subproduse intre firmele industriale, iar metabolismul industrial se concentreaza in procesele care au loc in interiorul fiecarei firme in vederea reducerii cererii de energie. Biotehnologia ar putea imbunatatii procesele industriale.