Diversitatea ecosistemelor

Diversitatea ecosistemelor.

a.)Ecosistemele oceanice.-Aproape 3/4 din suprafata Pamantului sunt acoperite de apa marilor si a ocenelor.Organismele fotosintetice se pot dezvolta la suprafata marilor,pe o adancime de cativa metrii.In adancime nu patrune lumina solara sin u exista organisme fotosintetice.Ecosistemele oceanice se clasifica in trei categorii:

-din apele litorale.

-de la suprafata deschisa a oceanului.

-din adancul marilor si oceanelor.

Cele mai bogate in vietuitoare sunt ecosistemele oceanice din apele litorale ,aici se practica si pescuitul oceanic.

In largul marilor si oceanelor pluteste liber in apele de suprafata mai bine luminate(pana la 100metrii adancime.)o comunitate de organisme de o mare diversitate ce consituie planctonul.Cele mai multe din acestea sunt alge si bacterii fotosintetizatoare pe seama carora se realizeaza 40%din fotosinteza desfasurata pe planeta noastra.De aici rezulta importanta covarsitoare a acestor oceane in mentinerea vietii pe intreaga planeta si obligativitatea omului de a nu afecta asemenea ecosisteme,prin dezechilibre ecologice provocate de activitatile sale.

Sub 300 de metrii adancime,in apele marilor si oceanelor traiesc putine organisme,cele mai multe dintre ele avand trasaturi particulare ,uneori ciudate.Unele dintre ele sunt bioluminiscente (producatoare de lumina),altele din abisul marilor si oceanelor ,sunt producatoare de curent electric,etc.

b.)Ecosisteme de apa dulce .-Lacurile interioare reprezinta 1,8%,pe cand raurile si izvoarele doar 0,3% din suprafata globului.Toate habitatele de apa dulce sunt puternic influentate de cele de pe uscat ,prin materia organica si anorganica ajunsa de pe maluri in apele continentale.In lacuri si balti se diferentiaza o zona marginala ,o zona a apelor de suprafata din larg si o zona de adancime(bentonica) in care nu patrunde lumina.

Pe baza productiei de materie organica,lacurile sunt incadrate in doua categorii eutrofice si oligotrofice.Lacurile eutrofice au o aprovizionare abundenta cu substante minerale si materie organica,cu straturi adanci sarace in oxigen,pe cand cele oligotrofice sunt mult mai vulnerabile la poluare.

c.)Ecosistemele de uscat.-distributia ecosistemelor de uscat este neuniforma.Padurile tropicale sunt ecosistemele terestre cele mai bogate in specii biologice.Ele contin cel putin jumatate dintre speciile de plante si animale terestre de pe Pamanat(peste 2 milioane.)pe o suprafata de 1600m patrati de padure tropicala din Rondonia *Brazilia)se afla 1200 specii de fluturi,adica jumatate dintre speciile de fluturi din SUA si Canada,la un loc !Distrugerea padurilor ecuatoriale pentru redarea unor noi suprafete agriculturii reprezinta un factor de risc major in evolutia acestor ecosisteme.

Savanele sunt tinuturile uscate tropicale ,cu iervuri situate de o parte si cealalta a tropicelor.Exista in savane si unii arbori ,dar acestia se afla la mari distante unii fata de altii.Ploile sunt sezoniere si aduc 75-125 cm anual.Unele din speciile din savana sunt active doar in timpul sezonului ploios.Camila si zebra formeaza turme enorme in savana africana.Ansamblul de ecosisteme din savana numit inca biomul savanei este unul de tranzitie intre cel al padurilor pluviale tropicale si cel al desertului.

Deserturile-in interiorul continentelor se afla cele mai mari deserturi ale lumii,in Africa(Sahara),in Asia (Gobi) si in Australia (Marele desert de Nisip).Aici nivelul ploilor abia atinge anual 25cm,din care cauza vegetatia este foarte rara.Plantele si animalele au elaborat in cursul evolutiei lor legata de desert,adaptari speciale(frunze transformate in spini,tulpini transformate in depozite de apa,radacini adnc infipte in nisip,la plante,saparea de gropi adanci in nisip in care se adapostesc ,sau desprinderea unui comportament activ nocturn,la animale).Camila bea cantitati mari de apa si rezista apoi timp indelungat fara apa.

Pajistile temperate(stepe).La jumatatea distantei dintre Ecuator si Poli se fala regiunile temperate in care cresc abundent ierburi de diferite specii.Asemenea pajisti de campie sunt abundente in Europa ,Asia.America de Sud.Candva,asemenea pajisti preriile erau abundente in America de Nord,dar ele au fost convertite in terenuri agricole inalt productive.In asemenea pajisti sunt abundente turmele de mamifere ierbivore..Candva in preriile americane traia si bizonul,iar in Campia Romana traia pe vremea lui Alexandru Odobescu,dropia -o pasare ce constituia vanatul preferat al potentatilor zilei.

Padurile de foioase-Clima temperata cu ierni reci si veri calde,precum si precipitatiile abundente din jurul paralelei de 45 de grade,au favorizat dezvoltarea abundenta a padurilor de foioase cu frunze cazatoare in Eurasia,partea de N-E a SUA si partea de E a Canadei.In asemenea paduri traiesc si animale caracteristice zonei temperate :ursul,lupul,caprioara.Cele mai bogate in specii sunt padurile de foioase din Asia de Est,in speta China.

Taigaua-Padurile nesfarsite de conifere care ocupa vaste suprafate in emisfera boreala a Asiei si Americii de Nord consistuie ecosistemul cel mai intins din lume cunoscut si sub numele de taiga.Aici iernile sunt lungi si reci,sezonul de crestere este scurt,in timpul verii scurte cand cad si cele mai multe precipitatii.Elanul,renul,caprioara,lupul,ursul,rasul,etc.constituie reprezentantii animali ai biocenozelor din taiga.Uneori apar si palcuri de mesteacan,stejar sau salcie,dar caracteristice pentru taiga sunt coniferele(bradul,molidul,pinul,etc.)

Tundra-Dincolo de marile paduri de conifere din taiga si inainte de gheturile polare se mai intalnesc doar putini arbori.Ierburi rare in tinuturi deschise constituie peisajul comun pentru acest ecosistem enorm de intins care este tundra.Mamiferele mari precum moscul,caribul,renul,etc,se intalnesc impreuna cu lupul,vulpea sau rasul.Populatiile rozatorului lemming cresc si descresc intr-un ciclu pe termen lung,in functie de densitatea pradatorilor.

Exista si ecosisteme de tip special cum sunt cele din regiunile mediteraneene,cu vegetatie xerofita(adaptata la uscaciune) prezentand frunza partial sau integral transformate in spini si fauna caracteristica,apoi ecosistemul polar,de ghetar,ecosistemul de zona montana(alpina),cel cu paduri sempervirente umede sau cu paduri musonice si ecosistemul de semideserturi,etc.

Biomul-este un ecosistem major,adica o grupare de ecosisteme care se asemana prin conditiile biotopurilor lo r la care organismele care intra in componennta biocenozelor respective prezinta adaptari similare.Biomul este alcatuit din ecosisteme care prezinta continuitate spatiala si care sunt legate intre ele prin zone de tranzitie denumite ecotonuri sau ecocline.Exista doua categorii principale de biomi :biomi acvatici si biomi terestrii.Biomii acvatici sunt la randul lor incadrati in doua categorii :biomi ai apelor continentale si biomi ai apelor maritime si oceanice.

Delta-este un ecobiom in componenta caruia intra ecosisteme acvatice(lotice , lacustre,palustre, mlastini),ecosisteme terestre silvice(forestiere),de pasune,dune de nisip fixate,etc.Un fluviu sau un rau care strabate tinuturi cu o diversitate mare de conditii fizico-geografice si de clima poate fi considerat un biom,biocenozele din apele sale pot fi,in unele cazuri de o mare varietate,ca si cand ar apartine unor ecosisteme cu totul diferite.Pe Pamant viata poate fi intalnita de la cele mai inalte piscuri muntoase la cele mai adanci gropi pe fundul oceanelor,dar cea mai mare parte a vietuitoarelor este intalnita intre nivelul marii si aproximativ 6000m inaltime.In Romania padurile de molid se situeaza intre 1200-1850m,in depresiuni intramontane coborand pana la 800 de metrii.Rareori in aceste paduri apare si scorusul,mesteacanul,paltinul de munte,ulmul, bradul sau fagul.In padurile de molid se intalnesc animale precum :ursul,lupul, soarecele vargat,soarecele scurmator,cocosul de munte,cucuveaua incaltata,pitigoiul,forfecuta,gaita,soparle si multe specii de nevertebrate.Paduri pure de brad sunt putine in Romania,fiind intalnite mai ales in Carpatii Orientali si cei Meridionali.

Padurile de amestec de fag si rasinoase se afla la altitudini mai joase.Specia dominanta este fagul,asociat cu molidul si bradul.Fagul se poate asocia cu paltinul,ulmul,frasinul,mesteacanul si plopul.In fagetele din zona de deal,fagul se asociaza cu gorunul,paltinul de campie,frasinul si carpenul.In aceste paduri se intalnesc multe specii de animale :pitigoi de munte,muscarul negru,pitulicea,ierunca, ciocanitoarea, soarecele gulerat,veverite,rasul,parsul,jderul,lupul,cerbul,etc.

Padurile de gorun se afla aproape exclusiv in zonele de dealuri,intre 300-700 metrii altitudine.Specia dominanta esye gorunul .dar ele se poate asocia cu fagul, frasinul, ciresul,jugastrul,platinul,teiul,etc.Dintre animale apar :turturica,sturzul cantator, mierla neagra,pitigoiul mare,ciocanitoarea pestrita,ciuful de padure,parsul de ghinda, caprioara, cerbul,pisica salbatica,mistretul.

Padurile de amestec dintre specii se mai numesc Quercus si alte foioase se mai numesc sleauri.Intre 100 si 300 de metrii se afla paduri de cer si garnita,ambele fiind specii de Quercus(stejar).Se mai deosebesc padurile de stejar lumanariu si de stejar pufos,precum si padurile de stejar pedunculat.

In lunci se intalnesc biocenoze forestiere numite zavoaie.In ele se afla salcia,plopul si aninul,acestia fiind arbori cu lemn moale.

Pajistile(biocenoze ierboase)sunt utilizate ca pasuni si fanete pentru cresterea animalelor domestice(bovine,ovine,cabaline).In ele se afla numeroase si felurite specii de animale.Se diferentiaza pajistii alpine si dubalpine,pajisti montane,pajisti de deal si de podis si pajisti de campie.Atat biocenozele terestre cat si cele acvatice au suferit modificari prin interventia oamenilor(antropice),mai ales in urma defrisarilor padurilor.