Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


ANALIZA MODULUI DE GOSPODARIRE A APELOR UZATE LA MINELE DIN VALEA JIULUI

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



ANALIZA MODULUI DE GOSPODARIRE A APELOR UZATE

LA MINELE DIN VALEA JIULUI



REZUMAT

Lucrarea prezinta unele aspecte legate de impactul activitatii miniere din Valea Jiului asupra receptorilor naturali din bazinul hidrografic Jiu.

Investigatiile au fost efectuate in cadrul bilanturilor de mediu nivel I si II, evaluare risc si elaborarea propunerilor de program de conformare de catre INSEMEX Petrosani pentru unitatile miniere din Valea Jiului in vederea obtinerii autorizatiilor de functionare din punct de vedere al protectiei mediului.

Lucrarea prezinta sintetic sursele de alimentare cu apa potabila si tehnologica a unitatilor si impactul utilizarii acestora asupra mediului inconjurator.

Aspecte legislative legate de utilizarea apei

Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.

Apele fac parte din domeniul public al statului si constituie un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare.

Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor.

Ca urmare a angajamentelor sumate pentru integrarea in Uniunea Europeana, Guvernul prin Ministerul Medului si Gospodaririi Apelor a transpus din Aquisul

Comunitar totul sau partial in legislatia nationala o serie de Directive, care au legatura cu activitatea miniera, dintre care mentionam:

Directiva Consiliului 80/68/CEE din 17 decembrie 1979 privind protectia impotriva poluarii apelor subterane cu anumite substante periculoase;

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileste cadrul european de actiune in domeniul politicii apelor.

Directiva Consiliului 76/464/CEEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii (si cele 7 directive fiice).

Directiva Consiliului 98/83/CEE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinata consumului uman, s.a.

Legea organica care guverneaza problema gospodaririi apelor si pentru activitatea miniera este legea apelor nr. 107/25.09.1996 actualizata.

Aceasta prevede ca in scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii, inclusiv cei din activitatea extractiva a resurselor minerale au urmatoarele obligatii:

sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii odata cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute de apele uzate;

sa reduca progresiv sau sa elimine treptat evacuarile, emisiile si pierderile de substante prioritare periculoase;

sa adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din surse, care sa asigure cerintele calitative si cantitative ale folosintelor de apa;

sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;

sa respecte disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care utilizeaza apa si evacueaza apele uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor.

Art. 20 din Legea Apelor specifica faptul ca apele de mina sau de zacamant pot fi evacuate in cursuri de apa, numai dupa epurarea lor corespunzatoare, astfel incat sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata.

Apa subterana evacuata din mine sau cariere poate fi reinjectata in subteran cu conditia eliminarii oricaror posibilitati de poluare a apei subterane.

Exploatarea agregatelor minerale respectiv a rezervelor omologate este permisa numai cu respectarea conditiilor de scurgere a apelor si de asigurare a stabilitatii malurilor si fara afectarea constructiilor din zone ce au legatura directa sau indirecta cu regimul de curgere a apelor.

Lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele pot fi promovate si executate in baza avizului de gospodarire a apelor respectiv notificarii emise de Administratia Apele Romane. Punerea in functiune a acestor lucrari se face numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.

Elaborarea documentatiilor pentru fundamentarea solicitarii avizului de gospodarire a apelor trebuie sa se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, dupa caz, pe studii de gospodarire a apelor si de impact al lucrarilor respective si asupra zonelor riverane.

Prin avizul de gospodarire a apelor, investitorul poate fi obligat sa execute si alte lucrari necesare, necuprinse in documentatia tehnica, astfel incat lucrarile, constructiile sau instalatiile propuse sa nu produca pagube utilizatorilor de apa existenti din amonte si din aval.

Prin autorizatia de gospodarire a apelor cat si prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitatile de control tehnic si mijloacele de interventie in caz de incidente, avarii sau accidente si altele asemenea.

2. Analiza modului de gospodarire a apelor potabile si industriale la unitatile miniere din Valea Jiului

Unitatile miniere din Valea Jiului utilizeaza atat apa potabila pentru nevoi igienico-sanitare cat si apa industriala pentru nevoi tehnologice, ca de exemplu spalarea carbunelui energetic, racirea instalatiilor si utilajelor din subteran si suprafata, prevenirea si combaterea focurilor endogene prin innamolire cu cenusa de termocentrala, combaterea prafului exploziv si pneumoconiogen din subteran, injectarea stratelor de carbune, etc.

In tabelul nr.1 pentru unitatile miniere se prezinta:

sursele de alimentare cu apa potabila si tehnologica;

modul de tratare al apelor captate;

consumurile orientative de ape potabile si tehnologice.

Din tabel rezulta ca:

majoritatea unitatilor miniere dispun de statii de tratare in vederea potabilizarii apei (daca capteaza apa prin emisari);

consumurile de apa potabila si tehnologica sunt dependente de capacitatea de productie, nr. de angajati, dotarea cu utilaje si instalatii care necesita racirea acestora, aplicarea innamolirii pentru prevenirea focurilor de mina, prevenirea prafului, s.a.

in general la majoritatea unitatilor consumul de apa tehnologica este ridicat.

In tabelul nr.2 este redat modul de tratare si evacuare in emisari a apelor uzate de mina si amenajare.

Din tabel rezulta ca:

apele de mina de la unele unitati miniere sunt evacuate direct in emisari iar de la altele sunt decantate de suspensii in decantoare dar fara utilizarea reactivilor de precipitare a acestora;

la majoritatea unitatilor apele utilizate pentru nevoi igienico-sanitare sunt evacuate direct in emisari fara o epurare prealabila.

In tabelul nr.3 sunt redate parametrii apelor de mina si menajere care depasesc limitele admise de norme.

Analizand tabelul nr.3 rezulta urmatoarele aspecte:

la minele Livezeni si Petrila apa de mina evacuata din subteran este partial reintrodusa in subteran in scop tehnologic.

apele de mina de la unitatile miniere evacuate in emisari sunt incarcate cu suspensii. Cantitatea de suspensii este mai mica daca acestea sunt trecute prin decantoare, cu toate ca nu se utilizeaza curent coagulanti sau floculanti. Apele de mina de la E.M. Petrila nu corespund din punct de vedere al suspensiilor si al consumului de oxigen, iar cele de la Lonea depasesc continutul de fosfor;

apele utilizate pentru nevoi igienico-sanitare sunt incarcate ca suspensii, azot amoniacal (NH4), detergenti si fosfor. De asemenea nu corespund din punct de vedere al consumului de oxigen (CBO5 si CCO).

ALIMENTAREA CU APA POTABILA SI INDUSTRIALA A UNITATILOR MINIERE

Tabel 1

MINA

ALIMENTAREA CU APA POTABILA

ALIMENTAREA CU APA INDUSTRIALA (TEHNOLOGICA)

Sursa de alimentare

Mod de tratare/captare

Debite medii consumate

Sursa de alimentare

Mod de tratare/captare

Debite medii consumate

VULCAN

Captare proprie - Paraul Crividia

Statie de tratare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 125,28 mc/zi

Captare proprie - Paraul Crividia

Statie de tratare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 3594,2 mc/zi

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

LONEA II

Captare proprie - Paraul Voievodul - Bilele

Statie de tratare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 2160 mc/zi

Captare proprie - Valea Arsului

- instalatie de captare (baraj)

- instalatie de aductiune

Q = 124,4 mc/zi

LONEA III

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Balta Jiet

Q = 32,8 mc/zi

PETRILA

Captare proprie - Paraul Jupaneasa

Statie de filtrare -clorinare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 842 mc/zi

Captare proprie - Raul Jiul de Est

Q = 3589 mc/zi

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Q = 316 mc/zi

LUPENI

Captare proprie - Paraul Sohodol

Statie de filtrare -clorinare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 100 l/s

Partial apa de mina este evacuata la suprafata, decantata si reintrodusa in reteaua de apa industriala

Q = 750 mc/zi

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Tabel 1 (continuare)

LUPENI

Gura de mina

BARBATENI

Captare proprie - Paraul Mierleasa

Statie de filtrare-clorinare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Captare proprie - Paraul Mierleasa

Statie de filtrare-clorinare

LIVEZENI

Captare proprie - Paraul Maleia

Statie de filtrare -clorinare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q = 30000 mc/luna

Partial apa de mina este evacuata din Incinta Maleia, si reintrodusa in subteran pentru innamolire

Q =    1547 mc/zi

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Q = 144 mc/zi

PAROSENI

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Q = 348 mc/zi

Captare proprie - Izvorul Serbanilor

Q =    1547 mc/zi

URICANI

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Q = 262 mc/zi

Captare proprie - Paraul    Sterminos

Statie de tratare cu instalatie de captare, tratare si aductiune

Q =    1085 mc/zi

UP COROESTI

Reteaua RAAVJ

Asigurat de RAAVJ

Debite contorizate

Q = 325 mc/zi

Captare proprie - Paraul Sterminos

Paraul    V. Ungurului

Paraul    Crividia

Apa este 80% recirculata in fluxul tehnologic

Q =    9062 mc/zi

EVACUAREA APELOR UZATE DE MINA SI MENAJERE DE LA UNITATILE MINIERE

Tabel 2

MINA

APE DE MINA

APE UTILIZATE PENTRU NEVOI IGIENICO-SANITARE

Sursa

Mod de tratare

Deversare in receptori

Debite evacuate

Sursa

Mod de tratare

Deversare in receptori

Debite evacuate

EM VULCAN

Subteran

Cu decantare

- 2 decantoare

de 100 mc/h

Paraul Crividia

700 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara epurare

Paraul Crividia

EM LONEA

Incinta II

Subteran

Cu decantoare subterane

Paraul Valea Arsului

1080 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara epurare

Paraul Valea Arsului

EM LONEA

Incinta III

Subteran

Fara decantare

Balta Jiet

Nevoi igienico-sanitare

Fara epurare

Paraul Jiet

PETRILA

Subteran

Fara decantare

Jiul de Est

1920 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara decantare

Jiul de Est

191,5 m3/zi

LUPENI

Subteran

Fara decantare

Jiul de Vest

750 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara decantare

Paraul Stefan

Jiul de Vest

60 m3/zi

Gura de mina Barbateni (Mina Lupeni)

Subteran

Decantoare longitudinale

Jiul de Vest

428,4 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara decantare

Paraul Mierleasa

107 m3/zi

PAROSENI

Subteran

Tratarea apei prin decantare

Jiul de Vest

334,6 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Decantare

Jiul de Vest

80 m3/zi

URICANI

Subteran

Bazine de decantare

Jiul de Vest

680 m3/zi

Nevoi igienico-sanitare

Fara decantare

Jiul de Vest

42 m3/zi

9

INDICATORII APELOR DE MINA SI PENTRU NEVOI IGIENICO-SANITARE CARE DEPASESC VALORILE ADMISE

Tabel 3

MINA

APE DE MINA

APE UTILIZATE PENTRU NEVOI IGIENICO-SANITARE

Punct de recoltare

Indicator

UM

Concentratia

Depasirea

limitei admise [ori]

Punct de recoltare

Indicator

UM

Concentratia

Depasirea

limitei admise [ori]

determinata

admisa

determinata

admisa

LONEA

EM LONEA

Suspensii

mg/m3

Decantor

Suspensii

mg/m3

Fosfor

mg/m3

VULCAN

Put 7 V

Suspensii

mg/m3

NH4+

mg/m3

Put Chorin

Suspensii

mg/m3

PAROSENI

Iesire din statia de decantare

Suspensii

mg/m3

Punct de deversare Jiu

NH4+

CBO5

CCO-Cr

mg/m3

PETRILA

Deversare Jiu

Suspensii

CBO5

CCO-Cr

mg/m3

Suspensii

Fosfor

NH4+

mg/m3

Suspensii

NH4+

Fosfor

mg/m3

LUPENI

Camin Incinta Principala

Suspensii

mg/m3

Deversare nr. 2

Suspensii

mg/m3

Gura de mina Barbateni (Mina Lupeni)

Incinta EM Barbateni

Suspensii

mg/m3

Evacuare apa menajera

Suspensii

CBO5

CCO-Cr

mg/m3

LIVEZENI

Incinta

principala

Suspensii

mg/m3

Corp administr.

Detergenti

anionici

mg/m3

Incinta Maleia

Suspensii

mg/m3

CBO5

mg/m3

CCO-Cr

mg/m3

URICANI

Suspensii

mg/m3

Evacuare emisar

Azot amoniacal

NH4+

mg/m3

Evacuare emisar

Suspensii

mg/m3

Suspensii

NH4+

CBO5

CCO-Cr

mg/m3

3. MASURI PROPUSE PENTRU DIMINUAREA POLUARII APELOR DE

SUPRAFATA CAUZATE DE ACTIVITATEA MINIERA

In conformitate cu Legea Apelor, Administratia Apele Romane a negociat si incheiat pe termen scurt cu Compania Nationala a Huilei un document tehnico-juridic (program de etapizare) in care sunt redate masurile necesare de realizat pentru reducerea impactului activitatii miniere asupra receptorilor naturali.

Aceste masuri sunt partial redate in tabelul 4.

Tabelul 4

Unitatea

Masura necesara

de realizat

Termen

Efectul    masurii

Unitatea de

preparare a carbunelui

Coroesti

Reabilitarea retelei de canalizare ape menajere si pluviale

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 002 / 2002.

Evacuarea apei se va face in reteaua de canalizare a orasului Vulcan

Lonea

Dotare statie de epurare ape menajere

termen

depasit

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Est

Realizare statie de epurare ape de mina

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Est

Petrila

Dotare statie de epurare ape menajere

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Est

Realizare statie de epurare ape de mina

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Est

Vulcan

Dotare statie de epurare ape menajere

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Vest

Paroseni

Realizare statie de epurare ape menajere

termen

depasit

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Vest

Lupeni

Canalizare si epurare ape de mina

trim. IV

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Vest

Uricani

Dotare statie de epurare ape menajere

termen

depasit

 Incadrarea in NTPA 001 / 2002.

Evacuarea apei dupa epurare se va face in raul Jiul de Vest

4. CONCLUZII

Bilanturile de mediu elaborate de INSEMEX Petrosani in anii 2005-2006 pentru unitatile miniere au scos in evidenta urmatoarele aspecte:

ca surse de alimentare cu apa pentru nevoi igienico-sanitare si in scop tehnologic pentru unitatile miniere sunt reteaua orasului (RAAVJ) si captarea din surse proprii, cu tratarea in prealabil in vederea potabilizarii acesteia;

in general consumurile de apa tehnologica la majoritatea unitatilor miniere sunt ridicate;

apele de mina de la unitatile miniere sunt evacuate in receptori, cu sau fara decantarea prealabila de suspensii si fara utilizarea coagulantilor sau floculantilor;

apele utilizate pentru nevoi igienico-sanitare de la unitati miniere incarcate cu poluanti specifici acestor ape, sunt evacuate in receptori fara epurarea acestora.

In prezent Compania Nationala a Huilei din Petrosani a cuprins in bugetul propriu atat achizitionarea de statii de epurare ape menajere cat si reabilitarea decantoarelor existente, respectiv realizarea de noi decantoare performante.

BIBLIOGRAFIE

1. Bilanturi de mediu si Rapoarte la bilanturile de mediu nivel I si II, evaluare risc si elaborare propuneri de program de conformare pentru unitatile miniere Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroseni, Lupeni (Gura dew mina Barbateni), Uricani si Preparatia Coroesti.

Elaborator: INSEMEX Petrosani, in perioada 2005 - 2006

2. Elaborarea documentatiilor de gospodarire a apelor la unitatile miniere din valea Jiului.

Elaborator: INSEMEX Petrosani, in perioada 2005 - 2006

3. Legea Apelor nr. 107/1996 actualizata

4. Directive europene legate de utilizarea apei potabile.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1466
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved