CADRUL NATURAL - PAJISTI

1. Localizarea administrativa

Trupurile de faneata studiata se afla in proprietatea locuitorilor comunei Satu Mare, fiind administrata tot de acesti locatar.Se situeaza pe platoul muntelui Harghita din muntii Harghita ai Carpatilor Orientali, la o altitudine 750-900m.

2. Cai de acces

Trupurile de faneata luate in studiu sunt asezate de la marignea satului prin drumurile de acces la camp care sunt situate dealungul drumului national 13 A intre Odorheiu Secuiesc si Miercuria Ciuc.

3 Localizare geografica

Comuna Satu Mare este situata in depresiunea Odorheiului, in partea sudica a judetului Harghita, spre nord la o distanta de 10 km de municipiul Odorheiu Secuiesc de-a lungul drumului national DN 13A in directia spre municipiul Miercurea Ciuc (figura 1.). Comuna este strabatuta de paraul Bradesti. Este marginita de urmatoarele comune:

- la nord comuna Zetea - la vest comuna Bradesti - la est comuna Capalnita - la sud orasul Vlahita si comuna Martinis

Comuna are in componenta un singur sat: Satu Mare.
    Suprafata totala a comunei este de 989 ha dintre care in intravilan 285 ha iar in extravilan 704 ha (padure 1.157 ha ).
    Populatia comunei este de 1962 persoane, dintre care numarul populatiei activi este de 1000 persoane. Altitudinea din localitate de mai sus o mare nivel de 550 m de cerc miscarile. De puncte de frontiera sat situat la o mai mare de 880 m, care trece in zbor ei de nastere / iepure a lui Simon, Kereknyres acoperis, lui Cornel gatul /. Aceasta frontiera este format-o aici de viata a persoanelor, si invers omul propria forme de profit satului frontiera.

Versantii, pe langa fragmentarea fluviatile, sunt fragmentate de organisme torentiale si de alunecari. In modelarea versantilor au avut loc si procese derazionale.

Culmile dealurilor sunt dispuse paralel cu valea principala, si sunt moderat fragmentate de vaile transversale (dezvoltate in general pe falii, rupturi sau pe structuri monoclinale).

In zonele ridicate, cu roci mai rezistente, s-au format cu pastrarea suprafetelor vechi, martori rezidual, ca Cornel gatul, cu forme proeminente, cu versanti puternic inclinati sau chiar abrubti. Aceste suprafete fragmentate sunt expuse proceselor de eroziune excesiva.

Versantii sunt moderate in argile, in marne, siltite sau in nisipuri sunt moderat inclinate, deseori cu profile convexe. In zone cu subasment argilomarnos si cu panza de apa freatica ridicata s-au dezvoltat alunecari active, semistabilizate sau stabilizate. Alunecari dezvoltate sunt de adancime mica, de 1 - 5 m. Pe versanti s-au dezvoltat bazine erozionale suspendate combinate cu bazinele derazionale.Bazinele prezinta forme concave sub forma de cuvete sau depresiuni suspendate.

In bazinele s-au evoluat ravene, organisme torentiale si alunecari, dar sunt prezente si procese de colmatare. in bazinele s-au format in general feoziomuri si soluri hidromorfe ca soluri negre, soluri gleice sau gleizate.

La baza versantilor s-au format conuri de dejectie si glacisuri alcatuite din materiale coluviale din argile, marne, pietrisuri nisipoase si local din bolovanis.

Figura 1. Localizarea geografica

4. Hidrologia si geologia

Apele superficiale din perimetrul cartat se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Tarnava mare, subbazinul Bradesti. Apele de suprafata sunt colectate de paraul Bradesti.

Cursul de apa este alimentat din ape de precipitatii si de ape din topirea zapeziilor in timp de iarna este alimentat preponderent de ape subterane. Viiturile maxime se produc lunile aprilie, iunie. Scurgerea maxima se produce primavara (40-45%) medie vara (25-3070) si iarna (20- 25%) iar maxima toamna (10-1570).Scurgerea medie este de 8-10 1/s/km², scurgerea maxima este de 0,5-1,01/s/km^-.

Apa freatica este cantonat in depozite neogene constituite din strate slab-putemic inclinate si slab cutate. Putem deosebi 2 complexe un complex permeabil format din nisipuri, gresii, siltite nisipoase, conglomerate si un complex slab permeabil sau impermeabil format din argile, argile marnoase, siltite stratificate.

Apa freatica este cantonata in orizonturi cu porozitate ridicata in orizonturi nisipoase, gresoase, conglomeratice sau in orizonturi cu crapaturi fisuri de roci cu permeabilitate si porozitate redusa in argile, marne si siltite. Nivelul apelor freatice este situat la 2-15 m adancime in functie de structura, inclinarea si pozitia stratelor. Suprafata panzii freatice un nareste panta generala a terenului iar la baza versantiilor are un caracter ascensional prin care s-au format soluri gleice sau gleizate.Apele freatice din zona versantilor sunt slab mineralizate sub 1 gr/l. La baza versantilor creste mineralizarea apelor freatice cu Ca(HCO3)2.

5. Solurile

Zona comunei este caracterizata prin relieful variat, fragmentat, structura geologica variata, conditiile fito-pedoclimatice complexe, panta, drenaj, expozitie, ape freatice, varsta reliefului, procese de panta si de eroziune. Toate aceste conditii au determinat formarea unui invelis de sol cu complexitate ridicata. Pe teritorii cu expozitie nordica s-a format un eutricambosol scheletic, iar pe versatii mai umezi cu expozitie estica, nordica, nord vestica cu evapotranspiratie mai redusa s-au format Podzoluri tipice si stagnice.

In lunca comunei s-au evoluat aluviosoluri tipice si scheletice.

Datorita rocilor parentale bogate in cationi bazici in K Ca , Mg aceste soluri sunt saturate.Levigarea carbonatilor este imperfect. Acumularea carbonatilor are loc in orizonturi inferioare.

Principalele unitati de sol: Litosol, Podzol si Luvosol

6. Vegetatia si fauna

Vegetatia teritoriului studiat se caracterizeaza prin prezenta unitati floristice F 40 conforrn Hartii de vegetatie a Romaniei (1992).

Perimetrul teritoriului studiat este caracterizata prin gorun Quercus petrae si Fagul Fagus sylvatica Stratul arbustiv este caracterizat prin specii dominante de, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina, Rubus caesius, Carlina acaulis etc.

Stratul erbaceu este format din specii dominante si subdominante ca Dactylis glomerata, Briza media, Agropyrum repens Trisetum flavescens Arhenatherum elatius

Pajistile sunt caracterizate prin asociatii de specii Festuca rubra,, Agrostis tenuis, Trifolium pratense, Briza media, Plantago sp.,

Vegetatia versantilor insoriti este xerofila sau mezofila, caracterizata prin speciile dominante sau subdominante xerofite ca Festuca rubra, Agropyron repens; xero - mezofite ca Brachipodium primatum,Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia. In zonele cu exces de umiditate pe luncile, in zonele depresionare sau la baza pantelor sunt raspandite specii higrofile ca, Carex sp., Equisetum palustrae, Ranunculus acer, Juncus sp. , Myosotis palustris, Mentha aquatica.

In zonele umede, in vaile derazionale in bazinele, pe soluri mai bune de faneata este raspandit asociatia cu Festuca pratensis si Carex. sp.

Pe terenuri arabile sunt cultivate culturi de grau, cartof, orz, ovaz, trifoi, lucerna, legume si pe suprafete mai restranse porumb.

7 Fauna

Teritoriul studiat este caracteristic zonei padurilor de fag si gorun. Mamiferele mari sunt reprezentate prin ursul brun, cerbul, mistretul, viezurele, vulpe, lupul si caprioara. Mamiferele de talie mica iepurele, jderul, dihorul, veverita si alunarul.

in galerii subterane sunt raspandite urmatoarele: harciogul (Cricetus cricetus), soarece de pamant (Microtis agrostis), soarece de camp (M. arvalis) si popandau.

Pasarile ce cuibaresc in zona cuprind o gama larga de specii ca mierla, potarnichia, ciocarlia, caneparul, gaita, viesparul, silvia, pitigoiul, graurul, ciocanitoarea, soimul, uliul, vulturul, bufnite, etc.Stratul ierbos si arbustiv creaza conditii favorabile dezvoltarii faunei de reptile ca soparia, gusterul, naparca, vipera si sarpele de balta. Dintre insecte putem aminti lacustele, greieri, furnici, calugaririte, cosasi, inelari, balegari, trandusi, etc. Sunt raspandite si rame , paianjeni si gasteropode terestre.

Clima

Clima teritoriului este moderat continental III D (clima racoroasa umeda, cu relief moderat accidentat) cu circulatie dominanta a aerului din nord-vest, cu ierni aspre si veri racoroase, cu precipitatii in tot cursul anului.

8.1. Temperatura

In anul 2008 temperatura medie anuala a fost 8 C. Lunile iunie, iulie, august si septembrie au depasit fiecare temperaturile normale pentru aceasta perioada. Temperaturile medii lunare din anul 2008 sunt prezentate in tabelul 1.

8.2. Precipitatiile

In anul 2008 media anuala a precipitatiilor cazute a fost de 620 mm.

Cantitatea cea mai mare de precipitatii a cazut in luna iulie mm.

Precipitatiile medii lunare in anul 2008 sunt prezentate in tabelul 2.

Durata medie al intervalului anual fara ingheti este de 120 - 160 zile. Prima zi cu ingheti apare la inceputul lunii octombrie, in general intre 1 - 6 iar ultimele intre 26 aprilie - 10 mai.

Umezeala relativa a aerului, medie anuala este de 80% (Tabelul 3).

Temperaturile medii lunare in anul 2008

Tabelul 1

Precipitatiile medii lunare in anul 2008

Tabelul 2.

Umiditatea relativa a aerului in anul 2008

Tabelul 3

8. Microclima

Principalele factori climatice prezinta variatii in functie de altitudine si expunere, fapt care determina evolutia diferentiata a solurilor.

Pe terenul studiat in zone mai ridicate in partea de sud-est si vest al perimetrului se manifesta efectul climei submontane, racoroase si umede.

Microclima zonei este influentat diferentiat in functie de panta si expozitie.

In zonele mai coborate de deal si microdepresiuni cu expozitie sudica clima este mai calda si uscata. Versantii sudici primesc un plus de lumina si caldura, datorita evapotranspiratiei accentuate umezeala este mai scazuta.

Versantii nord si nord-estici au un minus de caldura si lumina, insa au o umiditate mai ridicata.

Partea superioara a versantilor primeste un plus de caldura primavara si toamna, iar partea inferioara un plus de caldura vara si minus iarna si in timp de noapte.

Cu cat panta versantilor de est si de vest este mai domoala, cu atat primesc lumina si caldura un timp mai indelungat si invers in cazul pantelor mai inclinate.

Zonele depresionare si vaile adanci, inguste au un plus de umiditate si minus de caldura. Sunt aclapostite de vanturi, insa in perioade reci sau noaptea se formeaza inversiuni de temperatura.

9. Metoda de studiu

Exista mai multe metode de cercetare a vegetatiei pasuniilor printre care mai importante sunt: metoda gravimetrica, metoda planimetrica, si metoda geobotanica. Dintre aceste metode de cercetare a pajistilor aplicabilitatea cea mai larga o are metoda geobotanica.

La cercetarea vegetatiei pajistilor am folosit metoda geobotanica. (fitosociala) care se bazeaza pe principiul floristic-ecologic. In compozitia floristica a fiecarui asociatii s-a stabilit specii dominante, edificatoare, care construiesc asociatia predominand in ceea ce priveste numarul lor si gradul

de acoperire.

Pe langa studiul floristic am facut si o caracterizare a factorilor ecologici care au determinat asociatiile. Factorii ecologici de care am tinut cont sunt in general factori abiotici:

factori climatici

factori edafici

factori orografici

Pe langa acesti factori am tinut cont si de vecinitatile asociatiilor si de modul de folosinta.

9.1. Dinamica asociatiei vegetale

Evolutia unei asociatii se poate stabili dupa gradul de dominanta a speciilor principale si dupa prezenta speciilor invadatoare. Prin studiul unei asociatii se prinde doar un stadiu trecator a evolutiei, dar si aceasta are o deosebita importanta practica, putandu-se lua masuri corespunzatoare pentru imbunatatirea calitativa si cantitatea a productiei. Pentru o asociatie valoroasa este foarte important ca stadiul de maturitate sa fie cat mai lunga, iar succesiunea asociatiilor sa fie progresiva.

In cea ce priveste dinamica asociatiei vegetala problema de prima importanta este stabilirea stadiului de evolutie a pajistei dupa compozitia floristica. Stadiul de evolutie a pajistei se poate stabili dupa dominarea gramineelor stolonifere, cu tura rara si mixta sau cu tufa deasa. Gramineele stolonifere indica stadiul de tinerete, gramineele cu tufa rara si mixta indica stadiul de maturitate, cele cu tufa deasa indica stadiul de batranete a pajistei. Pentru folosirea la maximum a capacitatii de productie trebuie prelungit stadiul de tinerete si de maturitate

9.2. Lucrari pe teren

In cursul cercetarilor pe care le-am efectuat am urmarit:

delimitarea trupurilor

inventarierea asociatiilor vegetale

stabilirea compozitiei floristice a asociatiilor intalnite

stabilirea raspandirii a acestori asociatii pe suprafata cercetata

stabilirea factorilor care au condus la instalarea asociatiilor.

Pentru stabilirea compozitiei floristice si a structurii formatiilor vegetale am intocrnit releveurile in punctele cele mai caracteristice pentru fiecare formatie in parte. Tinand seama de heterogenitatea am executat releveuri pentru fiecare trup de pasune. M-am bazat pe specii dominante, caracteristice care construiesc formatia si care indica raportul dintre planta si mediu.

In fisa speciilor de plante 1-am trecut in urmatoarea ordine: specii din familia Graminee, Leguminoase, Cyperacee, Juncacee, si specii din alte familii botanice.

Dominante sunt de regula mai multe specii din fiecare formatie care participa cu 60-90% din masa vegetala, formand formatii coodominante. In cazul de coodominantei au dominat 2 sau 3 specii aproape in aceeasi in masura. Se deosebesc specii dominante permanente si specii dominante temporar care apar numai intr-o anumita fenofaza.

In cadrul fiecarei fitocenoze a fost efectuat cate un profil de sol dupa care s-a procedat la descrierea lui.