Lantul trofic: definitie, componente(verigi), exemple

Lantul trofic: definitie, componente(verigi), exemple.

Schimbul de substante dintre organisme si mediu este considerat baza cresterii biomasei pe Terra.

Lanturile trofice reprezinta caile prin care un organism isi procura hrana, reprezentand unitati functionale ale transformarii si transmiterii nutrientilor. Prin lant trofic se intelege deci calea de vehiculare a substantelor nutritive in biocenoza.

In cadrul unui lant trofic se disting trei niveluri trofice majore:

Producatori;

Consumatori;

Descompunatori.

Primul nivel trofic major este constituit de plantele verzi care se situeaza pe nivelul producatorilor deoarece isi procura hrana prin asimilatie clorofiliana. Prin fotosinteza substantele anorganice, apa si bioxidul de carbon sunt transformate in zaharuri, proteine si lipide.

Alaturi de fotosinteza, in biosfera se intalneste si chemosinteza intalnita la bacteriile chemoautotrofe care alcatuiesc in mod asemanator materia organica primara.

Al doilea nivel trofic este cel al consumatorilor care se situeaza pe trei trepte succesive:

a)     consumatorii primari sau de gradul I, care se mai numesc si fitofagi (grecescul fiton - planta si fagein - a manca). Din aceasta categorie de vietuitoare fac parte: insectele, mamiferele ierbivore, numeroase specii de pasari si dupa unii autori chiar si virusurile patogene, bacteriile si multe specii de ciuperci;

b)     consumatorii secundari denumiti si zoofagi sau carnivori (de la grecescul zoon = animal si fagein = a manca) sau de gradul II. Acestia sunt reprezentati de animale care se hranesc cu animale fitofage la care se pot adauga microorganismele zoopatogene.

c)      Consumatorii tertiari sau de gradul III reprezentati de animale care folosesc drept hrana consumatorii secundari si primari.

In aceasta categorie, dupa unii autori se includ si parazitii animalelor, iar dupa altii parazitii consumatorilor tertiari sunt consumatorii cuaternari.

Cel de al treilea nivel trofic major este cel al descompunerii lor din care fac parte bacteriile si micromicetele, care transforma materia organica moarta in materie anorganica prin fenomenul de descompunere - fermentare si putrefactie - pe care o redau biotopului.

In functie de relief si de vegetatia existenta putem prezenta cateva exemple de lanuri trofice:

In mare: diatomee - crustacee - pesti - delfini - detritivore.

In balti si lacuri: diatomee - racusori - insecte de balta - pasari de balta - rapitoare de balta - saprofage.

La campie: cereale - rozatoare - rapitoare (soim, uliu) - detritivore.

La deal: coleoptere - pasari insectivore - uliu - descompunatori.

La munte: frunzele arborilor - omizi - ciocanitoare - uliul pasarelelor - detritivore.

Descompunatorii sau detritivorii se situeaza la toate nivelurile unui lant alimentar. Sunt in general microorganisme capabile sa utilizeze fie plantele cu clorofila, fie animalele moarte si sa recicleze elementele simple sau sa utilizeze si sa elibereze elementele simple din deseuri sau excrementele animalelor.