Nisele ecologice si coevolutii

Nisele ecologice si coevolutii

Desigur, caracterizarea structurii unui ecosistem sub raport functional nu se poate rezuma la structura determinata de relatiile de hrana. Practic, fiecare specie indeplineste un anumit rol prin

interactiunea cu elementele (abiotice si biotice) ecosistemului, astfel ca Johnson (1910) introduce termenul de nisa ecologica.

Nisa ecologica reprezinta functia unei specii, campul ei de activitate, relatiile sale cu comunitatea de specii in care se afla, cum si cu cine (pe seama cui) se hraneste, cui serveste drept hrana.

Odum (1971) considera ca habitatul unei specii corespunde cu "adresa" ei, in timp ce nisa ecologica arata "profesia" acesteia. Dimensiunile nisei pot fi largi sau inguste. Primele includ pasarile rapitoare, care se hranesc din mai multe biotopuri, in timp ce a doua categorie isi procura hrana numai dintr-un singur biotop.

Conform legii lui Gause, doua specii nu pot exista intr-o nisa decat segregate ecologic. Multimea conditiilor ecologice, cu optiuni pentru mai multe specii apropiate (dar care difera intre ele prin anumite particularitati) vor mentine echilibrul speciilor. Aparitia unor conditii ecologice limitate, cu posibilitati de satisfacere, in egala masura, a mai multor sau cel putin a doua specii, face ca speciile mai bine adaptate noilor conditii sa tinda sa inlocuiasca speciile convietuitoare, mai putin adaptate. Practic, in ecosistemele naturale nu exista nise libere

Sub aspect geografic, in biocenozele amplasate diferit, pot sa apara nise echivalente. De exemplu, cerbul european - cerbul Wapiti (Canada); gorunul (Europa) - stejarul rosu (America de Nord) indeplinesc functii similare, cu toate ca apartin unor biocenoze amplasate diferit din punct de vedere geografic.

Coevolutia

Plante - animale fitofage. Compozitia si biomasa covorului vegetal sunt supuse presiunii continue din partea fitofagelor. Actiunea acestora se manifesta pe trei planuri: pasunat, distrugerea semintelor, transformarea solului. De exemplu, suprapasunatul mamiferelor salbatice nu conduce la distrugerea covorului vegetal. In diferite zone ale globului, s-a observat ca pasunatul selectiv in padurile mixte are efecte favorabile aspra diversitatii covorului vegetal. Un efect similar are si invazia rozatoarelor, care contribuie la eliberarea covorului vegetal de resturi si la germinarea semintelor unor specii vegetale.

Plante - polenizatori. Atinge punctul culminant in situatia in care dezvoltarea unor plante este legata strict de prezenta unei anumite specii de polenizatori. De exemplu, pasarea colibri este adaptata la polenizarea plantelor din padurea tropicala. Cele 20 de specii de colibri se interconecteaza cu 45 de specii de plante. Smochinul, yucca sunt plante polenizate numai de o singura specie de insecte.

Plante - microorganisme. Pe radacinile plantelor se dezvolta o bogata microflora, ca un subsistem aparte al ecosistemului. Acestea au rolul de a disponibiliza substantele minerale necesare plantelor. Astfel, multe specii de plante formeaza micorize, simbioze cu ciuperci inferioare - lamai, leandru, orhidee etc.

Animale - microorganisme. In diferite aparate si sisteme ale organismului animal se dezvolta bacterii si ciuperci care concura in metabolism. Astfel, furnicile attide din Brazilia cultiva ciuperci si se hranesc cu hidratii de carbon furnizati de acestea prin degradarea celulozei. Termitele sunt dependente de ciuperci, fiindca nu sunt capabile sa digere lignina, bogat reprezentata in hrana lor.

In ansamblul lor, relatiile interne din biocenoza, in special cele trofice, constituie factori ecologici dependenti de comunitatea de specii, respectiv factori biotici. Actiunea lor interdependenta genereaza, la nivelul ecosistemului, coevolutia.

Coevolutia reda dependenta reciproca a proceselor evolutive ale speciilor, specii care sunt ecologic conectate intre ele, fara insa sa schimbe intre ele gene.

Ordinea biocenotica se realizeaza prin existenta unor sisteme de relatii de tipul: plante - animale fitofage; plante cu flori - animale polenizatoare; plante - microorganisme; animale - microorganisme; sisteme gazda - parazit; sisteme patogene; concurenta interspecifica; relatia prada - pradator.