Modificari globale: Efecte pe termen lung ale poluarii si degradarii mediului

Modificari globale: Efecte pe termen lung ale poluarii si degradarii mediului

In contextul actual de dezvoltare a industriei si a transporturilor, efectul de sera nu poate fii controlat. Nici Romania nu va fi scutita de schimbarile climatice, astfel ca este absolut necesar un program de actiune in preintampinarea efectelor dar si pentru cunoasterea in detaliu a unor fenomene extreme cum sunt inundatiile, tornadele, secetele excesive si alunecari de teren, etc. Populatia trebuie informata si administratiile la nivel local/regional si national trebuie sa prevada actiuni de sustinere in acest sens, de constientizare a fenomenelor si de aparare impotriva lor. Mai in gluma, mai in serios, ne putem imagina ca, in locul lanurilor de porumb, care nu rezista la conditiile de temperatura ridicata, taranii anului 2030 vor cultiva plantatii de portocali

Fenomenul de incalzire globala a Pamantului din ultimul secol, mai accentuat dupa anul 1983, a devenit o preocupare tot mai serioasa pentru intreaga populatie a globului.
Prima analiza oficiala mai consistenta a situatiei create prin efectul de sera a fost facuta la Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice care a avut loc la Montreal (Canada), in anul 1987, cu participarea tuturor sefilor de stat.

Un an mai tarziu, in 1988, la Conferinta de la Toronto (Canada) s-a solicitat reducerea emisiilor de CO₂ cu 20% pana in anul 2005, ca prima masura de reducere a "efectului de sera".
Dupa multe alte interventii ramase fara ecou la nivelul conducatorilor de state, a intervenit Protocolul de la Kyoto (Japonia) din anul 1997, care o constituit o prima incercare concreta a statelor industrializate de a reduce toate emisiile poluante din atmosfera cu efecte in declansarea efectului de sera (CO₂, metan, petroxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi si hexafluorura de sulf). Tarile din Uniunea Europeana s-au angajat sa reduca emisiile poluante in medie cu 8%, pana in anul 2012.

Expertii au sustinut necesitatea ca, pana in anul 2050, aceste reduceri de emisii sa atinga 50% fata de anul 1990. Pentru a fi eficienta, aceasta actiune ar fi fost obligatorie si pe teritoriile statelor care au refuzat ratificarea. Desi acest Protocol a fost semnat de reprezentantii a 141 de tari (inclusiv Romania, din anul 2001), totusi au existat unele tari puternic industrializate (SUA, Australia), precum si unele tari africane, ale caror guverne au refuzat cu inconstienta sa-l ratifice, fara nici o motivatie stiintifica.

La toate aceste conferinte si congrese internationale, oamenii de stiinta au avertizat asupra pericolelor grave care pandesc omenirea, dar cuvantul lor nu a fost luat in consideratie, ceea ce a facut ca astazi sa se manifeste, tot mai evident, actiunile devastatoare ale efectelor de sera pe toate latitudinile Globului.

In lipsa unor masuri ferme, coroborate pe toata suprafata Globului, fenomenul de sera s-a intensificat, astfel ca ultimul deceniu din secolul al XX-lea a inregistrat cele mai ridicate temperaturi medii anuale din toate timpurile, indeosebi in anul torid 1998.
Se considera ca aceleasi fenomene de supraincalzire globala au dus la temperaturile de 4700C de pe planeta Venus, unde atmosfera era alcatuita aproape exclusiv din CO₂. Pe Pamant, o incalzire masiva ar fi avut loc in urma cu 130.000 de ani, fiind cauzata de o schimbare a orbitei Pamantului si de unele explozii solare. Statisticile meteorologice si analizele facute pe inelele trunchiurilor de copaci, ale grosimii straturilor de gheata si coralilor au aratat ca temperaturile inregistrate spre sfarsitul secolului trecut au fost cele mai ridicate din ultimii 1.000 de ani, de data aceasta declansate nu de fenomene astronomice, ci de greselile omenirii.

Industrializarea masiva

Industrializarea galopanta, cu consum masiv de combustibili fosili (petrol, gaze naturale si carbuni este cea mai importanta cauza a degradarii grave a calitatii atmosferei pe scara mondiala. Prin arderea acestor combustibili in fabrici si uzine, au loc emisii de gaze, cu precadere dioxid de carbon, care retin, in atmosfera, cantitati mari de radiatii solare. S-a calculat ca anual se degaja, pe Glob, cantitatea de 21,52 miliarde de tone de CO₂ din care 64% in numai 10 state mari consumatoare de combustibili. Dintr-o statistica ce raporteaza volumul de CO₂ degajat la populatia tarii respective rezulta ca intre aceste 10 state se detaseaza categoric Statele Unite ale Americii, dupa care urmeaza Canada, Japonia, Germania, Rusia, Marea Britanie, Italia, Franta, China si India. O situatie complet disproportionata este cea a SUA, care acopera numai 4,6% din populatia Globului, dar emite in atmosfera circa 25% din totalul de CO₂ degajat anual la suprafata pamantului. In situatia opusa este China, care reprezinta 21,2% din populatia lumii si degaja in atmosfera numai 12,7% din CO₂ global.

Acest consum furibund de combustibili, dictat de proprietarii marilor companii industriale, a facut ca, dupa anul 1950 sa aiba loc o crestere a concentratiei de CO₂ din atmosfera cu 30%. In aceiasi perioada a crescut cu 150% continutul de gaz metan din atmosfera, rezultand din exploatarea, transportul si consumul gazelor naturale provenite din resursele miniere, dar si din gropile de gunoi, degradarea si arderea deseurilor, precum si din complexele zootehnice, mai ales cu animale rumegatoare (o vaca emite zilnic 100 litri metan ca urmare a activitatii unor bacterii existente in stomac).

Desi se cunoaste ca sursele de gaz metan sunt limitate, presupunand ca in urmatorii 30-40 de ani se vor lichida total, cu toate acestea nu s-a inregistrat nici o tara care sa adopte un regim de economisire, cu gandul la necesarul generatiilor viitoare.

Criza demografica
O alta cauza ar fi cresterea rapida a populatiei la nivel mondial. Secolul al XX-lea si inceputul secolului al XXI-lea au inregistrat o explozie demografica alarmanta, fara precedent in istoria omenirii. Din statistici oficiale rezulta ca, incepand cu anul I al Nasterii Domnului Iisus Hristos si pana in prezent, populatia Globului s-a inmultit de 28 de ori. Au existat cresteri foarte putin semnificative pana in anul 1500, inregistrand dublarea numarului de locuitori intr-un mileniu si jumatate, o crestere normala intre anii 1500-1900 (de 3,7 ori in 4 secole) si o explozie demografica exponentiala in ultimul secol (de 3,7 ori i ntr-un singur secol).

Orologiul populatiei mondiale instalat in Chicago (SUA) a semnalat in ziua de duminica 18 iulie 1999, ora 1.24, existenta pe Terra a 6 miliarde de locuitori. Vestea a fost primita cu entuziasm, dar, in acelasi timp, cu ingrijorare, intrucat arata ca in ultimele 2 decenii populatia a crescut, in fiecare an, cu cate 220.000 de guri de hranit din acelasi fond de resurse alimentare.

In fiecare secunda vad lumina zilei 5 nou-nascuti si mor 2 oameni, ceea ce conduce la unele calcule simple. se poate nota ca, in acest ritm de crestere demografica, Pamantul va trebui sa hraneasca 50 de miliarde de oameni peste 120 de ani (in cazul ca nu se vor lua masuri eficiente de planificare familiala).

Probleme serioase sunt legate si de repartizarea pe tari a populatiei globale. Din cei 6 miliarde de locuitori, peste 50% traiesc in numai 5 state (China, India, SUA, Indonezia si Brazilia).

Despaduririle
O a treia cauza o constituie despaduririle, considerate actiuni de o mare gravitate ale unor afaceristi lacomi, care, pentru o imbogatire rapida, pot afecta viata a mii sau milioane de oameni prin efectele devastatoare.

Taierile nechibzuite ale padurilor au inceput prin anii '50-'60 pe suprafete de milioane de hectare din Sahel (centrul Africii), cand unii afaceristi straini de zona ofereau preturi apetisante pe lemnul tare din padurile tropicale. In fata tentatiei de a avea valuta, bastinasii si-au vandut ultima umbra naturala pentru toti membrii familiei, provocand o catastrofa iremediabila. Sub razele fierbinti ale soarelui torid, pamanturile s-au uscat formand crapaturi largi ce inghiteau copii si animalele mici, apele au secat total, milioane de vite domestice si animale salbatice au pierit, iar locuitorii, care au rezistat in fata mortii, au luat calea pribegiei, cu valuta in traista

In ultimele 3-4 decenii, actiunea de despadurire a continuat si in zonele subtropicale si temperate, mai ales in tarile mai sarace. Intre acestea a fost inclusa si Romania unde, dupa anul 1990, au fost defrisate, cu salbaticie, peste 200.000 de hectare, mai ales in Muntii Vrancea (pe vaile Milcov, Zabala, Susita), in Muntii Rodnei, Valea Trotusului, Valea Tazlaului, Valea Nehoiului, Harghita, Covasna etc. Firmele care au exploatat masa lemnoasa, controlate de "baronii lemnului" au incalcat normele elementare legale, intrucat, dupa taierea masiva a padurilor au lasat muntii golasi, expusi la viituri si alunecari, iar lemnul brut l-au exportat, la preturi derizorii, in tari lipsite aproape total de paduri (Olanda, Ungaria) de unde s-a importat, ulterior, mobila in stare finita, la preturi ridicate.

Efectul negativ al despaduririlor este legat si de faptul ca padurile au un rol esential in absorbtia CO₂ din atmosfera prin procesul de fotosinteza, intervenind direct in diminuarea gazelor toxice si, implicit, in evitarea efectului de sera.
Poluarea apelor si a solului a constituit o alta cauza a efectului de sera si o sursa principala de gaze toxice. In ultimele doua decenii au fost inregistrate foarte multe cazuri de scufundari in apele marilor si oceanelor a unor tancuri petroliere cu mare capacitate care au deversat pe suprafata apei zeci de mii de tone de petrol. Incepand cu petrolierul Amoco Cadiz, scufundat in Bretagne (Franta), au fost consemnate multe alte catastrofe petroliere, cu poluari grave ale mediului.

Impact negativ asupra puritatii atmosferei au si poluarile pe uscat produse de deseurile industriale si zootehnice. Un exemplu din tara noastra il constituie Bucurestiul, cel mai poluat oras din Romania, mai ales in lunile caniculare de vara cand valorile noxelor se dubleaza prin emisiile de monoxid de carbon, plumb si alti poluanti toxici (lacuri, detergenti, fenoli), emanati din zonele industriale Dudesti, Faur, Vitan, Progresul, Militari, Obor, Popesti-Leordeni.

Consecintele efectului de sera

▲ Cresterea progresiva a temperaturii Globului. Extinderea efectului de sera si continuarea unor activitati umane necontrolate au scos sistemul climatic din evolutia normala. Procesul de incalzire nu este uniform. Cresterile termice sunt mai intense in zonele polare si subpolare, accentuand topirea ghetarilor. Aceasta are un efect dezastruos asupra modului de viata al eschimosilor. In paralel are loc si reducerea numerica a unor specii de animale polare (ursi polari, foci, morse) si a unor specii de plante din tundra. Se considera ca in cazul incalzirii medii a planetei cu 200C, temperatura din zona arctica va creste cu 600C.

Incalzirea neuniforma a uscatului si a apelor oceanice a determinat unele perturbatii in circulatia curentilor de aer cald si rece, cu efecte paradoxale in evolutia vremii din cursul anului.

S-au scurtat radical anotimpurile de tranzitie (primavara, toamna), astfel ca se percep astazi numai doua anotimpuri (vara si iarna). S-au constatat si inversari ale regimurilor termice intre anotimpuri.

Evolutia anormala a temperaturilor din Romania a fost semnificativa in anul 2005. La 9 ianuarie (in mijlocul iernii) s-au inregistrat 200C la Curtea de Arges si Targoviste, unde copacii au inmugurit si se pregateau sa infloreasca. In luna martie, in locul temperaturii de primavara, a aparut un ger de -250C la Sibiu. Pana la sfarsitul anului au survenit ploi de tip tropical care au declansat inundatiile devastatoare din Banat (luna aprilie) si din Moldova (luna iulie).

Se pare ca iarna 2006-2007 constituie o noua exceptie de la regimul normal, cu temperaturi foarte ridicate si cu straturi de zapada aproape inexistente. Disparitia frumoasei mantii de zapada este o consecinta grava a perturbarii echilibrului din natura provocat de om. Daca se va intra intr-un normal relativ, sunt posibile primele semne ale iernii dupa 3 februarie.

▲ Topirea ghetarilor. Cresterea temperaturii Globului a declansat o topire rapida a calotelor arctice si a ghetarilor care plutesc in deriva prin apele oceanelor.
Datele obtinute prin satelitii din cadrul NASA atesta faptul ca topirea banchizelor polare din Groenlanda si a ghetarilor din Alaska se face intr-un ritm rapid, dublu fata de normal. In ultimul timp au disparut multi dintre ghetarii din sudul peninsulei Alaska. Prin aceasta zona exista una dintre marile falii tectonice. Prin topirea ghetarilor de la suprafata, scoarta Pamantului se inalta si permite declansarea cutremurelor de mare magnitudine.

Volumul impresionant de apa rece rezultat din topirea acestor ghetari nordici va
cobori spre sud si va intalni apele purtate de Golfstream, acel curent cald care porneste din Golful Mexic, traverseaza Oceanul Atlantic, cu viteza de 97 de km pe zi, si se indreapta spre coastele vestice ale Europei (Irlanda, Anglia, Danemarca, Norvegia, Suedia). Prin devierea spre sud a curentul cald, este posibila racirea climei in vestul Europei.

La Polul Sud, in ultima perioada de timp s-au topit ghetarii Larsen A si Larsen B, care s-au scufundat in numai 35 de zile, facand ca nivelul intregului ocean planetar sa creasca cu 2 cm. In spatele acestor ghetari este expus topirii uriasul ghetar Rossas Shelf care, dupa dezintegrare, ar putea provoca ridicarea nivelului marilor cu 6 metri, trecand sub ape multe insule si tari aflate pe coastele maritime.

Daca tendinta de incalzire globala a climei va continua in acelasi ritm, se estimeaza ca, pana in anul 2020, nivelul apelor oceanice va creste cu 6-7 metri astfel ca multe orase porturi (Amsterdam, Hamburg, Londra, Miami, Bangkok etc) sa fie mutate in alte locatii. In Romania ar fi posibila ingustarea plajelor de la litoral pana la disparitie.
Este demn de mentionat ca a inceput si topirea ghetarilor din muntii Himalaia, provocand inundatii de proportie in India, Nepal si China prin marile fluvii Gange, Indus, Brahmaputra, Mekong, Yangtze si Fluviul Galben.

▲ Precipitatii in exces si inundatii dezastruoase. Cresterea valorilor termice la nivel mondial duce la evaporarea unei mari cantitati de apa din oceane si mari. Vaporii de apa se regasesc in norii care sunt purtati de curentii de aer dinspre mare spre uscat unde provoaca ploi torentiale, inundatii grave precum si tornade care nu au fost cunoscute in perioadele anterioare. Nu pot fi uitate inundatiile din anul 2005 cand au pierit zeci de vieti omenesti, au fost distruse mii de locuinte iar locuitorii zonelor afectate si-au pierdut tot ce au agonisit intr-o viata.

Intrucat marile inundatii din Romania au corespuns cu zonele masiv defrisate, se poate considera ca total inadmisibil ca, pentru imbogatirea excesiva a unor baroni lacomi, sa se ajunga ca o jumatate din tara sa fie sub ape iar zeci si sute de oameni sa moara luati de furia apelor. Ce s-a intamplat in Romania in anul 2005 fusese la scara mondiala in anul 1998, cand s-au inregistrat marile catastrofe de mediu, cu "inundatiile secolului" extinse in 54 de tari, concomitent cu secete excesive in alte 45 de tari.

▲ Instalarea tornadelor in Romania. In ultimii ani s-a abatut asupra teritoriului Romaniei o serie de tornade necunoscute in trecut decat prin mass-media, care prezenta aceste uragane de pe meridiane mult indepartate. Sosite la noi, tornadele au inceput sa "faca partie" pe coridorul dintre Buftea, Movilita, Slobozia si tarmul Marii Negre, cu extinderi in viitor spre zonele cu defrisari masive ale padurilor. Aceste tornade au devenit frecvente si in Europa cu o medie de 700 pe an, dirijate sub forma unor coridoare ale uraganelor. Recent, tornada Kyrill, cu viteze de 160-170 de km/ora, a devastat centrul si nordul Europei provocand moartea a 38 de oameni din Germania, Marea Britanie, Olanda etc

▲ Seceta, aridizarea si desertificarea. Aceste trei fenomene ale naturii reprezinta o mare problema pentru omenire intrucat, in ultimele decenii, incalzirea progresiva a atmosferei a provocat un dezechilibru grav la nivel global.

Cresterea temperaturii s-a corelat cu scaderea drastica a cantitatii de precipitatii si aparitia secetelor excesive. Permanentizarea acestui fenomen a dus la aridizarea si ulterior la desertificarea unor zone intinse.

La scara globala, terenurile supuse aridizarii si desertificarii ocupa o patrime din totalul suprafetei de uscat a Terrei, afectand viata a circa un miliard de locuitori din peste 110 state ale lumii, atinse de acest fenomen.

Serioase pagube materiale au fost produse in cea mai mare parte din Africa (tarile Sahelului, Africa de Est, de Nord si de Sud), Asia de sud-vest, Iran, Afganistan, Pakistan, China, India, Australia si unele tari din America si Europa. Peste tot, conditiile de seceta au avut efecte profunde asupra productiilor agricole mondiale si, nationale, indeosebi productiile de cereale (grau, porumb, orez) care constituie alimentul de baza al populatiei Globului.

In Romania deficitul de apa din sol a devenit restant de la an la an inca din 1984, avand efecte de diminuare sistematica a productiilor agricole, mai ales dupa distrugerea voita a unor mari parti din suprafata irigata.

Cronicizarea secetelor pe suprafete tot mai intinse pe Mapamond a determinat pe numerosi specialisti sa intocmeasca scenarii climatice care prevad evolutia temperaturilor si a precipitatiilor pe macrozone naturale. Ne amintim de hartile elaborate la Conferinta Natiunilor Unite tinuta la Montreal (Canada) in anul 1987 in care se avertiza, prin culoarea rosie, extinderea situatiilor de risc major in anii 2010 si 2030.

Prognoze pesimiste pentru Romania anilor ce vin

▲ Specialistii romani in domeniul mediului arata posibilitatea ca, in mai putin de 25 de ani, Romania sa isi schimbe radical infatisarea, fiind lovita in fiecare an de secete, inundatii si tornade tot mai dese. Se confirma avertismentul ca pana in anul 2030 pustiul Sahara va depasi arealul ocupat in prezent de 9 milioane km² (cam de 38 ori mai mare decat suprafata Romaniei) si va inainta sistematic spre nord. Atingand tarmurile Marii Mediterane, desertul va traversa in Sicilia, apoi in sudul Italiei (Calabria), Hertegovina, Bosnia si va intra in Romania punand stapanire pe teritoriile din sud (Oltenia, Baragan, Dobrogea si o parte din sudul Moldovei). Nu este departe perioada cand cele aproximativ 3 milioane de hectare de terenuri aride, expuse secetelor, se vor transforma intr-o "Sahara romaneasca". In aceste zone vor seca raurile cu debite reduse, solurile se vor degrada in nisipuri spulberate de vanturi, precipitatiile vor avea un regim total necontrolat iar, prin actiunile nefaste de despaduriri masive, vor deveni tot mai frecvente alunecarile de teren cu locuinte si sate intregi.