Centrul Regional de Protectie a Mediului Romania

REC-Romania

Odata cu sosirea noului mileniu, Europa Centrala si de Est, mai mult decat oricare alta regiune din lume, are potentialul de a transforma dezvoltarea durabila intr-o realitate.

Dorind ca prin strategia sa ghideze regiunea spre un viitor durabil, Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est este implicat activ in protectia mediului incepand din 1990.

Despre REC Scurta Descriere;

Centrul Regional de Protectie a Mediului pentru Europa Centrala si de Est (REC) este o fundatie internatioanala, independenta, apolitica, nepartizana si non profit.

Misiunea REC este sa sprijine rezolvarea problemelor de mediu in Europa Centrala si de Est prin promovarea cooperarii intre organizatiile neguvernamentale, guverne, sectorul profit si alte institutii, a liberului schimb de informatii si a participarii publice in luarea deciziilor privind mediul inconjurator.

REC este prezent prin Birouri Locale in 16 tari din Europa Centrala si de Est: Albania, Bosnia si Herzegovina, Bulgaria, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Republica Ceha, Republica Slovaca, Romania, Slovenia, Serbia si Muntenegru, Ungaria si Turcia. Biroul Central al fundatiei este in Szentendre, Ungaria

Anul infiintarii: 1990

Echipa Actuala:

• Lucian Ionescu, Director Birou Local
  Lucian este absolvent al Universitatii Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geografie, fiind in prezent inscris la programul de Masterat pentru Stiinte si Politici de Mediu al Universitatii Central Europene. Cariera sa de peste 12 ani vechime in domeniul mediului a inceput cu postul de asistent cercetare la Institutul Roman de Cercetari Marine, a continuat cu cel de coordonator al Programului Phare si Tacis pentru Marea Neagra 1995- Componenta de constientizare publica si de director al organizatiei ecologiste Mare Nostrum, unde a coordonat numeroase proiecte in domeniul dezvoltarii institutionale, participarii publice, conservarii biodiversitatii, gestionarii durabile a apelor si resurselor costiere.

• Magda Burlacu, Manager Proiecte
  Magda, absolventa a Facultatii de Geografie, Sectia de Stiinta Mediului a urmat cursurile de Master in Schimbari in Mediu si Dezvoltare Regionala timp de doi ani. Magda a lucrat ca profesoara de geografie doi ani si a fost membra a organizatiei neguvernamentale A.T.E Caltun, unde a dezvoltat proiecte pe teme de mediu pentru schimburi de tineret.

• Barbu Bogdan-Constantin, Asistent Proiecte
  Barbu Bogdan-Constantin este student al Facultatii de Relatii Internationale si Studii Europene din cadrul Universitatii Spiru Haret.

• Steluta Dumitru, Administrator birou
  Steluta este absolventa a Facultatii de Sociologie-Psihologie, specializarea sociologie-psihologie, din cadrul Universitatii Spiru-Haret. Si-a inceput activitatea in cadrul echipei REC in anul 2004, in prezent activand in cadrul Departamentului Finaciar.

Programe si proiecte in curs de desfasurare:

* Aplicarea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri si proiecte (SEA) pentru Programele Operationale 2007-2013.

* Natura Romaniei - Initiativa pentru Responsabilitate Sociala a Corporatiilor

* Danube Regional Project - Componenta 3.4 'Imbunatatirea Accesului la Informatii si Participarea Publica in Luarea Deciziilor pentru Mediu'.

Arhiva programe si proiecte:

* Proiectul 'Generarea Biogazului - Profit si performanta de Mediu in Principalele Freme Animaliere Poluatoare din Romania'.

* Water Framework Directive (WFD)

* Programul LEAP

* Programul REReP

* Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) BUCURESTI-ILFOV

* Cresterea nivelului de informare si pregatire a autoritatilor publice cu responsabilitati in domeniul mediului.

* Participare Publica

* TRANSPARK - 'The Golden Gates of Danube'

* Schimbari Climatice

* Eficienta Energetica

Cadrul general

In prezent Romania se gaseste intr-un proces complex de integrare in Uniunea Europeana si de reluare a dezvoltarii economice intr-un context international cu un grad ridicat de dinamicitate. Abordarea aspectelor de protectie a mediului are un nivel inalt de prioritate in cadrul actiunilor strategice de dezvoltare. Redam mai jos evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera asa cum rezulta ele din ultima Comunicare Nationala facuta de Romania la Natiunile Unite.

Caracterul extensiv al actiunilor economice care induc schimbari climatice face necesara o abordare globala, la nivelul economiei, a identificarii si corelarii activitatilor de dezvoltare si implementare a masurilor, intra si inter sectoriale, legate de schimbarile climatice. Apare astfel necesara elaborarea Planului National pentru Schimbari Climatice (PASC) ca un element de crestere a capacitatii de planificare si de actiune a factorilor de decizie din Romania cu efecte pozitive in intarirea pozitiei de negociere a aderarii tarii la Uniunea Europeana.

Scop si obiective strategice

In prezent Romania se gaseste intr-un proces complex de integrare in Uniunea Europeana si de reluare a dezvoltarii economice intr-un context international cu un grad ridicat de dinamicitate. Abordarea aspectelor de protectie a mediului are un nivel inalt de prioritate in cadrul actiunilor strategice de dezvoltare precum si a angajamentelor asumate de Guvern in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana.

Caracterul extensiv al actiunilor economice care induc schimbari climatice face necesara o abordare globala la nivelul economiei a identificarii si corelarii activitatilor de dezvoltare si implementare a masurilor intra si inter sectoriale legate de schimbarile climatice. Apare astfel necesara elaborarea Planului National pentru Schimbari Climatice (PASC) ca un element de crestere a capacitatii de planificare si de actiune a factorilor de decizie din Romania cu efecte pozitive in intarirea pozitiei de negociere a aderarii tarii la Uniunea Europeana.

PASC se incadreaza intr-o succesiune de masuri sustinute de studii de cercetare si de activitati organizatorice si comerciale legate de schimbarile climatice desfasurate pe diverse planuri. Mentionam printre altele:

in plan legislativ s-a ratificat Protocolul Kyoto -Legea nr.3/2001;

in plan institutional s-a organizat Consiliul National pentru Schimbari Climatice;

in planul relatiilor internationale s-a facut Comunicarea Nationala privind emisiile de gaze de sera si s-a transmis la Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatice (UNFCCC);

in plan commercial s-au identificat proiecte cu effect de reducere a emisiilor de gaze de sera care au fost valorificate prin mecanismele flexibile specifice ale protocolului Kyoto, prin colaborari internationale;

in perspectiva apropiata se lucreaza la infiintarea unui registru de tranzactii cu drepturi de emisie precum si executarea alocarii drepturilor de emisie la nivel national.

Prezentul Raport are scopul de a prezenta factorilor de decizie la nivelul Ministerului Mediului cat si la acela al Guvernului elementele de baza privind decizia de elaborare a PASC analizand (i)necesitatea actiunii, (ii)structura activitatii - la nivelul intra si inter sectorial in economie, in contextul tehnologic, comercial-financiar si legal-institutional specific Romaniei, precum si (iii)resursele (umane, financiare, tehnologice etc.) necesar a fi alocate pentru executarea PASC. Dupa luarea deciziei de elaborare a PASC acest Raport constituie baza de definire a termenilor de referinta pentru activitatea complexa de elaborare a PASC.

In ultimii ani Romania a elaborat atat o strategie de dezvoltare generala apreciata de Uniunea Europeana cat si strategii sectoriale detaliate cu efecte benefice asupra dezvoltarii economice si a imbunatatirii imaginii externe privind eficienta capacitatatii noastre de guvernare.

Trebuie mentionat ca PASC se elaboreaza pe fondul acestor actiuni de implementare a strategiei nationale si sectoriale, avand atat un rol integrator - din punctul de vedere al efectelor generatoare de schimbari climatice - cat si un rol de evaluare a efectelor de dezvoltare economica rezultate din internalizarea in bugetul de dezvoltare a costurilor de implementare a masurilor privind schimbarile climatice precum si a beneficiilor induse de asemenea proiecte.

O justificare in plus a elaborarii PASC o constituie necesitatea de a evalua, in paralel, efectele de incetinire a dezvoltarii economice datorate costurilor de implementare a masurilor legate de schimbarile climatice comparativ cu efectele benefice induse de implementarea mecanismelor flexibile ale Protocolului Kyoto care, prin valorificarea drepturilor de emisie, contribuie la accelerarea transferului de tehnologie si la atragerea de investitie prin imbunatatirea structurii financiare a proiectelor care au un risc mai scazut prin cresterea contributiei locale datorata valorificarii derpturilor de emisie.

Este de remarcat ca efectul elaborarii si implementarii PASC poate contribui efectiv la crearea de activitate economica - implicit de locuri de munca - aducand o contributie semnificativa la dezvoltarea economica generala si crescand intensitatea schimburilor noastre internationale.

Structura Raportului

Pe baza informatiilor definite mai sus se face o extimare de costuri si termene precum si de surse potentiale de finantare in perspectiva interesului pe care aceasta actiune o are pentru integrarea in Uniunea Europeana si pentru relatia cu UNFCCC. In urma analizei rezulta ca pentru elaborarea PASC sunt necesare circa 6000 de om zile rezultand din angrenarea timp de 9 luni a unui numar de 55 persoane (nu toate aceste persoane lucreaza tot intervalul) cu costuri de circa Euro945000. Avand in vedere faptul ca s-a considerat numai folosirea specialistilor locali este de asteptat ca, daca finantarea se face din surse externe cu atragerea unei consultante externe, costul sa se ridice la 1200000-1300000 Euro in functie de numarul de consultanti straini implicati.

Pe langa prezentarea sectoarelor economice si a domeniilor de abordare incluzand pe cel tehnologic, comercial-financiar si legal-institutional se face in Raport si o listare extensiva a studiilor executate pana in prezent legat de protectia mediului precum si a normativelor existente legat de protectia mediului si schimbari climatice. Aceste date constituie o baza de pornire pentru echipa de proiect care aduce informatii utile pentru initierea si organizarea activitatii. In plus sunt listate si institutiile cu activitate in domeniu a caror experienta poate sa fie utila in desfasurarea proiectului.

Este de remarcat ca efectul elaborarii si implementarii PASC poate contribui efectiv la crearea de activitate economica - implicit de locuri de munca - aducand o contributie semnificativa la dezvoltarea economica generala si crescand intensitatea schimburilor noastre internationale.

2. Etape de dezvoltare a Planului de Actiune

Etapa 1. Stabilirea cadrului organizatoric pentru procesul de planificare

Etapa 2. Determinarea obiectivelor generale si pe sectoare ale Planului de Actiune

Integrarea preocuparilor de schimbari climatice in alte procese de planificare si programe (energie, fond forestier, agricultura, resurse de apa, deseuri, etc.);

Stabilirea masurilor de adaptare si reducere a efectelor care vor asigura dezvoltarea durabila;

Crearea unui Grup de experti pentru pregatirea Comunicarilor Nationale;

Intocmirea unui plan pentru realizarea sarcinilor nationale privind optiunile de adaptare si masurile de reducere

Etapa 3. Pregatirea unui plan de lucru cuprinzator

Etapa 4. Evaluarea si propunerea de masuri sectoriale si trans-sectoriale

In Tabelul 1 sunt expuse sectoarele care urmeaza a fi abordate

Tabel 1 : Sectoare care vor fi studiate

Etapa 5. Efectuarea de analize comparative a masurilor sectoriale si recomandari de imbunatatire a caracteristicilor lor

Etapa 6. Pregatirea strategiilor de implementare a masurilor selectate

sate.

Etapa 7. Pregatirea si adoptarea PASC

Etapa 8. Pregatirea Comunicarilor Nationale

Etapa 9. Integrarea PASC in celelate planuri si programe de dezvoltare ale tarii

Etapa 10. Implementarea PASC

3.1 Stabilirea cadrului organizatoric

3.1.1 Elementele de coordonare si executie

propunerea Comitetului de coordonare pentru realizarea PASC, care se afla sub autoritatea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice;

formarea Grupului de experti din agentiile guvernamentale care se afla sub autoritatea Comitetului de coordonare;

formarea de Grupe de lucru pe sectoare si intersectoare care colaboreaza cu Grupul de experti.

In Comitetul de coordonare se propun reprezentanti de rang inalt din ministerele implicate, iar un reprezentant de rang inalt din Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, desemnat prin Ordin al Primului Ministru, trebuie sa conduca activitatea Comitetului.

Pentru formarea Grupului de experti se vor recruta specialisti cu experienta confirmata de participarea efectiva la activitati si proiecte internationale precum si la realizarea de studii si lucrari publicate din domeniu. De asemenea, o agentie guvernamentala trebuie sa aiba responsabilitatea conducerii activitatii Grupului de experti.

Comitetul de coordonare si Grupul de experti trebuie sa stabileasca cadrul pentru dezvoltarea planului si colaborarea intre agentii, incluzand:

precizarea criteriilor generale de selectare si evaluare a masurilor;

calendarul de desfasurarea a activitatilor si termenele de realizare a diferitelor etape de plan;

procedurile de integrare a componenetelor sectoriale ale planului;

etape de implicare a factorilor guvernamentali de decizie si a reprezentantilor neguvernamentali.in procesul de planificare solicitandu-le date/informatii tehnice si sprijin;

Figura 4.1 Schema organizatorica posibila pentru realizarea PASC

Dupa cum se constata din Figura, Comitetul de coordonare urmeaza sa fie compus din reprezentanti din Ministerele Apelor si Protectiei Mediului, Industiilor si Resurselor, Transporturilor, Agriculturii si Siviculturii, Educatiei si Cercetarii, Sanatatii, Integrarii Europene, Dezvoltarii si Prognozei, Administratiei Publice, Finantelor Publice, Departamentul IMM-uri, reprezentanti ai sectorului privat, precum si Organizatii Neguvernamentale.

Grupul de experti va fi selectat din urmatoarele institutii guvernamentale: ICIM, INMH, ASAS, Institutul de Geografie, Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimie (ICPA), Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice (ICAS), Emission Control (EmC), Regia Apele Romane, ICEMENERG, ISPE, institutii de invatamant superior, Institutul de Studii Economice, ICCPT-Fundulea. Conducerea Grupului de experti va fi numita de catre Comitetul de Coordonare.

Determinarea obiectivelor generale si pe sectoare

Obiectivul general al PASC este identificarea si analiza tuturor masurilor, programelor, planurilor si proiectelor care au ca scop adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei si masurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES), astfel incat Romania sa-si indeplineasca obligatiile pe care le are ca parte in Conventia Cadru pentru Schimbari Climatice, tinand cont in acelasi timp de prioritatile de dezvoltare durabila a tarii. Prevederile planului de actiune urmeza sa fie incluse in planul de dezvoltare generala al tarii.

In plus, PASC trebuie sa constituie documentul de baza pentru intocmirea Comunicarilor Nationale.

Obiectivele specifice se refera la:

evaluarea vulnerabilitatii ecosistemelor la nivel national, a capacitatii lor de raspuns la optiunile de adaptare precum si analiza eficientei masurilor de reducere a emisiilor de GES, identificate in studii de specialitate anterioare, in principal, Studiul National asupra Schimbarii Climei(SNSC) in Romania. Sectoarele avute in vedere sunt: energie, transporturi, industrie, agricultura, paduri, resurse de apa, deseuri si minerit;

formularea strategiilor de implementare a masurilor de adaptare a ecosistemelor precum si a masurilor de reducere a emisiilor de GES identificate in SNSC ;

dezvoltarea capacitatii institutiilor nationale sa intocmeasca evaluari privind tehnologiile pentru problematica schimbarilor climatice si sa propuna programe pentru realizarea practica a acestora;

cresterea expertizei institutiilor nationale in domeniul estimarii inventarelor de emisii, vulnerabilitatii si adaptarii ecosistemelor, precum si a analizei masurilor de reducere a emisiilor;

identificarea proiectelor sectoriale care pot fi finantate prin mecanismele CCSC;

precizarea modalitatilor de educatie si diseminare a informatiilor la toate nivelele;

Selectarea sectoarelor si activitatilor suport

Tinand cont de obiectivele propuse pentru PASC, s-au selectat sectoarele economice prioritare, care asigura dezvoltarea durabila, activitatile suport corespunzatoare si sunt prezentate in Tabelul 3.1.

Tabel 3.1.Sectoare prioritare si activitati suport propuse pentru PASC

Alegerea sectoarelor are la baza faptul ca energia, transporturile si industria sunt principalele sectoare care contribuie la emisiile de gaze cu efect de sera, iar agricultura, padurile si resursele de apa sunt sectoare vitale pentru asigurarea dezvoltarii tarii pe termen lung. Activitatile de suport contribuie la rezolvarea problematicilor legate de schimbarile climatice prin gasirea de solutii stiintifice si tehnologice noi, educarea prin sistemul de invatamant si informare a publicului, precum si crearea unui cadrul instititional adecvat pentru punerea in practica a masurilor din planul de actiune.

Masuri de reducere a emisiilor

Introducere

Elaborarea planului de actiune pentru schimbari climatice va avea in vedere urmatoarele elemente:

Posibilitatea integrarii elementelor din Planul de Actiune pentru Schimbari Climatice (PASC) in Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM).

Echivalenta unor masuri de protectie a mediului indreptate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu alte masuri de protectie a mediului.

Implicarea tuturor factorilor interesati in elaborarea PASC (inclusiv a ONG).

In procesul de elaborare a PASC se vor identifica setul obiectivelor necesar a fi atinse.

Procesul de intocmire a PASC va urmari in mod special implementarea masurilor preconizate si impedimentele in implementarea PASC.

Planul va avea un caracter dinamic, urmand a fi actualizat dupa anumite perioade de timp, in functie de circumstante noi care pot sa apara.

PASC se va elabora sub controlul Guvernului si nu sub influenta prioritara a finantatorilor.

Este recomandabil ca inainte de inceperea procesului de intocmire a PASC sa se realizeze constientizarea factorilor interesati, inclusiv a factorilor de decizie in legatura cu problemele schimbarilor climatice.

Sectorul energetic

Sectorul energetic ofera majoritatea oportunitatilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. In Romania aproape 75 procente din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 2000 proveneau din sectorul energetic.

Schimbarile in politica energetica care se refera la promovarea practicilor care conduc la eficiente si durabilitati superioare contribuie nu numai la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, dar si la atenuarea efectelor negative asupra mediului care nu au legatura cu efectul de sera. Imbunatatirea eficientei in producerea sau consumul de energie presupune costuri mai mici in investitiile necesare pentru cererile suplimentare de energie.

Tabelul 2.1. Masuri de reducere a GES la consumatorii de energie (II.1.1.)

Tabelul 2.2. Masuri de reducere a GES prin folosirea resurselor de energie neconventionale (II.1.2.)

Tabelul 2.3. Masuri de reducere a emisiilor de GES prin folosirea surselor conventionale de energie (II.1.3.)

Printre metodele de evaluare a masurilor de reducere a emisiilor de GES se mentioneaza:

- matricea input-output, care evalueaza impacturile economice majore;

- expertizarea deciziilor, in care se realizeaza analizarea subiectiva a deciziilor;

- prognoza economica, implicand un model statistic economic pentru prognozarea situatiei economice;

- curbele costului, cu ajutorul carora se face clasarea masurilor de reducere a emisiilor in baza costului implicat;

- analizele cost-beneficiu, cuantificand performantele pe costul unitar;

- analizele financiare, prin care se analizeaza investitiile, prin rata interna de revenire, etc.;

- optimizarea, prin care se identifica varianta cea mai ieftina;

- metode de investigare a pietei, prin care se folosesc informatii in legatura cu preferinta consumatorului;

- studii de selectie a variantelor de proiect, adica studii de prefezabilitate;

- evaluarea impactului social;

- evaluarea impactului asupra mediului inconjurator.

Sectorul "Transporturi"

La nivel planetar sectorul "Transporturi" a inregistrat cele mai spectaculoase cresteri in consumul energetic si ca atare, cresteri ale emisiilor de gaze cu efect de sera. Intre anii 1973 si 1990 consumul de energie in sectorul "Transporturi" a crescut, in medie, cu 2,4 procente pe an. In tara noastra emisiile de bioxid de carbon din "Transporturi" au evoluat de la 4% din totalul emisiilor de CO₂, in anul 1989, la 6,16%, in anul 2000.

Stabilirea masurilor de reducere a GES in sectorul "Transporturi"

Metodologia de stabilire a masurilor de reducere a GES in sectorul "Transporturi" cuprinde un proces similar cu cel prezentat la sectorul energetic. Acest proces se desfasoara in sase trepte. In cele ce urmeaza se dau explicatii suplimentare asupra activitatilor ce se intreprind pentru intocmirea planului de actiune notate in schema din Figura

Sectorul "Transporturi" incumba costuri care nu sunt acoperite de taxele aplicate utilizatorilor. Indiferent de preturile aplicate, sectorul "Transporturi" sufera din cauza nivelurilor irationale ale cererii, traficului excesiv, cauzand ambuteiaje, gradului redus de ocupare a autovehiculelor si folosirea eficienta a terenurilor.

Masurile de reducere a emisiilor in sectorul "Transporturi" pot sa constituie subiectul unor bariere politice importante cauzate de grupurile de interese care pot fi afectate. Forte politice puternice pot forma asociatii ale proprietarilor de autovehicule, distribuitorii de carburanti, transportatorii de marfa, firmele de constructii si altii .

Sectorul "Transporturi" cuprinde o serie de institutii cu diverse interese si responsabilitati: institutii care raspund de managementul traficului, altele se ocupa de managementul parcului de autovehicule, altele cu managementul infrastructurilor. Institutii suplimentare se ocupa de calitatea aerului, managementul mediului, planificarea teritoriului. Barierele institutionale pot constitui singurul si cel mai mare inhibitor al imbunatatirii situatiei in domeniul transporturilor (II.3.3.).

Anumite tehnologii specifice autovehiculelor sau managementului traficului nu ar putea sa fie disponibile datorita costurilor ridicate pe care le incumba, lipsei informatiilor sau lipsei disponibilitatilor pietei (II.3.4.).

In aceasta etapa grupul de lucru trebuie sa aiba toate conditiile care sa-i permita sa selecteze masurile de reducere a emisiilor in vederea evaluarii finale .

Grupul de lucru va cuprinde reprezentanti din ministere (MAPM, MLPTL, MIR, MAAP), experti din universitati, sectorul privat, asociatii patronale si organizatii neguvernamentale (B).

Persoanele care fac parte din grupul de lucru vor asigura sprijinul tehnic, politic si logistic pentru intocmirea PASC.

Sectorul "Agricultura" (exclusiv activitatile energetice si plantatiile forestiere)

Principalele GES care se emit din sectorul "Agricultura" sunt metanul (CH₄) si protoxidul de azot (N₂O).

Activitatile din agricultura care produc emisii de GES sunt:

• Crescatorii de animale (metan provenit din fermentatia enterica);
• Orezarii (metan provenit din descompunerea substantelor organice din solurile inundate);
• Fertilizarea terenurilor (azot de la aplicarea ingrasamintelor pe baza de azot)
• Carbonul din soluri cultivate (pierderi de carbon organic din sol ca urmare a mineralizarii substantelor organice si eroziunii).

In Romania emisia de metan din agricultura in anul 2000 reprezinta aproximativ 22% din emisia totala de metan, iar emisia de protoxid de azot - 83,6% din emisia totala.

Aproape trei sferturi din emisia de metan din agricultura provenea din fermentatia enterica a animalelor rumegatoare (in anul 2000, emisia de metan din tot sectorul agricol o reprezenta fermentatia enterica). Celalalt sfert din emisia de metan provine aproape in intregime din ingrasamintele naturale aplicate pe solurile agricole.

Masurile posibile care ar contribui la reducerea emisiilor de metan si N₂O provenite din agricultura - masuri practicate in alte tari, dar nerecomandabile pentru tara noastra - sunt evidentiate in Tabelul 4.1. In prima coloana a tabelului sunt inventariate masurile de reducere a emisiilor, asa cum rezulta din manualul de indrumare a PASC - manual intocmit de US Country Studies Program in martie 1996. In cea de-a doua coloana sunt prezentate justificarile pentru neacordarea prioritatii luarii unor masuri de reducere a emisiilor din agricultura, cel putin pe termene scurte si medii. Singurele doua masuri care prezinta interes in cazul tarii noastre sunt:

- gospodarirea deseurilor agricole, in combinatie cu deseurile menajere, prin construirea de unitati familiale de compostare in zonele rurale si controlul aplicarii ingrasamintelor chimice. Responsabilitatile privind controlul managementului ingrasamintelor chimice vor fi atribuite autoritatilor locale (primarii, inspectorate de mediu, unitati ale Administratiei Nationale a Apelor).

In concluzie, includerea in PASC a unor masuri de reducere a emisiilor din agricultura, cum ar fi reducerea septelului, reducerea aplicarii ingrasamintelor naturale, modificari genetice sau tratamente chimice aplicate hranei animalelor, in vederea reducerii fermentatiei enterice a animalelor rumegatoare nu ar produce rezultate spectaculoase, nu ar corespunde intentiilor de dezvoltare in acest sector economic ar constitui un risc pentru sanatatea oamenilor daca nu s-ar aplica cu discernamant.

In schimb, trebuie acordata o atentie mult mai mare masurilor necesare pentru adaptarea sectorului "Agricultura" la efectele schimbarilor climatice.

Justificarea neintroducerii unor masuri de reducere a GES din sectorul "Agricultura" in PASC

Sectorul forestier

Activitatile de baza in managementul padurilor - conservarea, depozitarea/stocarea si substituirea - au ca obiectiv principal sechestrarea carbonului in masa lemnoasa vie. In procesul de planificare a dezvoltarii socio-economice este necesar ca acest obiectiv sa fie urmarit in concordanta cu alte obiective ca dezvoltarea durabila, productia in industria lemnului si combustibililor, protectia resurselor naturale (biodiversitatea, apa si solul), agrementul si reabilitarea terenurilor degradate.

In Romania, la sfarsitul anului 2000, padurile au absorbit pe parcursul anului circa 8 milioane tone de bioxid de carbon, ceea ce reprezinta in jur de 7% din emisia totala a acestui GES.

Stabilirea masurilor de reducere a emisiilor de GES prin absorbtia acestora de catre paduri

Procesul de stabilire a masurilor de reducere a emisiilor de GES prin intermediul padurilor este evidentiat in schema din Figura 5.1. In aceasta schema sunt prezentate etapele de lucru, precum si activitatile ce trebuie intreprinse pentru stabilirea masurilor de analizat, in vederea introducerii in Planul de Actiune pentru Schimbari Climatice (PASC).

Procesul de stabilire a prioritatilor ar trebui condus de o agentie forestiera, dar in cel mai inalt grad posibil trebuie incluse persoane responsabile in domeniul protectiei mediului si energiei, precum si reprezentanti ai ONG.

Se vor viza trei categorii de baza in activitatile de management ca mijloace potentiale de reducere a CO₂ in sectorul forestier:

• Gospodarirea padurii in vederea conservarii stocurilor de carbon existente in masa lemnoasa vie, prin controlul defrisarilor, protejarea padurilor in rezerve, schimbari in regimul de recoltare, prevenirea incendiilor si controlul folosirii pesticidelor.
• Plantarea pomilor in zonele urbane intra, de asemenea, in aceasta categorie de management;
• Gospodarirea stocurilor cuprinde masuri pe termen scurt pe o perioada de cel putin 50 de ani in viitor, activitatile referindu-se la marirea structurilor de carbon in ecosistemele padurilor prin extinderea ariilor impadurite, sau prin marirea densitatii carbonului in masa lemnoasa;
• Gospodarirea prin substituire, avand ca scop marirea transferului carbonului din masa forestiera spre produse, cu materiale de constructii, etc. (masuri pe termen lung).

Tabelul 5.1. - Domenii prioritare de actiune / Obiective si masuri de reducere a GES in sectorul forestier

Gospodarirea deseurilor

Singurul GES care poate fi redus prin masurile care se propun in PASC este metanul. Metanul se emite de la gropile de gunoi orasenesc datorita fermentarii substantelor organice care intra in compozitia materialului.

O alta sursa de emisie a metanului din sectorul deseurilor este apa uzata oraseneasca (mai bine zis statiile de epurare orasenesti unde se prevad bazine de fermentare a namolurilor provenite din procesul de epurare). In Romania, in anul 2000 deseurile solide si lichide au emis 703.400 tone CO₂ echivalent, adica 42,5% din totalul CH₄ emis la nivel national. Din totalul metanului emis din deseuri 84,5% s-au emis prin fermentarea anaeroba a gunoaielor si 15,5% - prin fermentarea anaeroba a namolurilor rezultate din epurarea apelor uzate.

Masuri de reducere a emisiilor de GES - metan in sectorul neenergetic al

gospodaririi deseurilor

Extractia carbunelui

Acest sector se caracterizeaza prin emisiile de metan inmagazinat sub presiune in stratele de roci si eliberat in atmosfera in timpul procesului de extragere. In Romania metanul emis in anul 2000 de la extractia carbunelui, titeiului si gazelor naturale reprezenta 32,7% din metanul emis in total, la scara nationala. La extractia petrolului si gazelor naturale, metanul emis reprezenta 70,4% din totalul metanului emis in sectorul extractiv.

Din analiza posibilitatilor de reducere a emisiilor de metan din acest sector a rezultat ca, deocamdata, cel putin pe termene scurte si medii, actiunile in acest sector sunt neatractive. In Tabel sunt prezentate masurile posibile de reducere a emisiilor de metan din sectorul extractiei carbunelui si argumentele pentru care actiunile de reducere a emisiilor in acest sector nu sunt recomandabile, cel putin pe termene scurte si medii. Deocamdata, singura actiune recomandabila in acest domeniu ce se refera la promovarea de studii si cercetari pentru stabilirea tehnologiilor de recuperare a metanului de la extractia carbunelui.

Masuri de reducere a emisiilor de metan de la extractia carbunelui si observatii privind aplicabilitatea lor in Romania

Masuri de adaptare

Introducere

Ecosistemele terestre si clima sunt strans cuplate. Schimbarile climatice si variatia concentratiei de bioxid de carbon in atmosfera pot cauza modificari in structura si functia ecosistemelor terestre. La randul lor modificarile in structura si functia ecosistemelor terestre influenteaza sistemul climatic prin procesele biogeochimice care implica schimburi de gaze cu efect de sera (CO₂, CH₄, N₂O) intre sol si atmosfera, precum si prin procese biogeofizice care implica schimburi de apa si energie. Consecintele combinate ale acestor efecte si reactiile inverse ('feedbacks') trebuie luate in consideratie cand se evaluaeza starea viitoare a sistemelor terestre sau a atmosferei.

Studiile stiintifice de impact al schimbarii climei si optiuni de adaptare au pus in evidenta modificarile produse de schimbarea climei asupra sistemelor naturale si au analizat masurile de adaptare pentru ca aceste modificari sa fie minime, astfel incat sa se asigure resursele de hrana si dezvoltarea pe termen lung a societatii si economiei. Astfel, masurile de adaptare se refera, in principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilitatii ecosistemele naturale la schimbarea climei, in timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efecte de sera rezultate in urma activitatii umane. Articolul 2 al Conventiei Cadru pentru Schimbari Climice prevede in mod expres ca obiectivul ultim al acestei conventii este stabilizarea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa nu aiba o influenta periculoasa asupra sistemului climatic.

Un astfel de nivel trebuie atins intr-un interval de timp care sa permita adaptarea ecosistemelor la schimbarea climei, sa asigure ca productia de hrana nu este periclitata si sa dea posibilitatea unei dezvoltari economice durabile

Planul de adaptare contine masurile de adaptare studiate pentru sectoarele selectate si propunerea de noi masuri, activitati suport si studii care sa contribuie la adaptarea ecosistemelor agricole si forestiere si a resurselor de apa la schimbarile de clima previzibile, evaluarile economice corespunzatoare, cadrul legislativ si reglementari precum si strategia de implementare a masurilor.

Evaluarea impactului si masurilor de adaptare presupune mai intai definirea scenariile privind evolutia viitoare a climei in zona geografica a Romaniei.

Scenarii climatice

Scenariile de schimbare a climei s-au generat folosind rezultatele modelelor de circulatie generala GISS, GFDL, UK89, CCCM, primite in cadrul colaborarii pentru realizarea 'Studiului National asupra Schimbarilor Climatice in Romania'. Rezultatele constau in mediile lunare multianuale pentru temperatura si precipitatii, calculate cu concentratia actuala de CO₂ (1xCO2) in atmosfera si cu presupunerea de dublare instantanee a acestei valori (2xCO2) - experiment de echilibru sau de crestere graduala a concentratiei de CO₂ - experiment tranzitoriu. In experimentul de echilibru datele s-au calculat pentru perioada 1991-2070, iar in cazul experimentului tranzitoriu pentru decenii succesive din aceeasi perioada. Experimentele de echilibru s-au efectuat cu cele patru modele de circulatie generala, iar experimentul tranzitoriu (GFD1) a fost efectuat cu modelul GFDL. Scenariile climatice construite pe baza modelelor mentionate pun in evidenta faptul ca dublarea concentratiei de CO₂ in atmosfera conduce la acelasi semnal climatic si anume o crestere a temperaturii aerului, variind intre 2,4 si 7,4 ⁰ C, in functie de model. Cele mai mici cresteri sunt anticipate de CCCM, intre 2,8-4,9⁰ C in functie de luna, iar cele mai mari de UK89, intre 3,2-7,4⁰C, in special in lunile de vara.

Referitor la precipitatii, semnalul climatic este diferit de la un model la altul. Modelul UK89 anticipeaza o descrestere pentru toate lunile anului, in special in timpul verii (pana la 50%), ceea ce este consistent cu cea mai mare crestere de temperatura simulata de model in acest sezon. Modelul GISS indica, in general, o crestere a precipitatiilor in toate lunile, cresterea maxima fiind in octombrie (40%). Modelele canadian si GFD3 anticipeaza o crestere a precipitatiilor in lunile reci si o scadere in cele calde.

Agricultura: impact si masuri de adaptare

Estimarea impactului

Folosind scenariile climatice pentru temperatura aerului, precipitatii si radiatia solara la nivelul solului, s-a estimat impactul schimbarii climei asupra dezvoltarii, productiei si bilantului de apa pentru principalele culturi agricole, graul si porumbul, in 6 amplasamente "tipice", localizate in partea de sud a tarii, considerata o zona vulnerabila a Romaniei.

Dupa estimarea impactului, se analizeaza optiunile de adaptare a tehnologiilor de cultura la conditiile schimbarii climei. Scenariile climatice utilizate corespund experimentelor de echilibru cu modelele CCCM si GISS. Conform acestor scenarii temperatura este posibil sa creasca cu 3,9 4,4⁰C, iar precipitatiile sa varieze intre - 47 % si +81 %, in functie de model, sezon si localitate.

Schimbarea climei anticipata de modele are atat impact pozitiv, cat si negativ.

In cazul graului, pentru tehnologiile agricole 'medii', care permit stresuri de azot si fosfor corespunzatoare cantitatilor de 4060 kg. la hectar, respectiv, 2030 kg. la hectar, rezultatele simularilor arata ca:

ambele scenarii climatice folosite (CCCM, GISS) au ca rezultat o crestere a productiei de grau, de circa 0,7 t/ha pentru CCCM si de 0.4 t/ha pentru scenariul GISS, ca urmare a intensificarii fotosintezei datorita dublarii cantitatii de CO₂ in atmosfera;

lungimea sezonului de vegetatie descreste cu aproximativ 16-27 zile;

eficienta utilizarii apei creste cu 47-57 % fata de conditiile actuale datorita, in principal, cresterii ratei de asimilare a CO₂;

variabilitatea de la un an la altul a productiilor in conditiile schimbarii climei este comparabila cu aceea corespunzatoare climei actuale;

analiza de risc economic indica faptul ca tehnologia agricola fara aplicarea de irigatii este preferabila atat in conditiile climatice actuale, cat si in conditiile schimbarii climei;

daca se deplaseaza data de semanat cu 30 de zile inainte sau dupa data practicata in conditiile climatice actuale nu s-a pus in evidenta nici o variatie semnificativa in nivelul productiei in cazul schimbarii climei;

consideratiile de mai sus sunt valabile pentru toate amplasamentele studiate.

In cazul porumbului neirigat principalele concluzii sunt:

scenariu CCCM a indicat o crestere a productiei de boabe de 1,4-2,1 t/ha in raport cu conditiile climatice actuale. Pentru scenariul GISS cresterea a fost intre 3,5 si 5,6 t/ha.

durata sezonului de vegetatie descreste cu 4 pana la 32 de zile pentru CCCM si cu 2 pana la 26 de zile pentru scenariu GISS

comparativ cu clima de baza, cantitatea de precipitatii in timpul perioadei de vegetatie descreste cu 2-19 % in cazul scenariului CCCM si creste cu 1-18 % pentru scenariu GISS;

evapotranspirtia totala in timpul sezonului de vegetatie descreste usor in toate amplasamentele, pentru ambele scenarii.

In cazul porumbului irigat se evidentiaza urmatoarele concluzii:

productia medie de boabe pentru porumbul irigat scade cu circa 4-15 % in functie de localitate, pentru scenariu CCCM. Pentru GISS productia creste cu pana la 18 % in trei amplasamente si descreste usor (2-5 %) in celelalte trei;

apa utilizata pentru irigatii in localitatile unde schimbarea climei induce variatii semnificative in productia de porumb (Fundulea, Alexandria si Craiova) creste de la 17 % pana la 52 %, in cazul scenariului CCCM, datorita stresului de apa, in special in perioada de umplere a boabelor. Pentru scenariu GISS apa folosita pentru irigatii descreste in aproape toate amplasamentele cu aproximativ 14-29 % in raport cu clima actuala, ceea ce conduce la cresterea eficientei de utilizare a irigatiilor.

Rezultatele evaluarii impactului arata ca productivitatea porumbului in partea de sud a Romaniei este vulnerabila la schimbarea climei.

Masuri de adaptare

Pentru stabilirea masurilor de adaptare s-au analizat modificarile in practicile agricole care pot reduce efectele negative ale schimbarii climei, asupra productiei porumbului irigat.

Rezultatele simularilor arata ca pentru porumb analiza de risc economic sugereaza ca strategia dominanta se bazeaza pe urmatoarele masuri de adaptare:

aplicarea irigatiilor;

utilizarea hibrizilor tardivi;

semanarea in ultima decada a lunii aprilie;

utilizarea unei densitatii de 5 plante/m 2

cresterea nivelului de azot pana la nivelul de 120-160 kg/ha.

Referitor la rotatia culturilor, rezultatele simularilor indica:

o tendinta generala de crestere a beneficiului pentru toate rotatiile de culturi din sudul tarii in conditiile schimbarii climei

cresterea procentuala cea mai mare corespunde rotatiilor scurte (monocultura de grau, grau-porumb), dar in valori absolute aceste rotatii de culturi au cel mai mic beneficiu;

in conditiile schimbarii climei, utilizand aceeasi factori de stres, cantitatile de ingrasaminte minerale cresc cu aproximativ 15-20 %;

nu sunt modificari esentiale in ierarhia rotatiilor de culturi privind beneficiul obtinut in conditiile schimbarii climei, raportat la clima actuala;

valorile beneficiului obtinut pentru cele mai bune sisteme agricole neirigate in conditiile schimbarii climei, au fost aproximativ aceleasi cu valorile beneficiului calculat pentru cele mai bune tehnologii irigate in conditiile climei actuale.

Obiective specifice ale planului

Masuri de adaptare pentru agricultura

Principalele masuri de adaptare pentru ecosistemele agricole care se recomanda sa fie incluse in plan sunt urmatoarele:

1.Noua zonare a resurselor agroclimatice si a culturilor agricole in conditiile schimbarii climei:

a) Extinderea ariilor de studiu pentru principalele culturi agricole, la toate zonele

geografice ale Romaniei, pentru estimarea impactului si a eficientei masurilor de

adaptare

Descrierea masurii: permite estimarii vulnerabilitatii si adaptarii culturilor agricole la schimbarea climei, pentru intreg teritoriul tarii ceea ce da posibilitatea anticiparii potentialului agricol al Romaniei in cazul schimbarii previzibile a climei.

b) Utilizarea unor varietati de soiuri si hibrizi, in special cele cu perioada de vegetatie lunga, de inalta productivitate cu calitati industriale superioare

Descrierea masurii: efectele adverse ale schimbarii climei asupra unor culturi pot fi diminuate prin folosirea hibrizilor tardivi;

2. Realizarea de noi soiuri si hibrizi adaptate la schimbarea climei

a Noi soiuri de culturi de toamna care sa parcurga organogeneza din sezonul de iarna sub temperaturi mai ridicate fara modificari de la cresterea si dezvoltarea normala a culturilor;

b) Noi soiuri si hibrizi mai rezistenti la seceta, in special la sfarsitul perioadei de vegetatie si la inceputul perioadei reproductive;

c) Noi soiuri si hibrizi rezistente la stresul termic determinat de temperaturile maxime, in special, in perioadele de inflorire si formare a organelor de reproducere;

d) Noi soiuri si hibrizi care sa creasca si fotosintetizeze in conditiile cresterii concentratiei de CO₂.

Descrierea masurii: crearea de soiuri si hibrizi rezistente la noile conditii climatice anticipate de scenariile climatice creeaza premize pentru diminuarea vulnerabilitati si mentinerea productiilor agricole

3. Masuri pentru cresterea eficientei irigatiilor

a) Introducerea tehnologiilor de irigatii cu cantitati de apa optime si fara pierderi de apa in timpul trasportului si distributiei;

Descrierea masurii: Irigatiile asigura marirea productiei unor culturii agricole (de exemplu, porumb) in zone de cultura mult extinse, atat in conditiile climatice actuale, cat si in cele corespunzatoare scenariilor climatice. Irigatiile eficiente reduc dependenta de factorii naturali cum sunt precipitatiile si scurgerile.Un sistem de irigatii imbunatatit permite reducerea cantitatilor de apa folosite fara reducerea productiilor culturilor.

b) Restaurarea si reconstructia sistemelor hidroameliorative deja construite;

Descrierea masurii reabilitarea sistemelor hidroameliorative sunt o componenta de baza a stategiei de asigurare a productiilor agricole pentru conditiile climatice ale Romaniei cu sau fara producerea schimbarii climei ('no regret measure'). Pentru diminuarea consecintelor secetelor este mult mai eficient sa se introduca stimulente pentru adoptarea si intensificarea practicilor de management al secetelor decat sa se aplice politicii bazate pe plata daunelor pentru seceta.

a)     Estimarea necesarului de irigatii in conditiile schimbarii climei, folosind sisteme suport de decizie pentru agricultura

Descrierea masurii: folosirea sistemelor suport de decizie dau posibilitatea anticiparii cerintei de apa pentru culturi in functie de parametrii climatici (atmosferici si de sol). Cerinta de apa este un element fundamental pentru stabilirea vulnerabilitatii resurselor de apa.

4. Masuri de adaptare fitosanitare

a) Dezvoltarea de rutine de calcul specifice pentru modele agrometeorologice care simuleaza situatiile de protectia plantelor in conditiile schimbarii climei (modele pentru estimarea efectului bolilor si daunatorilor asupra culturilor);

Descrierea masurii: da posibilitatea prevenirii atacurilor bolilor si daunatorilor care pot conduce la compromiterea recoltelor;

b) Evaluarea pesticidelor folosite, a modului lor de utilizare, a eficientei tratamentelor chimice impotiva bolilor si daunatorilor si a consecintelor asupra sanatatii umane;

c) Imbunatirea tehnologiilor de protectie a plantelor si dezvoltarea prioritara de metode ne-chimice de tratament impotriva bolilor si daunatorilor;

Descrierea masurii: stabilirea practicilor de protectie a plantelor atat pentru efecte adverse minime asupra sanatatii umane, in conditiile shimbarii climei.

d) Dezvoltarea unui sistem national de monitoring a starii fitosanitare;

Descrierea masurii: sistemul permite anticiparea evolutiei starii fitosanitare la nivelul tarii si luarea de masuri pentru prevenirea diminuarii productiei culturilor

Cercetare -dezvoltare

5. Cercetari asupra schimbarilor climatice

a) Utilizarea rezultatelor modelelor avansate de circulatie generala, pentru generarea scenariilor climatice la diferite scari spatiale;

b) Studii privind impactul variabilitatii si schimbarilor climatice asupra ecosistemelor agricole folosind scenarii climatice cu grad inalt de realizare;

c) Zonarea periodica a resurselor agroclimatice ale Romaniei si a gradului de favorabilitate pentru pricipalele culturi agricole in conditiile schimbarii climei;

d) Dezvoltarea si implementarea de noi modele pentru descrierea si simularea proceselor care au loc la interfata sol-planta-atmosfera;

Descrierea masurii: contribuie la cresterea nivelului de cunostinte stiintifice absolut necesare dezvoltarii si imbunatatirii metodologiei de analiza a problematicii schimbarilor climatice avand in vedere ritmul rapid de acumularea de noi abordari, modele si date in domeniu.

6. Cercetarea vulnerabilitatii si adaptarii culturilor agricole in conditiile schimbarilor climatice

a) Selectarea si introducerea soiurilor si hibrizilor cu productivitate ridicata si calitate superioara, adaptate la schimbarea climei;

Descrierea masurii: efectele adverse ale schimbarii climei asupra culturilor pot fi diminuate prin folosirea de soiuri si hibrizi adaptate la conditiile climatice viitoare;

a)     Dezvoltarea tehnologiilor care sa asigure productii ridicate la culturile agricole adaptate la schimbarea climei;

Descrierea masurii: efectele adverse ale schimbarii climei asupra culturilor pot fi diminuate prin folosirea tehnologiilor agricole adecvate;

c) Imbunatatirea metodologiei de evaluare a solurilor in conditiile schimbarilor climatice;

d) Dezvoltarea de tehnologii pentru imbunatatirea masurilor pentru diminuarea eroziunii solului;

Descrierea masurii: dezvoltarea si implementarea de practici de management ale terenurilor pentru reducerea eroziunii solului pe terenuri arabile degradate;

Si alte masuri.

Paduri: impact si masuri de adaptare

Estimarea impactului

Padurile din Romania sunt constituite din specii foioase, cu un procent 69,3 % din totalul ariei impadurite si rasinoase, cu un procent de 30,7 %. Speciile de foioase predomina in zona de deal si de campie si cele de rasinoase, in zona de munte.

Pentru evaluarea impactului asupra padurilor s-au folosit doua procedee: unul bazat pe schema Holdridge de clasificare vegetatie-clima, iar celalat, pe un model dinamic, JABOWA II, care descrie evolutia compozitiei speciilor si productivitatea (biomasa si aria bazala) in functie de conditiile locale, caracteristicile speciilor si parametrii climatici. Distributia actuala a padurilor in tara noastra este foarte apropiata de aceea descrisa de zonele de vegetatie ale lui Holdridge.

Utilizand scenariile climatice CCCM, GISS, GFD3 si UK89 s-au stabilit zonele de vegetatie in functie de conditiile climatice specifice scenariilor. Compararea zonelor de vegetatie corespunzatoare pune in evidenta concordanta relativa intre rapoartele dintre diferite tipuri de vegetatie pentru scenariile CCCM, GFD3 si GISS. Pentru cele trei scenarii, modelul Holdridge prevede ca pe circa 50 % din suprafata tarii va fi o vegetatie de stepa cu maracinisuri, urmata de paduri xerofite (paduri de climat temperat), cu procente intre 16% (GISS) si 26%(GFD3). Pentru scenariu UK 89, modelul anticipeaza ca pe 55% din suprafata tarii vor fi paduri xerofite, iar vegetatia de stepa va ocupa circa 38 %. Pentru padurile umede de climat temperat, modelul prevede o arie de extindere intre 3.7% (UK 89) si 10 % (celelalte trei). Cresterea temperaturii, anticipata de cele patru scenarii, conduce la concluzia unei posibile migrari a zonelor existente de viata spre altitudini superioare, locul lor devenind propice pentru zonele de viata actualmente proprii pentru Asia Mica sau sudul Peninsulei Balcanice.

Folosind modelul JABOWA II cu datele climatice din experimentul tranzitoriu (GFD1) si cu datele climatului actual, presupus pana in anul 2070, s-au facut simulari pentru trei puncte de pe teritoriul Romaniei: Bistrita, pentru zona de deal, Predeal, pentru zona de munte si Bucuresti, pentru zona de campie. Pentru statia Bistrita, situata in nordul Podisului Transilvaniei, unde domina padurile de fag (Fagus Sylvatica), modelul indica o tendinta de descrestere usoara a biomasei, urmata de o crestere mai pronuntata incepand cu anul 2010, cu o tendinta de stabilizare in jurul anului 2040. In conditiile scenariului climatic, dinamica biomasei este apropiata de cea corespunzatoare climatului actual pana in anul 2040, dupa care se anticipeaza o scadere deosebita a productivitatii padurii datorita cresterii temperaturii si descresterii precipitatiilor. Pentru statia Predeal, situata la 1000 m altitudine, in mijlocul padurilor de molid (Picea excelsa) si brad (Abies alba), rezultatele modelului par sa indice ca padurile din aceasta zona sunt cel mai putin afectate de schimbarea climei. Padurile de stejar (Quercus sp.) din zona Bucuresti au o evolutie similara cu cele din zona Bistrita, la schimbarea climei. In aceste zone vulnerabilitatea ecosistemelor forestiere va creste dupa 2040, ca o consecinta a cresterii temperaturii asociata cu stresul hidric. Astfel in sectorul forestier, productivitatea si capacitatea de protectie vor descreste.

Masuri de adaptare

Asa cum rezulta din analiza de impact, fondul forestier, din zonele de campie si de deal ale Romaniei, este vulnerabil la schimbarea climei si este de asteptat o scadere severa dupa anul 2040. Pentru a preveni declinul anticipat al capacitatii de regenerare al padurilor este necesar sa se ia masuri de adaptare adecvate.

O prima categorie de masuri de adaptare care trebuie avuta in vedere o constituie masurile active al caror scop este acela de a actiona direct asupra factorilor cu efect destructiv asupra evolutiei ecosistemelor forestiere. Astfel, pentru a preintampina scaderea nivelului panzei freatice care poate cauza disparitia padurii se pot construi baraje mici pe cursurile de apa din zonele forestiere si canale de irigatii protejate de perdele de arbori.

O alta masura activa este reducerea surselor de poluare care au efect destructiv asupra vegetatiei.

Masurile pasive constau in interventii asupra padurilor, prin strategii de management specifice, astfel incat sa creasca rezistenta la influenta negativa a anumitor factori. Printre acestea se pot mentiona:

stoparea despaduririlor;

reducerea taierilor in limita capacitatii de regenerare a ecosistemelor;

plantarea de paduri si perdele de protectie in zonele slab impadurite;

mentinerea densitatii de arbori prin aplicarea de procedee specifice;

reconstructia ecologica a zonelor despadurite cu specii adaptate la noile conditii climatice si de sol;

dezvoltarea de sisteme pentru monitorizarea si controlul evolutiei starii padurilor, care vor furniza date pentru stabilirea si aplicarea de masuri corespunzatoare de protectie;

dezvoltarea unui program national de reciclare a hartiei este vitala atat pentru paduri cat si pentru mentinerea pe termen lung a industriei hartiei si celulozei;

Pentru a examina posibilitatea de a introduce ca masura de adaptare, folosirea de specii din alte zone geografice, adaptate la conditiile climatice prevazute de modelele de circulatie generala (GFD1), s-a rulat programul JABOWA II pentru specii autohtone si pentru specii importante din flora Americii de Nord. Rezultatele au aratat ca:

pentru partea de sud a Romaniei nu exista alternativa la speciile din flora americana care sa faca fata noilor conditii climatice;

in nordul podisului Transilvaniei, pe langa fagul (Fagus sylvica) autohton, artarul rosu (Acer rubrum) din flora Americii de Nord, au conditii favorabile de dezvoltare asa cum sunt prevazute de scenariile climatice;

in zonele alpine, peste 1000 m deasupra nivelului marii, pe langa coniferele autohtone, artarul rosu (Acer rubrum), are conditii de dezvoltare prielnice asa cum sunt cele anticipate de scenariul GFD1;

conditiile climatice specfice scenariului tranzitoriu se dovedesc a fi favorabile si altor specii din flora americana, cum sunt pinul alb (Pinus strobus) si stejarul rosu (Quercus rubra).

In prezent pentru atenuarea efectelor adverse pot fi luate urmatoarele masuri: reducerea poluarii, crearea de lacuri de acumulare si canale de irigatii protejate de vegetatie forestiera, crearea de perdele de protectie forestiera in zonele despadurite joase, mentinerea padurilor incheiate.

Propunere de plan de adaptare pentru paduri

Rezultatele privind impactul schimbarilor climatice asupra padurilor pun in evidenta necesitatea unor politici si masuri pentru prevenirea declinului vegetatiei forestiere si adaptarea ecosistemelor forestiere la noile conditii climatice anticipate de modelele atmosferice de circulatie generala.

Prioritatile de baza ale planului sunt:

cererea conditiilor pentru ca padurile sa se adapteze la schimbarea climei;

conservarea biodiversitatii si resurselor genetice ale florei si faunei in conditiile unei dezvoltari durabile a resurselor forestiere;

Obiective specifice ale planului

Masuri de adaptare pentru paduri

O noua zonare a resurselor forestiere, prin extinderea ariilor de studiu pentru principalele specii forestiere, la toate zonele geografice ale Romaniei, in vederea estimarii impactului, eficientei masurilor de adaptare si selectarii speciilor adaptate la schimbarea climei

Descrierea masurii: permite estimarea vulnerabilitatii si adaptarii ecosistemelor forestiere la schimbarea climei, pentru intreg teritoriul tarii ceea ce da posibilitatea anticiparii potentialului silvic Romaniei in cazul schimbarii previzibile a climei.

2. Cresterea biomasei padurilor prin procedee de managemenet forestier;

Descrierea masurii: folosirea unor practici de management forestier (de exemplu, taierea selectiva a speciilor) dau posibilitatea imbunatatirii starii si productivitatii padurilor. Acestea permit imbunatatirea compozitiei speciilor si cresterea capacitatii de adaptare a ecosistemelor forestiere la schimbarea climei.

3. Impadurirea zonelor joase improprii agriculturii;

Descrierea masurii: in prezent exista suprafete mari de teren degradate, erodate, mlastinoase, improprii agriculturii. Impadurirea zonelor respective conduce, pe de o parte, la imbunatatirea calitatii solurilor, iar pe de alta, constituie o masura de reducere prin fixarea bioxidului de carbon in vegetatia forestiera.

4. Crearea de perdele de protectie in zonele aride de campie

Descrierea masurii: perdelele de protectie determina o reducere a vitezei vantului, distribuirea omogena a stratului de zapada, reducerea evaporarii de pe terenurile agricole, cresterea productivitatii plantelor cultivate.

5. Extinderea ariilor impadurite cu specii rezistente la seceta

Descrierea masurii: speciile rezistente la seceta sunt recomandate pentru impaduriri in conditiile schimbarii climei. Pe langa faptul ca sunt rezistenti la seceta, au un mare potential de productivitate de biomasa in conditiile anticipate de scenariile climatice.

6. Proiecte pilot legate de schimbarile climatice

Descrierea masurii: implementarea masurilor si strategiilor recomandate pentru sectorul forestier , in principal, cele referitoare la selectarea speciilor rezistente la viitoarele conditii climatice, trebuie testate prin proiecte pilot pe arii limitate, unde sa fie studiate specii autohtone si din alte zone geografice.

7. Dezvoltarea unui sistem national de monitorizare a starii padurilor

Descrierea masurii: sistemul da posibilitatea cunoasterii si supravegherii starii padurilor si luarea de masuri de protectie adecvate.

8. Intocmirea si implementarea unui program national de reciclare a hartiei

Descrierea masurii: dezvoltarea unui program de reciclare a hartiei este vital, atat pentru mentinerea fondului forestier in limite de regenerare naturala, cat si pentru sustinerea industriei celulozei si hartiei.

Cercetare -dezvoltare

9. Studii privind impactul variabilitatii si schimbarilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad inalt de realizare, obtinute cu modele de circulatie generala de ultima generatie

10. Realizarea si implemetarea de noi modele pentru descrierea si simularea proceselor specifice dezvoltarii speciilor forestiere .

Descrierea masurii: contribuie la cresterea nivelului de cunostinte stiintifice necesare dezvoltarii si imbunatatirii metodologiei de analiza a problematicii referitoare la impactul schimbarilor climatice asupra ecosistemelor forestiere, avand in vedere noile abordari, modele si date din domeniu.

Resurse de apa: impact si masuri de adaptare

Estimarea impactului

Pentru determinarea impactului schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice (resurse naturale de apa), s-a aplicat un model ploaie-scurgere, VIDRA, pentru trei bazine pilot, reprezentative pentru zonele de munte, deal si ses. Modelul a fost aplicat cu doua seturi de date de intrare: primul caracterizand clima actuala, iar al doilea specific scenariului climatic CCCM. Debitele raului la iesirea din bazinelor pilot, simulate de model pentru datele specifice climei actuala si cele ale scenariului climatic sunt apoi transferate la mai multe sectiuni din bazinele analizate printr-un procedeu de 'upscaling'. Bazinele hidrografice analizate pentru determinarea vulnerabilitatii resurselor de apa si a masurilor de adaptare au fost Siret, Arges si Tarnava Mare.

Modelul a fost calibrat folosind inregistrari zilnice de debite de apa din perioada1971 - 1988.

Intrucat in bazinele pilot nu se gasesc puncte de grila ale modelului CCCM, pentru generarea scenariilor climatice(date de intrare pentru modelul hidrologic) specifice bazinelor pilot s-au corectat rezultatele modelului CCCM prin interpolare.

Calculul corectiilor pentru bazinele de referinta au fost facut prin medierea valorilor determinate cu modelul CCCM in cateva puncte ale fiecarei zona de relief distincta (munte, deal, si campie).

Prin aplicarea modelului in bazinele pilot si folosind apoi procedura de "upscaling" au fost determinate hidrografele debitelor medii lunare in punctele de inchidere ale bazinelor de referinta. Din compararea facuta intre debitele medii ale fiecarei luni, mediate pe perioada susmentionata, pentru clima actuala si scenariul CCCM, au rezultat urmatoarele concluzii privind impactul schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice:

pentru scenariul climatic 2xCO₂ se constata o descrestere a scurgerii in raport cu cea formata in conditiile prezente (ale scenariului 1xCO₂.). Aceasta se explica prin faptul ca desi precipitatia este mai mare in cazul scenariului 2xCO₂, datorita cresterii semnificative a temperaturii aerului, evapotranspiratia reala este cu mult mai mare conducand asadar la o descrestere a scurgerii multianuale.

se observa ca pentru scenariul 2xCO₂ are loc o redistributie a scurgerii medii lunare concomitent cu o crestere a coeficientilor de variatie anuala a fiecarei luni.

domeniul de variatie al debitelor medii lunare descreste in cazul 2xCO₂ in raport cu situatia actuala.

analiza frecventei debitelor lunare situate peste media multianuala arata ca cea mai afectata luna este aprilie cand se produce o descrestere semnificativa a scurgerii.

Acest fapt se explica prin aceea ca lunile de iarna devin mai calde in cazul scenariului 2CO₂ si deci topirea zapezii incepe mai timpuriu. In aceste conditii debitele maxime lunare se deplaseaza din perioada primavara - vara catre sfarsitul iernii De asemenea, se constata ca in luna septembrie are loc cea mai scazuta scurgere fata de situatia actuala cand, foarte frecvent, scurgerea minima are loc iarna. Aceasta valoare scazuta se produce datorita valorilor foarte ridicate ale evapotranspiratiei in lunile de toamna si mai ales in luna septembrie. Aceste "deplasari" ale valorilor scurgerii au implicatii directe asupra modului de gestiune a resurselor de apa, in special in cazul acumularilor cu regularizare lunara sau sezoniera.

In scopul determinarii vulnerabilitatii resurselor de apa in conditiile schimbarilor climatice, s-au calculat cu ajutorul corelatiilor seriile de debite medii lunare in diferite puncte ale bazinelor analizate. Corelatiile au fost determinate pe baza datelor hidrologice inregistrate pe perioade de 40-50 ani. S-a considerat ca aceste corelatii determinate pentru conditiile actuale vor ramane valabile si pentru conditiile climatice ale scenariului 2xCO₂.

In continuare, s-au luat in considerare tendintele de crestere ale cerintelor de apa in viitor pentru satisfacerea necesarului pentru agricultura, industrie, energetica si alimentari cu apa potabila si industriala, in conditiile schimbarilor climatice corespunzatoare scenariului 2xCO₂. Apoi, considerand seriile de valori lunare ale scurgerii apei modificate de noile conditii precum si valorile lunare ale cerintelor de apa, s-a aplicat un model de bilant (modelul ARTIZAN) cu ajutorul caruia, pe baza calculelor de bilant "resursa - cerinta", s-au determinat noile valori ale deficitelor de apa si deci perioadele de vulnerabilitate. S-a constatat ca, in general, bazinele Siret si Tarnava nu sunt sensibil vulnerabile la noile conditii ale schimbarii potentiale a climei datorita acumularii Izvorul Muntelui pentru bazinul Siret si suficientei resurselor hidrologice in raport cu cerintele in bazinul Tarnava. In schimb, analizele de vulnerabilitate arata ca bazinul Arges este in mod semnificativ sensibil la schimbarile climatice datorita dezvoltarii economico-sociale din acest spatiu, in care se gaseste capitala tarii cu peste 2,5 milioane de locuitori. Impactul schimbarii climei asupra gospodaririi apelor se manifesta prin ambele componente ale bilantului: datele hidrologice si cerintele de apa. Astfel, in conditiile climei anticipate de scenariile climatice debitul mediu multianual scade cu circa 2024 % fata de valorile corespunzatoare mentinerii climei actuale. Impactul schimbarii climei asupra cerintelor de apa a fost estimat numai pentru irigatii

Masuri de adaptare

Pentru a face fata situatiilor de vulnerabilitae, au fost examinate o serie de masuri de adaptare. In cazul bazinului Arges, adaptarea se refera la urmatoarele tipuri de masuri:

masuri nestructurale, care constau in stabilirea de noi reguli de exploatare a acumularilor si in special a lacului de acumulare strategic Vidraru (volum util de 420 10⁶m³) in conformitate cu dezvoltarea cerintelor de apa in viitor, concomitent cu o reducere a pierderilor de apa in retelele de alimentare.

masuri structurale, care constau in realizare de noi acumulari si derivatii din bazinul Olt propuse in 15 combinatii posibile din care au fost in final selectate un numar de trei variante optime.

In general, masurilor de adaptare se aplica la nivelul bazinului hidrografic si pot fi: masuri de adaptare privind alimentarea cu apa a folosintelor si masuri de adaptare privind cerintele de apa.

Masuri de adaptare privind alimentarea cu apa, care presupun modificarea structurilor existente pot fi:

in cazul scurgerilor reduse: schimbarea pozitiei si/sau a inaltimii bazinelor de captare a apei; captusirea canalelor; conducte inchise in loc de canale deschise; integrarea lacurilor de acumulare izolate intr-un sistem integrat; reincarcarea artificiala pentru reducerea evaporarii.

in cazul scurgerilor ridicate: cresterea inaltimii digurilor; turbine suplimentare; cresterea marimii canalelor; eliminarea sedimentelor din lacurile de acumulare pentru o mai buna stocare.

In bazinele raurilor unde nu s-a realizat intreaga dezvoltare, este posibila construirea de noi proiecte in vederea adaptarii la scurgerea modificata si la conditiile cerintei de apa, cum ar fi urmatoarele: lacuri de acumulare, hidrocentrale, sisteme de livrare de apa, campuri de puturi de apa, transferuri de apa intre bazine.

In anumite bazine hidrografice, schimbarea climei sau constrangerile fizice, de mediu sau institutionale nu garanteaza sau nu permit proiecte de infrastructura noi. In aceste cazuri se iau in considerare masuri de adaptarea la administrarea sistemului existent, cum sunt: schimbarea regulilor de operare; alimentarea in stransa legatura cu apa de suprafata si subterana; schimbarea prioritatii de livrare; sistem integrat de operare a lacurilor de acumulare; coordonarea alimentarii si cerintei de apa.

Masurile de adaptare pentru cerinta de apa sunt determinate de ridicarea pretului apei, ceea ce obliga consumatorii sa ia masuri de conservare si folosire eficienta, cum sunt:

in sectorul casnic: folosirea mai eficienta a aparatelor; reducerea consumului direct; repararea scurgerilor; spalarea masinilor in zone comerciale unde are loc reciclarea; colectarea apei de ploaie pentru utilizari nepotabile.

in sectorul agricol: irigatii nocturne; captusirea canalelor; imbunatatirea masuratorilor de apa; reutilizarea apei drenate; utilizarea apei reziduale; un control si o administrare mai bune ale retelei de alimentare cu apa.

in sectorul industrial: reutilizarea apei cu o calitate acceptabila; reciclarea.

in sectorul energetic: pastrarea lacurilor de acumulare la niveluri joase pentru a reduce evaporarea; modificarea alimentarilor pentru a se potrivi cu alte utilizari ale apei; intreruperea centralelor in perioadele cu scurgere mica; generare suplimentara (utilizarea benefica a caldurii reziduale).

Masuri care conduc la reducerea cerintei de apa si care presupun schimbari tehnologice:

in sectorul casnic: aparate mai eficiente in privinta apei folosite; sisteme de alimentare duble: potabile si nepotabile; apa reciclata pentru scopuri nepotabile.

in sectorul agricol: introducerea culturilor care necesita apa putina; introducerea preturilor mari pentru culturile care folosesc apa; schimbarea sistemelor de irigatii cu cele prin picurare, pulverizare; introducerea culturilor care tolereaza sarea si care pot utiliza apa drenata; drenarea apei de la statiile de amestec.

in sectorul industrial : introducerea tehnologiilor de curatare "uscata"; introducerea ciclului inchis si/sau racirea cu aer; proiectarea centralelor cu sisteme incluse de reutilizare si reciclare a apei; schimbarea produselor manufacturate.

in sectorul energetic: construirea de lacuri de acumulare suplimentare si de hidrocentrale; introducerea functionarii la ape mici a hidrocentralelor pe firul apei; introducerea de turbine mai eficiente la hidrocentrale; introducerea sistemelor alternative de racire termica (elestee de racire, turnuri umede, turnuri uscate).

Combinarea adaptarilor de alimentare si cerinta de apa vor asigura strategia de adaptare cea mai eficienta.

Propunere de plan de adaptare pentru resurse de apa

Asa cum reiese din studiul de impact, bazinele hidrografice pot fi vulnerabile la schimbarea climei, asa cum este cazul bazinului Arges, care se dovedeste vulnerabil la schimbarile climatice anticipate de scenariul CCCM. Prin planul de adaptare se urmareste initierea, coordonarea si implementarea masurilor de adaptare astfel ca impactul schimbarii climei sa fie redus la minimum posibil.

Obiective specifice ale planului

Masuri de adaptare pentru resurse de apa

1. Extinderea studiilor de impact la toate bazinele hidrografice din Romania, in vederea zonarii vulnerabilitatii resurselor de apa la schimbarea climei si a masurilor de adaptare corespunzatoare;

2. Adaptari privind alimentarea cu apa a folosintelor pentru bazinele analizate

2.1. Adaptari de infrastructura existenta;

2.2. Construirea de noi infrastructuri;

Modificarea regulilor de exploatare ale acumularilor, exploatarea conjugata a resurselor de apa de suprafata si subterane si modificari ale prioritatilor de livrare a apei.

3. Masuri de adaptare privind cerintele de apa pentru bazinele analizate

3.1. Conservarea apei si imbunatatirea eficientei utilizarii apei (sectoare: casnic, agricol, industrial, energetic);

3.2. Modificari tehnologice ale procesului de productie al bunurilor in industrie, agricultura si energetica precum si in sectorul casnic;

3.3. Transferari de piata / pret catre alte activitati.

Descrierea masurii: estimarea vulnerabilitatii celor 11 bazine hidrografice majore ale tarii la impactul schimbarii climei, necesita cunoasterea resurselor si cerintelor precum si masurile de adaptare pentru alimentarea cu apa a folosintelor si cerintelor de apa corespunzatoare.

4. Controlul poluarii apelor

Descrierea masurii : Apele poluate sunt improprii consumului sau altor folosinte, ceea ce este echivalent cu reducerea surselor de apa. Reducerea poluarii in limite normale constituie o crestere a resursei de apa si un disponibil pentru sistemul de irigatii. Reducerea scurgerii datorita schimbarii climei este o premiza pentru cresterea concentratiei de poluanti in apa.

5. Intocmirea de planuri pentru situatiile de seceta

Descrierea masurii : planurile pe termen pentru adaptarea la scadera resurselor de apa pot reduce efectele secetelor. Se pot face planuri pentru secete de intensitati si durate cunoscute sau mai mari. Costurile implicate de planurile de risc sunt relativ mici in comparatie cu beneficiile potentiale.

6. Planificarea construirii de noi baraje

Descrierea masurii: Trebuie mentinuta deschisa optiunea construirii de noi amplasamente de baraje. Numarul de amplasamente care pot fi folosite eficient este limitat si fixarea celor ferme trebuie sa se faca dupa analize foarte detaliate.

7. Perfectionarea sistemelor de prognoza si monitorizare a inundatiilor si secetelor

Descrierea masurii: Proiectul DESWAT actualmente in faza de implementare va permite modernizarea sistemului de prognoza si monotorizare a fenomenelor hidrologice, inclusiv a inundatiilor si secetelor (prin conectarea cu sistemul SIMIN)

Cercetare-dezvoltare

8. Program de cercetari privind senzitivitatea rezultatelor simularilor hidrologice pe modele matematice semidistribuite pentru diferite scenarii de schimbari climatice;

Descrierea masurilor: permit estimarea influentei parametrilor climatici asupra resurselor hidrologice, regimului hirologic si stabilitatii acestuia.

9. Program de analiza a bilantului cerintelor si resurselor de apa pentru determinnarea deficitelor de resurse de apa;

Descrierea masurilor: permit estimarea vulnerabilitatii si adaptarii resurselor de apa la schimbarea climei, ceea ce da posibilitatea anticiparii potentialului resurselor de apa ale Romaniei in cazul schimbarii previzibile a climei.

10. Dezvoltarea si implementarea de noi modele pentru descrierea si simularea proceselor hidrologice la diferite scari spatio-temporale, in conditiile schimbarilor climatice;

Descrierea masurii: contribuie la cresterea nivelului de cunostinte stiintifice necesare dezvoltarii si imbunatatirii metodologiei de analiza a problematicii referitoare la impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa , avand in vedere noile abordari, modele si date din domeniu.

Educatie si informare publica

Asezari umane

Constructia caselor, industria, comertul, si componentele majore de infrastructura care concura la functionarea asezarilor umane, cum sunt energia, alimentarea cu apa, transportul, depozitarea deseurilor etc., prezinta grade diferite de vulnerabilitate la schimbarea climei. Aceste elemente pot fi afectate direct de parametrii climatici anticipati (de exemplu, temperatura, precipitatiile) si indirect prin impactul posibil asupra mediului, resurselor naturale si agriculturii. Efectul indirect include reducerile potentiale ale resurselor naturale, mutarea industriilor in zone geografice cu conditii climatice mai favorabile, degradarea calitatii mediului ambiant si starii de sanatate datorita modificarii ecosistelor precum si alte efecte care rezulta din folosirea mediului pentru anumite utilitati sociale. In plus, aceste efecte asupra asezarilor umane ar putea conduce la alte consecinte, cum este degradarea terenurilor si mutarea populatiei si activitatilor in alte regiuni, ceea ce la randul lor dau nastere la alte modificari ale resurselor naturale.

Clima afecteaza direct calitatea vietii; altereaza structurile localitatilor si activitatilor umane; are impact asupra sanatatii umane, securitatii si proprietatii (de exemplu, prin fenomenele extreme de risc: inundatii, vijelii).

Activitatile umane sensibile la clima includ industria constructiilor, transporturile, productia de gaz si petrol, industria manufacturiera legata de turism si recreare, industria situata in zonele costiere. De asemenea , consumul de energie electrica si termica folosite la incalzirea rezidentiala si pentru aerul conditionat sunt sensibile la schimbarile climatice. Alte activitati dependente de conditiile climatice sunt industria alimentara (hrana si bauturi), activitatile legate de paduri, industria textila, productia de biomasa si alte energii regenerabile. Modificari in localizarea si natura activitatilor legate de agricultura si industrie pot avea un impact important asupra transporturilor.

Asezarile umane si infrastructura sunt in mod deosebit vulnerabile la diferite tipuri de fenomene meteorologice extreme cum sunt inundatiile, precipitatiile intense, seceta, episoade de temperaturi extreme, vanturile intense si furtunile. Inundatiile pot avea un impact important asupra sezarilor umane din cauza riscurilor asupra bunurilor si vietii oamenilor.

Efectele schimbarilor climatice asupra asezarilor umane, la momentul actual, sunt dificil de cuantificat deoarece modalitatile de dezvoltare ale localitatilor si tehnologiilor nu pot fi prezise cu acuratete pentru un orizont de timp foarte departat. In acelasi timp, trebuie spus ca exista posibilitati de adaptare eficiente pentru ca asezarile umane sa faca fata conditiilor climatice previzibile, atat in ceea ce priveste locuintele, cat si infrastructura, problema principala fiind cea a costurilor.

Analiza economica (costuri, resurse financiare, optimizari economice)

Un element esential pentru capacitatea de a decide implementarea si aplicarea PASC il constituie evaluarea resurselor necesare (inclusiv financiare) pentru aplicarea masurilor identificate in planul de actiune. In plus, este important sa se identifice si efectele acestor masuri. Cadrul creat de legea 3/2001 (Protocolul Kyoto) deschide posibilitatea de a valorifica dreptul de emisie constituind astfel o sursa de finantare complementara pentru masurile privind schimbarile climatice.

Pentru punerea in practica a masurilor propuse in planul PASC sunt necesare evaluari de costuri separate pentru partea de cercetare-devoltare pentru masurile care presupun activitati de proiectare- realizare proiect precum si pentru acelea care implica dezvoltarea de activitati economico financiare. Aceste analize se vor face corelat atat la nivel sectorial cat si pentru planul national. Un rol central il va avea aici Institul National de Economie in colaborare cu specialistii din fiecare sector.

Un alt element component al PASC va fi identificarea surselor potentiale de finantare a aplicarii masurilor propuse corelat cu mecanismele si structura de finantare a proiectelor de aplicare a acestor masuri. Se vor face aici si analizele de risc necesare definirii masurilor de atragere de finantare prin garantii, asigurari, instrumente financiare de protectie la risc etc.

Abrevieri

PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului

PASC - Planul de Actiune pentru Schimbari Climatice

GES - Gaze cu efect de sera

MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

MLPTL - Ministerul Lucrarilor Publice Transportului si Locuintei

MIR - Ministerul Industriei si Resurselor

MAAP - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

ONG - Organizatie Ne-Guvernamentala

GISS- Godard Institute for Space Studies, SUA;

GFDL- Geophysical Fluid Dynamics Laboratory, SUA (experiment GFD3, experiment

tranzitoriu, GDF1);

UK89- United Kingdom Meteorological Office;

CCCM- Canadian Climate Center Model

CCSC - Conventia - Cadru pentru Schimbari Climatice

ICIM - Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului

INMH - Institutul National de Meteorologie si Hidrologie

ISPE - Institutul de Studii si Proiectari Energetice

CET - Centrala Electrica de Termoficare

CTE - Centrala Termo-Electrica

GWP - Global Warming Potential

SNSC - Studiul National asupra Schimbarii Climei in Romania

Anexa1

1. Studii efectuate pana in prezent

1.1 Studiul National asupra Schimbarilor Climatice in Romania

In cadrul 'Programului Studiu de Tara' al guvernului SUA, in perioada 1996-1997, s-a efectuat 'STUDIUL NATIONAL ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE IN ROMANIA' care cuprinde trei elemente de baza, continute in trei lucrari distincte:

Element 1: Inventarul national de emisii de gaze cu efect de sera;

Element 2 :Evaluarea vulnerabilitatii si optiuni de adaptare;

Element 3: Evaluarea optiunilor de reducere a efectelor.

1.1.1 Inventarul emisiilor de gaze cu efect de sera

Primele inventare de emisii pentru perioada 1989 - 1991 au fost elaborate in anul 1997. Apoi, actiunea a fost reluata dupa cativa ani. Ultimul inventar a fost elaborat in anul 2002, calculandu-se emisiile pentru perioada 1992 - 2000. In aceste calcule s-au bazat pe noua metodologie IPCC. Noua metodologie introduce notiunea de "sursa - cheie" care reprezinta sursele cu impact major.

Emisiile de gaze cu efect de sera in perioada 1989 - 1991 au fost calculate in baza unui contract cu EPA - SUA si verificate de catre o intreprindere specializata din SUA.

In figura de mai jos este prezentata variatia emisiilor anuale de CO₂ echivalent (echivalenta s-a stabilit prin corespondenta cu potentialul global de incalzire (GWP - Global Warming Potential) in perioada 1989 - 2000. Dupa cum se observa, emisia de CO₂ echivalent reprezinta in anul 2000 circa 54% din emisia din anul de referinta - 1989.

1.1.2 Evaluarea vulnerabilitatii si optiuni de adaptare

Conventia Cadru pentru Schimbari Climatice, a ONU, cheama statele sa evalueze impactul schimbarii climei asupra diferitelor sectoare, sa stabileasca domeniile cele mai vulnerabile si sa puna la punct optiuni de adaptare pentru a face fata efectelor negative ale schimbarii conditiilor climatice. Studiile de impact pun in evidenta faptul ca schimbarea climei ar putea avea efecte importante asupra agriculturii, padurilor si resurselor de apa.

Scenarii pentru schimbarea climei in Romania

Pentru elaborarea scenariilor de schimbare a climei s-au folosit rezultatele urmatoarelor modele de circulatie generala GISS, GFDL, UK89, CCCM. Scenariile climatice pun in evidenta faptul ca dublarea concentratiei de CO₂ in atmosfera conduce la o crestere a temperaturii aerului, variind intre 2,4 si 7,4 ⁰ C, in functie de model.

In ceea ce priveste precipitatiile, modelul UK89 anticipeaza o descrestere pentru toate lunile anului, in special in timpul verii (pana la 50%), ceea ce este consistent cu cea mai mare crestere de temperatura simulata de model in acest sezon. Modelul GISS indica, in general, o crestere a precipitatiilor in toate lunile, cresterea maxima fiind in octombrie (40%). Modelele canadian si GFD3 anticipeaza o crestere a precipitatiilor in lunile reci si o scadere in cele calde.

Impactul schimbarii climei asupra agriculturii si masuri de adaptare

Folosind scenariile climatice CCCM si GISS si modelele de simulare a cresterii culturilor s-a estimat impactul schimbarii climei asupra dezvoltarii, productiei si bilantului de apa pentru principalele culturi agricole, graul si porumbul, in 6 amplasamente "tipice", localizate in partea de sud a tarii, considerata o zona vulnerabila a Romaniei. Schimbarea climei anticipata de modele are atat impact pozitiv, cat si negativ. Astfel, recoltele medii de grau de toamna sunt mai mari decat cele obtinute in conditiile climei actuale, pe cand porumbul se dovedeste a fi o cultura vulnerabila la schimbarea climei. Pentru reducerea efectelor negative asupra porumbului s-au analizat si propus masuri de adaptare care constau in modificarea practicilor agricole.

Impactul schimbarii climei asupra padurilor

Pentru evaluarea impactului asupra padurilor s-au folosit doua procedee: unul bazat pe schema Holdridge de clasificare vegetatie-clima, iar celalat, pe un model dinamic, JABOWA II, care descrie evolutia compozitiei speciilor si productivitatea (biomasa si aria bazala) in functie de conditiile locale, caracteristicile speciilor si parametrii climatici. Conform modelului Holdridge, cresterea temperaturii, anticipata de cele patru scenarii, va determina o posibila migrare a vegetatiei existente in zonele de campie spre altitudini superioare, locul lor devenind propice pentru vegetatia existenta actualmente in Asia Mica sau sudul Peninsulei Balcanice.

Modelul JABOWA II a pus in evidenta tendinte diferite de evolutie a productivitatii padurilor in functie de specie si zona geografica: padurile de fag din nordul Transilvaniei si cele de stejar din zona sudica se dovedesc vulnerabile la schimbarea climei, pe cand padurile de molid si brad din zona muntilor Bucegi sunt mai putin afectate. Pentru stabilirea de masuri de adaptare, s-a examinat posibilitatea de a folosi specii din alte zone geografice si s-au propus masuri de atenuare a efectelor destructive, care pot fi luate in prezent.

Impactul schimbarii climei asupra resurselor de apa

Pentru determinarea impactului schimbarilor climatice asupra resurselor hidrologice (resurse naturale de apa), s-a aplicat un model ploaie-scurgere pentru trei bazine pilot, reprezentative pentru zonele de munte, deal si ses. Modelul a fost aplicat cu doua seturi de date de intrare: primul caracterizand clima actuala, iar al doilea specific scenariului climatic CCCM. Bazinele hidrografice analizate pentru determinarea vulnerabilitatii resurselor de apa si a masurilor de adaptare au fost Siret, Arges si Tarnava Mare. Considerind tendintele de crestere a cerintelor (pentru agricultura, industrie, energetica si alimentarii cu apa potabila si industriala) si resursele hidrologice disponibile in cazul sceneriului CCCM s-au estimat deficitele de apa si deci, vulnerabiliatea. Pentru reducerea efectelor, au fost propuse o serie de masuri de adaptare. S-a constatat ca, in general, bazinele Siret si Tarnava nu sunt sensibil vulnerabile la noile conditii ale schimbarii potentiale climatice. In schimb, bazinul Arges este in mod semnificativ sensibil la schimbarile climatice datorita dezvoltarii economico-sociale din acest spatiu. Pentru bazinul Arges s-au analizat masuri de adaptare specifice legate de alimentarea cu apa a folosintelor.

1.1.3 Evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera

ISPE Bucuresti a efectuat studii de prognoza a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de sera in perioada premergatoare celei de-a doua si celei de-a treia comunicari catre CCSC.

Prognozele s-au bazat pe programul de dezvoltare socio-economica pana in anul 2010, respectiv 2020.

Evaluarea reducerilor emisiilor din sectorul energetic s-a efectuat folosind 25 de scenarii in comparatie cu scenariul de referinta. Pentru sectorul energetic s-au folosit doua scenarii.

Nivelul emisiilor de CO₂ al anului 1989 nu va fi depasit in anul 2020 in cazul tuturor scenariilor.

Implementarea semnificativa a masurilor de diminuare a CO₂ (scenariul scazut) va determina o scadere a emisiilor de CO₂ in 2020 cu 34% fata de anul de referinta 1989.

In toate scenariile, cea mai mare pondere a emisiilor o va avea sectorul energetic, urmat de industrie. Transporturile si agricultura se asteapta sa ramana sectoarele cu cele mai scazute emisii de CO₂.

Este evident, comparand nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera in anul 1989 cu perioada de pana in 2020, ca acest nivel nu va fi depasit chiar daca masurile de reducere a emisiilor de CO₂ vor fi slab implementate.

Prognozele emisiilor GHG sunt influentate de rata de crestere a PIB, accelerarea masurilor de conservare a energiei si restructurarea sectorului economic.

Din cauza acestor elemente, prognoza emisiilor GHG pentru Romania, ca de altfel pentru tarile cu economia in tranzitie trebuie actualizate in fiecare an pana la macro- si micro- stabilizare. Scopul Guvernului Romaniei este de a stabiliza emisiile de dioxid de carbon dupa anul 2000 sub nivelul anului 1989. O politica nationala privind schimbarile climatice in Romania, concentrata asupra subiectelor schimbarilor climatice si reducerii emisiilor gazelor cu efect de sera nu a fost inca finalizata.

Multe activitati in desfasurare, asa cum sunt restructurarea si modernizarea sectoarelor economiei, cresterea randamentului energetic, conservarea energiei si scaderea impactelor negative asupra mediului ale sistemului energetic si ale sectoarelor economice au ca efect diminuarea gazelor cu efect de sera.

Evaluarea solutiilor de diminuare se bazeaza pe rezultatele din "Studiul national asupra schimbarii climei in Romania".

Masurile pentru diminuarea emisiilor de CO₂

Pentru a raspunde cererii de energie electrica se va urmari:

continuarea amenajarilor hidroelectrice potentiale;

construirea noilor unitati de la CNE Cernavoda;

realizarea a noi centrale electrice care vor functiona cu gaze naturale si huila din import;

dezvoltarea unitatilor de cogenerare a energiei.

Economisirea energiei prin:

modernizarea si reabilitarea retelei de transport a apei calde;

modernizarea punctelor termice;

modernizarea si reabilitarea retelelor termice secundare;

controlul si masurarea caldurii livrate;

imbunatatirea izolatiei termice.

Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential de economisire si conservare a energiei prin:

schimbari structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);

modernizarea si reabilitarea tehnologiilor existente;

imbunatatirea managementului energiei.

Modernizarea agriculturii in Romania prin:

cresterea eficientei masinilor agricole;

modernizarea fermelor de animale.

Restructurarea industriei va determina reducerea cerintelor industriei pentru transportul de bunuri. Politicile pentru emisiile de CO₂ in sectorul transporturilor se bazeaza pe:

cresterea performantelor vehiculelor rutiere;

dezvoltarea transportului public urban si interurban.

Diminuarea emisiilor de CH₄

Reducerea emisiilor fugitive de CH₄ din industria gazelor naturale prin:

imbunatatirea tehnologiei de exploatare;

reabilitarea retelei de transport si distributie a gazelor.

Un mai bun management al deseurilor prin;

igienizarea statiilor de depozitare;

diminuarea cantitatilor de deseuri organice depozitate.

Imbunatatirea tehnologiilor de crestere a animalelor prin:

imbunatatirea calitatii nutretului;

cresterea performantelor animaliere.

Diminuarea emisiilor de N₂O

Tehnologie imbunatatita folosind ingrasamant cu azot.

Aplicarea de tehnologii imbunatatite de tratament al solurilor cu ingrasaminte pe baza de azot.

Masurile de diminuare a emisiilor GHG in ecosistemele de paduri sunt:

extinderea ariilor de padure;

imbunatatirea speciilor si formelor de copaci;

realizarea intregului volum de protectie a lemnului.

1.2.2 Monitoring Climatic

Institutul National de Meteorologie si Hidrologie coordoneza reteaua nationala de observatii meteorologice care cuprinde 151 statii, 2 statii aerologice, 7 centre radar, 729 statii pluviometrice, 60 statii agrometeorologice si 8 statii actinometrice. Principalele activitati presupuse de monitoringul climatic vizeaza:

Colectarea, sistematizarea si conservarea datelor climatice la nivel national;

Monitoringul extremelor climatice;

Crearea unei banci de date climatice si prelucrarea lor folosind procedee consacrate pentru punerea in evidenta a tendintelor si/sau variabilitatii climatice;

Diseminarea datelor climatice in fluxul international pentru supravegherea sistemului climatic la scara globala;

Supravegherea dinamicii concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera, la statiile de poluare de fond;

Zonarea potentialului de energii regenerabile eoliana si solara pe teritoriul Romaniei;

Prelucrarea datelor climatologice in vederea satisfacerii cerintelor utilizatorilor economici sau din mediile stiintifice.

Reteaua nationala de observatii hidrologice coordonata de Agentia Nationala de gospodarire a Apelor cuprinde 956 statii hidrometrice, 300 statii pluviometrice si 57 statii hidrologice.

Sistemul meteorologic si hidrologic este in curs de modernizare prin proiectele:

SIMIN - pentru sursele de date meteorlogice prin colectarea automata, stocarea, prelucrarea si diseminarea datelor;

DESWAT - pentru sistemul informational hidrologic si integrarea in sistemul SIMIN;

MEDHZCOS - pentru dezvoltarea unei retele de statii meteorologice automate cu transmisie prin satelit.

1.5 Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Primul PNAPM a fost elaborat in anul 1995 - anul intrarii in vigoare a Legii pentru Protectia Mediului.

In prezent este in curs de finalizare noul PNAPM.

Din punct de vedere conceptual PNAPM se aliniaza la principiile generale si obiectivele prioritare identificate si definite in Strategia protectiei mediului in Romania - document elaborat anterior, in care sunt abordate unitar si integrator problemele protectiei mediului, din tara noastra. In noul PNAPM aflat in curs de finalizare se tine, de asemenea, seama si de celelalte strategii sectoriale.

Prin tehnica abordarii in cadrul logic, problemele prioritare au fost transformate in obiective caracteristice care urmeaza sa fie atinse prin aplicarea proiectelor concrete cuprinse in PNAPM.

Printr-o corelare intre poluanti si grupele tinta (industrie, agricultura, populatie si altele), reducerea poluarii atmosferice, inclusiv a substantelor care provoaca schimbari climatice, ponderea principala revine proiectelor pentru industrie atat pe termen scurt, cat si mediu. Dintre proiectele propuse pentru schimbari climatice, 15% sunt pe termen scurt si 20% pe termen mediu. Restul - pe termen lung.

In forma in care s-a intocmit, primul PNAPM este constituit dintr-un numar de 296 de proiecte prioritare, dintre care 102 (34,3%) se incadreaza in categoria pe termen scurt, iar 194 (65,7%) sunt planificate pe termen mediu. Din totalul de 102 proiecte pe termen scurt - 24% reprezinta proiecte de protectie a calitatii aerului.

Proiectele prioritare referitoare la protectia calitatii aerului pe termen scurt in sectorul industrial s-au prevazut sa reduca emisiile de CO₂ cu 384.000 t/an. Noul PNAPM ar urma sa fie finalizat in cursul primului trimestru al anului 2003.