Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


PARTIAL PROTECTIA MEDIULUI A.INTREBARI CARE CER RASPUNS SCURT

Ecologie mediu



+ Font mai mare | - Font mai mic



PARTIAL PROTECTIA MEDIULUI A.INTREBARI CARE CER RASPUNS SCURT

1. Definiti notiunea de MEDIU.

MEDIUL este totalitatea factorilor fizici, chimici si biologici dintr-un loc dar cu care un organism vine in contact.

2. Numiti cele 9 tipuri de mediu.

Cele 9 tipuri de mediu sunt: cosmic, geofizic, climatic, orografic, edafic, hidrologic, geochimic, biocenotic si biochimic.



3. Ce este ECOSISTEMUL?

Ecosistemul este unitatea oraganizatorica si functionala a ecosferei.

4. Numiti si definiti cele doua sisteme care formeaza ECOSISTEMUL.

Ecosistemul este format din BIOTOP, care reprezinta sistemele nevii formate din elemente ale mediului fizico-chimic local climatic, geofizic, cosmic.si BIOCENOZA care reprezinta sistemele vii, constand din populatii de plante, animale, bacterii ciuperci.

5. Numiti cele doua componente ale "mediului" in functie de prezenta sau absenta vietii.

Mediul lipsit de viata numit MEDIUL ABIOTIC(biotop) si componentele vii reprezentand MEDIUL BIOTIC(biocenoza).

6. Numiti formele in care mediul exista in functie de natura sa fizica.

Mediul poate fi TERESTRU(solid), AERIAN(gazos) sau ACVATIC(lichid).

7. Definiti notiunea de habitat.

HABITATUL este o suprafata de teren ocupata, folosita, pe care isi desfasoara activitatea, viata un individ sau o populatie de indivizi din aceiasi specie.

8. Care este rolul sau menirea ecologului in relatia sa cu mediul inconjurator?

Ecologul va "vedea" si intelege relatiile dintre componentele vii si cele nevii ale mediului inconjurator. El analizeaza mediul inconjurator din punct de vedere ecologic - caracterizand ecosistemele care compun mediul inconjurator, subdiviziunile sau supradiviziunile lor.

9. Numiti motivul pentru care mediul inconjurator poate fi considerat un sistem informational.

Mediul inconjurator este un SISTEM INFORMATIONAL deoarece componentele comunica intre ele, formeaza conexiuni inverse(feedback-uri) prin care sistemul se autoregleaza.

10. Ce se intelege prin mediul global?

MEDIUL GLOBAL reprezinta insumarea tuturor tipurilor de medii, de la cele mai simple la cele mai complexe si extinse spatial la nivel planetar.

11. Care este legatura intre notiunile de ECOSFERA si MEDIUL GLOBAL?

Din punct de vedere ecologic, termenul folosit pentru MEDIUL GLOBAL este de ECOSFERA.

12. Definiti notiunea de parc national.

PARCUL NATIONAL reprezinta un spatiu natural reprezentativ, cu diverse peisaje geografice, obiecte si complexe naturale, specii floristice si faunistice autohtone, destinat utilizarii in scop stiintific, recreativ, economic, cultural, instructiv, educativ etc. si supus protectiei de catre lege.

13. Ce se intelege prin monument al naturii?

MONUMENTELE NATURII sunt toate locurile, toti biontii, toate teritoriile si operele umane preistorice care, din cauza interesului lor stiintific, artistic, peisagistic si legendary, merita a fi conservate pentru folosul public, atata in prezent, cat si in viitor si care au fost decretate astfel prin lege.

14. Care sunt cele 7 categorii de terenuri supuse ocrotirii.

Ele sunt: parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii naturale, rezervatii stiintifice, rezervatii peisagistice, rezervatii ale biosferei si monumente ale naturii.

15. Ce este ecotoxicologia?

ECOTOXICOLOGIA abordeaza poluarea mediul inconjurator, respectiv analizeaza mecanismele de actiune a poluantilor si a altor activitati antropice asupra componentelor biotopurilor si biocenozelor, a relatiilor dintre componentele sistemelor ecologice si echilibrului ecologic.

16. Care sunt cele 3 conditii prioritare in strategia mondiala de conservare a mediului?

Cele 3 conditii sunt: 1) mentinerea echilibrelor ecologice fundamentale, 2) exploatarea rationala a resurselor naturale, 3) pastrarea diversitatii genetice.

17. Care sunt principalele cerinte si prioritati in domeniul protectiei mediului specifice conditiilor Romaniei?

- Modernizarea unitatilor economice prin prisma optimizarii consumurilor energetice si de materii prime

- Promovarea unor procese tehnologice nepoluante

- Sprijinirea unitatilor economice cu echipamente si tehnologii pentru reducerea emisiilor

- Organizarea unui sistem adecvat de gestiune a deseurilor

- Realizarea unui sistem de supraveghere integrate a calitatii factorilor de mediu

- Realizarea unui sistem educational in domeniul protectiei mediului la toate nivelurile.

18. Ce se intelege prin diversitate ecologica?

DIVERSITATEA ECOLOGICA caracterizeaza tipurile de ecosisteme dintr-un spatiu si ce legaturi de stabilesc intre ele

19. Definiti ECOLOGIA ca stiinta.

ECOLOGIA este stiinta care studiaza sistemele ecologice ale Terrei si, mai ales, relatiile care se stabilesc intre componentele vii ale acestor sisteme, pe de o parte, si legaturile complexe, in ambele sensuri, dintre componentele vii si cele nevii ale mediului inconjurator, pe de alta parte.

20. Ce se intelege prin redresare ecologica?

REDRESAREA ECOLOGICA reprezinta efectul diverselor succesiuni de procese ecologice naturale sau determinate de o actiune umana constienta avand ca rezultat fie revenirea la starea normala anterioara, fie refacerea capacitatiilor eecologice ale unui biosistem supraindividual heterogenetic.

21. Ce se intelge prin notiunea de studiu de caz sau studiu de impact si de ce sunt necesare?

Caracterizarea starii mediului implica, de asemenea, efectuarea unor STUDII DE CAZ sau STUDII DE IMPACT prin care se apreciaza din timp, in timpul sau dupa executarea unor actiuni antropice, efectele ce s-ar putea produce sau care se produc prin functionarea unor facilitati amenajate de catre oameni. Sunt necesare pentru acordarea unor autorizatii de mediu, pentru proprietarii amenajarilor.



22. Ce se intelege prin notiunea de renovare urbana si ecologica a localitatilor?

RENOVAREA URBANA SI ECOLOGICA A LOCALITATILOR reprezinta totalitatea activitatilor de studii, proiectare si executie in vederea contracararii efectelor cumulate ale uzurii fizice si morale la care sunt supuse localitatiile, parti ale acestora(cartiere, zone etc.), ansamblu de cladiri sau cladiri individuale , activitati care trebuie sa respecte si criteriile ecologice.

23. Enumerati operatiunile necasare renovarii urbane, la nivelul cladirilor.

- reducerea coeficientului de transmisie termica a peretilor exteriori

- modificare raportului suprafata vitrata/suparafata toatala a fatadei

- introducerea incalzirii si prepararea apei calde in mod centralizat si folosirea unor combustibili mai putini poluatori

- modernizarea cazanelor microcentralelor si introducerea termoficarii zonale

- izolarea fonica peretilor exteriori

24. Idem, la nivelul unitatilor de vecinatate.

- redistribuirea suprafetelor comerciale si de servicii

- modificarea utilizarii terenului cu cresterea suprafetelor plantate

- scoaterea traficului de transit din interiorul zonelor de locuit

- amplasarea corespunzatoare a parcajelor

- repararea si corectarea, intretinerea instalatiilor

- reproiectarea si refacerea sistemului de colecatare, transport si evacuare a deseurilor menajere solide

25. Idem, la nivelul cartierelor.

- modificari si utilizari ale terenului si a bilantului territorial

- modificari ale zonificarii functionale(industrii, transport, locuinte, dotari, spatii plantate etc)

- remodelari stradale, a traseelor transportului in comun, a amplasarii statiilor, amenajari ale intersectiilor, introducerea de vehicule silentioase..

- coordonarea retelelor subterane, dezvoltarea lor spatiala, modernizarea transportului subteran.

26. Idem, la nivelul intregii localitati urbane.

- modificarea zonarii functionale in functie de noile necesitati

- reamplasarea corecta si repartizarea judicioasa a garilor, autogarilor, a zonelor de polarizare a traficului, corelarea lor cu traseele de transport..

- reorganizarea tuturor retelelor de transport in comun si de marfa si introducerea mijloacelor de transport mai putin poluante.

B. INTREBARI CARE CER RASPUNS ELABORAT

  1. Dimensiunile actiunilor de protectie a mediului inconjurator.

Sunt de mai multe feluri:

a)      DIMENSIUNI SPATIALE

Actiunile de interventie pentru protejarea mediului inconjurator pot avea ca scop refacerea/remedierea unor portiuni mici dintr-un biotope poluat accidental. In acest caz, spatial, actiunea are o amploare mica. De exemplu, defectarea unei cisterne si scurrgerea unei substante chimice pe sol poate declansa o actiune de excavare si de tratare pe loc a solului contaminat.

Actiunile de protectie se pot intinde pe suprafete relative mari, de pilda in cazurile de reimpaduriri. Adeseori aceste actiuni pot sa depaseasca granitele statale. Ele pot fi organizate prin conventii si protocoale bilaterale sau multilaterale.

b)      DIMENSIUNI TEMPORALE

Activitatea de protectie a mediului poate sa aiba o "viata" foarte scurta. O decontaminare locala poate fi rezolvata in zile sau saptamani, depinzand de tehnologia folosita.

Actiunile de fixare a versantilor supusi eroziunii pot sa dureze luni si chiar ani.

Alte masuri de protectie pot sa aiba un caracter sezonier, discontinuu sau de permanenta.

c)      DIMENSIUNI ECOLOGICE

Din punct de vedere ecologic activitatea de protectie a mediului se refera atat la biotop, cat si la biocenoza, dar si la relatiile dintr ele care determina un anumit echilibru ecologic. Practic, viul este greu de separat de neviu. Solul, de pilda considerat de uni ca o portiune nevie a mediului, contine a milioane de bacterii, ciuperci etc. Cand se procedeaza la decontaminarea uni volum de sol, se actioneaza implicit si asupra componentelor vii.



Protejarea ecosferei este un deziderat major al politicii dezvolatarii durabile.

d) DIMENSIUNILE UMANE

Actiunea de protectie a mediului sunt efectuate de oameni si pentru oameni

2. Metode de protectie a mediului.

Protectia mediului se poate realiza prin diferite masuri preventive, masuri de limitare a daunelor, a efectelor poluarii, prin tehnologii de epurare a unor componente ale mediului viciat de poluare, prin masuri legislative nationale sau internationale etc

a)MASURI PREVENTIVE: educatia ecologica in scoli, reforma economica, proiectarea unor noi tehnologii in domeniul transporturilor, gasirea unor combustibili mai putin poluanti, promovarea turismului ecologic, inlocuirea treptata a unor combustibili in industria energetica, promovarea unor tehnologii 'curate' in diferite ramuri industriale, practicarea agriculturii biologice, perfectionarea uzinelor de recuperare si reciclare a deseurilor.

b) MASURI DE LIMITARE SI COMBATERE A POLUARII: propuneri pentru dezvoltarea sistemelor de epurare biologica avansata a diferitelor tipuri de apa reziduala, imbunatatirea tehnicilor si metodelor de analiza a mediului, cercetari privind posibilitatile de reducere a poluarii cu nitrati si nitriti in sol freatic cu ajutorul bacterilor, realizarea deponiilor ecologice, o politica adecvata fiecarei tari si zone in parte, limitarea poluarii marine litorale prin masuri legislative, taxe si amenzi,retehnologizarea statiilor de epurare din zona terestra litorala

c) TEHNOLOGII DE TRATARE, DECONTAMINARE, EPURARE, REDRESARE sau RECONSTRUCTIE ECOLOGICA A MEDIULUI: tehnologii moderne in domeniul protectiei calitatii atmosferei, tehnologii de refacere a solurilor contaminate, tehnologii de decontaminare a panzei freatice, epurarea apelor reziduale, gospodarirea deseurilor si aplicarea celor mai noi tehnologii in domeniul depozitarii, reciclarii si verificarii diferitelor tipuri de reziduri.

3. Care sunt caile prin care se poare realiza REDRESAREA ECOLOGICA?

Redresarea ecologica se poate realiza pe mai multe cai:

a) REDRESARE NATURALA, adica refacerea oricarui sistem supraindividual, fara interventia omului, numai prin mijloacele proceselor si factorilor naturali

b) REDRESAREA ECOLOGICA, prin care se intelege reconstituirea unui biosistem supraindividual, respectand structura, componenta, functionalitatea etc sistemului viu partial distrus/alterat/modificat/poluat.

c) RECONSTRUCTIA ECOLOGICA, semnifica reconstruirea pe baza legilor naturii doar functionalitatea luisi mult mai putin structura si componenta sistemului.

d) CONSTRUCTIA ECOLOGICA, care se face pe baza unui proiect ingineresc, fara a respecta neaparat structura, componenta originala a ecosistemului care cere remediat.

4. Numiti cele 4 trepte de gravitate privind gradul de alterare a mediului.

a) DETERIORAREA este reversibila, urmarile negative(pentru natura si om) sunt neinsemnate si ele pot fi remediate pe cale naturala

b) O ACTIUNE DE MEDIE INTENSITATE poate determina urmari greu de indepartat pe cale naturala, care implica unele masuri ingineresti sau de redresare ecologica

c) CRIZA ECOLOGICA se manifesta in cele mai dese cazuri prin modificarea parametrilor fizici, chimici sau bilogici care caracterizeaza un spatiu natural sau antropizat. Adeseori atmosfera devine irespirabila, solul este contaminat, iar apa devine nepotabila. Apar mortalitati la unele populatii de specii mai sensibile si imbolnaviri la om. Criza poate fi oprita prin stoparea cauzelor care au determinat-o, dar necesita si luarea unor masuri - adeseori costisitoare - de refacere.

d) DEZASTRELE ECOLOGICE - specificul biocenozelor se modifica ireversibil, devenind un alt tip de biocenoza sau ecosistem, iar masurile de remediere sunt atat de costisitoare incat adeseori se renunta la ele.

5. Dati definitia, enumerati si comentati partile componente pentru STUDIUL DE IMPACT ECOLOGIC.

Daca studiul de impact se refera si la relatiile complexe - in ambele sensuri - dintre componentele nevii si cele vii, ca urmare a poluarii sau a altor actiuni antropice, atunci se analizeaza IMPACTUL ECOLOGIC.

Studiul de impact ecologic cuprinde:

a) INTERPRETAREA SPATIALA se refera la faptul ca actiunea poate sa se exercite asupra unei portiuni din sistemul ecologic sau asupra sistemului in intregime. Impactul poate sa afecteze doar anumite componente ale biotopului si, prin acestea, sa influenteze anumite populatii de specii ale biocenozei respective. In alte cazuri, dezvoltarea spatiala a impactului este mult mai mare acoperind intreg ecosistemul.

b) ANALIZA TEMPORALA evidentiaza ca actiunea poate sa aiba loc in secunde(explozie), in ore si zile(incendii, accidente chimice), in ani, decenii(actiunea ploilor acide) si chiar pe perioade mai lungi de secole si milenii(efectul de sera). Dupa exemplificari, analiza temporala se refera atat la cauza cat si la efect.

c) O ANALIZA DE CONTINUT a actiunii de impact releva ca ea poate sa aiba o expresie materiala, una energetica sau informationala. In primul caz, impactul este produs prin implicarea materiei vii sau nevii, sub diferitele ei aspecte. O scurgere de lava poate conduce la un dezastru ecologic in ecosistemele care le acopera. In acest caz este vorba atat de o cauza materiala, cat si una termica.



6. Posibilitati de estimare a impactului poluarii aupra calitatii ecosistemelor(scara de bonitare, VGP, IGP).

Autorul propune o SCARA DE BONITARE care caracterizeaza starea calitativa a ecosistemelor; definirea unei valori globale de poluare a ecosistemelor(VGP)= relatie intre starea reala si cea idealaa ecosistemului luat in studiu, stabilirea unei scari de VGP care trebuie sa coreleze valoarea sa numerica cu efectele asupra vietuitoarelor, a starii mediului etc

Scara de bonitare cuprinde valori intre 1 si 10, nota 10 reprezentand starea naturala neafectata. Indicatorii de calitate sunt grupati in 5 categorii: calitatea aerului, apei, solului, starea de sanatate a populatiei, deficitul de plante si animale. Notele de bonitare sunt folosite apoi pentru intocmirea unei diagrame.

Indexul global al poluarii(IGP) rezulta din raportul intre suprafata figurii starii ideale si suprafata starii reale.

7. Industria constructiilor - poluare si protectie

O zecime din economia globala este dedicata construirii si exploatarii de case si birouri. Industria constructiilor este in prezent extrem de diversificata. Materialele de constructii sunt absolut necesare in amenajarea teritoriului si urbanizare, pe de o parte, dar pe de alta parte protectia mediului implica adeseori amenajari si constructii adecvate.

De pilda, pentru extragerea unor roci, este necesara decoprtarea, respectiv indepartarea padurilor sau a altor tipuri de vegetatie. Pentru realizarea drumurilor de acces care sa permita transportul resurselor, este nevoie, din nou, de transformarea mediului natural ceea ce duce la poluarea mediului inconjurator in general, cu pulberi, roci , ambalaje, care ajung in sol si in panza freatica.

In industria magnezitului, prelucrarea carbonatului de magneziu duce la poluarea atmosferei pe o raza de 5 km, cantitatea de pulberi eliminata in atmosfera este de 0,40t/tona de produs(oxid de magneziu).

Numai din aceste exemple rezulta ca industria materialelor de constructie pericliteaza cu preponderenta atmosfera si solurile si secundar, apele de suprafata si cele subterane. Pulberile si gazele de ardere contribuie la modificarea peisajelor din jurul acestor obiective, care de obicei sunt mai departe de centrul urban.

Rolul protectorului de mediu rezida in a evalua - prin studiu de impact de mediu- gradul de alterare a mediului ca urmare a acestor activitati antropice atat la locul exploatarilor, in timpul transportului, la locul prelucrarii,, cat si prin activitatiile de constructii propriu-zise cu ajutorul acestor materiale. Efectuarea acestor studii de impact ecologic permite obtinerea unei evaluari relative a indicelui de poluare. Evaluarea de face si pe scara mai larga, obtinandu-se astfel un indice de poluare global.

In concluzie, soecialistii trebuie -inca in faza de proiect- sa puna in balanta toate potentialele efecte pozitive si negative care sa justifice economic, dar si ecologic, punerea in aplicatie a proiectului respectiv, realizandu-se un studiu de impact.

8. Numiti si comentati solutiile(9) pentru reducerea efectelor negative a impactului asupra mediului pe care industria constructiilor il exercita.

Se sublineaza IMPORTANTA RECONSTRUCTIEI FATA DE SISTEMUL DE DEMOLARE - CONSTRUCTIE. Ca exemplu, o mare firma din Danemarca, a modernizat un bloc prin adaugarea a inca un etaj, ceea ce a suplimentat cu 33% spatiulde locuit, insemnand o mare economie financiara si de material. Se mai sublineaza utilizarea celor mai recente INOVATII TEHNOLOGICE SI DE PROIECTARE, cum ar fi sisteme de canalizare eficiente sau ferestre izolatoare pentru reducerea consumului de energie cu 60% sau a consumului de apa.

Un alt deziderat major de mentionat este GASIREA UNOR MATERIALE CAT MAI DURABILE. In Franta, a fost pusa la punct o varietate de beton care inglobeaza mii de firisoare otel in loc de bare masive, fiind suficient de rezistent pentru a suplini betonul obijnuit, care este de 3-4 ori mai gros. De asemenea, constructorii pot prelungi si mai mult viata materialelor pe care le folosesc, prin REUTILIZARE SI RECICLARE.

Specialistii au descoperit ca etansarea si integritatea termica, pot reduce mai mult aportul necesar de energie. Acestea se pot realiza prin pereti izolatori mai grosi, ferestre cu geamuri duble sau triple, separate cu straturi izolatoare de argon. Unii arhitecti folosesc o tehnica cu iluminare naturala, care inlocuieste lumina artificiala cu lumina Soarelui. O alta metoda este STOCAREA CALDURII in rezervoare de apa, pietre etc.

O alta metoda este orientarea cladirii in asa fel incat sa minimizeze aportul de raze solare si sa valorifice briza, favorizand ventilatia naturala.

Alte tehnologii: inlocuirea becurilor cu incandescenta cu becurile fluorescente. In Israel, unitatile solare asigurau 83% din combustibilul aferent apei calde menajere iar in Germania, s-au incorporat celule solare in ferestre semitransparente, asigurand simultan filtrarea luminii si producerea de electricitate.

Unele elemente de arhitectura ambientala transforma cladirile in zone mai sanatoase.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2862
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved