PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU BUCURESTI

In conformitate cu atributiile si responsabilitatile care revin autoritatilor pentru protectia mediului, initierea P.L.A.M./P.R.A.M. la nivelul unei localitati/regiuni se face de catre fiecare Agentie Regionala de Protectie a Mediului. Pana in prezent in Romania au fost elaborate si implementate un numar de 26 P.L.A.M.-uri si trei P.R.A.M.-uri (Regiunea 3 - Sud - Muntenia - A.R.P.M. Pitesti, Regiunea 6 - Nord - Vest - A.R.P.M. Cluj - Napoca, Regiunea 7 - Centru - A.R.P.M. Sibiu).

In data de 29 Iulie 2004 A.R.P.M. Bucuresti a initiat Planul Local de Actiune pentru Mediu - Municipiul Bucuresti. Incepand cu aceeasi data, Doamna Iulia Dinu avand functia de Director Executiv adjunct la Agentia Regionala de Protectie a Mediului Bucuresti pentru Regiunea 8 - Bucuresti - Ilfov se numeste in functia de coordonator al PLANULUI LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU pentru MUNICIPIUL BUCURESTI prin Ordinul Nr.232 din 13.07.2004 emis de Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, Doamna Speranta Maria Ianculescu.

P.L.A.M. Bucuresti este realizat in conformitate cu metodologia aprobata de catre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, referitoare la elaborarea si implementarea P.L.A.M. (Ghidul de implementare a Programelor de Actiune pentru Mediu in Europa Centrala si de Est, elaborat de Paul Markowitz de la Institutul pentru Comunitati Durabile, Montpelier, Vermont, USA in cooperare cu Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est (REC) si Metodologia pentru elaborarea si implementarea programului local de actiune pentru protectia mediului elaborata in cadrul Proiectului Phare RO9804.04.01.001 - consultant EPTISA INTERNACIONAL, Madrid, Spania).

Cadrul legislativ este asigurat de actele normative existente in legislatia Romaniei, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene in privinta protectiei mediului. De asemenea, s-au avut in vedere angajamentele asumate de Romania prin Capitolul 22 al documentului de pozitie pentru aderarea la Uniunea Europeana. P.L.A.M. se coreleaza cu Planul National de Actiune pentru Mediu, Planul National de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ si componenta de mediu si cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucuresti.

P.L.A.M. Bucuresti va reprezenta un document de baza pentru elaborarea in etapa urmatoare a Planului Regional de Actiune pentru Mediu pentru Regiunea 8 - Bucuresti - Ilfov care va fi aprobat de catre C.G.M.B. si de catre Prefectura Bucuresti.

Scop P.L.A.M.: Dezvoltarea unui plan de actiuni concrete pentru imbunatatirea calitatii mediului in Municipiul Bucuresti.

Obiective P.L.A.M.:

• Identificarea, evaluarea si ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucuresti.
• Dezvoltarea si implementarea unui plan local de actiuni concrete pentru solutionarea problemelor de mediu ale capitalei.
• Implicarea tuturor membrilor comunitatii pe toata durata desfasurarii procesului P.L.A.M.

Etapele principale ale procesului:

Etapa I Initierea si institutionalizarea procesului P.L.A.M.:

Etapa II Analiza SWOT = Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (amenintari)

Etapa III Identificarea si evaluarea problemelor si aspectelor de mediu. Stabilirea prioritatilor

Etapa IV Elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu -Municipiul Bucuresti

Etapa V Procesul consulativ in vederea finalizarii documentului PLAM

Etapa VI Adoptarea oficiala a P.L.A.M.

Etapa VII Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor si revizuirea P.L.A.M.

IN VEDEREA MAXIMIZARII EFICIENTEI SALE, ESTE DEOSEBIT DE IMPORTANT CA RECOMANDARILE SI ACTIUNILE CUPRINSE IN PLANUL DE ACTIUNE SA FIE LEGATE DE PROCESELE DE PLANIFICARE SI REGLEMENTARE ALE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE. PRIN ACEASTA SE ASIGURA P.L.A.M. ROLUL DE GHID PE TERMEN LUNG PENTRU ACTIUNILE DE PROTECTIA MEDIULUI ALE COMUNITATII.

Structura organizatorica a Planului Local de Actiune Pentru Mediu -Municipiul Bucuresti

COORDONATOR PROIECT:

Iulia Dinu - Director Executiv Adjunct al Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti pentru regiunea 8 Bucuresti - Ilfov

COMITETUL DE COORDONARE (C.C.)

COMITETUL DE ANALIZA TEHNICA (C.A.T.)

GRUPUL DE LUCRU (G.L.)

RESPONSABIL GRUP DE LUCRU:

Ana - Maria Nistorescu - Sef Birou Politici Regionale si Locale de Mediu

COMPONENTA GRUPULUI DE LUCRU - A.R.P.M. BUCURESTI:

Sanda Petrisor - Director Executiv adjunct

Alina Radulescu - Consilier Debutant

Ionut - Stefan Alecu - Consilier Asistent

Silvia Bar - Consilier Debutant

Alexandru Gherghel - Consilier Asistent

Grafic de desfasurare a proiectului pana in prezent

Pana in prezent Grupul de Lucru al P.L.A.M. a parcurs urmatoarele etape:

Initierea si institutionalizarea procesului P.L.A.M.;

Analiza SWOT = Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (amenintari);

Identificarea si evaluarea problemelor si aspectelor de mediu;

Stabilirea prioritatilor.

Analiza SWOT - Muncipiul Bucuresti

PUNCTE TARI

Transportul public si activitatile conexe

Repartizarea uniforma a retelei de transport public de suprafata pe intreg teritoriul capitalei. Suportul natural al Bucurestiului a permis o dezvoltare urbana radial - concentrica (raza maxima de extindere urbana este de 10 km) precum si conturarea tramei stradale dupa aceleasi principii (pe o suprafata de 228 km2 la care se adauga zona de influenta care insumeaza 365 km2). Trama stradala cuprinde doua artere semi-inelare aflate la o distanta de 3 km respectiv 5 km fata de centru si 9 artere principale radiale care converg catre acesta. Dezvoltarea retelei de transport respecta configuratia tramei stradale.

Repartizarea relativ echilibrata, pe moduri de transport, a structurii retelei de transport public de suprafata, avand in vedere caracteristicile fiecarui tip de retea:

reteaua de tramvai reprezinta 22,5% din totalul retelei de transport de suprafata;

reteaua de troleibuz    reprezinta 11,3 % din totalul retelei de transport de suprafata;

reteaua de autobuz reprezinta 66,2 % din totalul retelei de transport de suprafata (prezinta avantajul unei mari mobilitati, putand fi adaptata in functie de directiile noi ale mobilitatii urbane).

Capacitatea mare de transport (in raport cu spatiul ocupat) oferita de transportul public (un tramvai transporta in medie pe ora si sens un numar de calatori care, printr-un calcul echivalent ar incapea in aproximativ 1.000 de vehicule individuale, cu un grad de ocupare echivalent de 4,5 calatori).

Raportul scazut dintre nivelul de emisii/calator datorita capacitatii mari de transport oferita de sistemele de transport public, in comparatie cu raportul similar in cazul unui vehicul individual.

Calitatea apelor

Investitii noi pentru modernizarea statiilor de tratare Rosu si Arcuda.

Punerea in functiune a statiei de tratare si de pompare a apei - Ogrezeni.

Dotarea cu utilaje performante de curatare a retelei de canalizare micsorand in acest fel timpul de interventie in caz de avarii si/sau disfunctionalitati.

Dotarea cu aparatura performanta si acreditarea RENAR a Laboratoarelor de Apa Potabila si a Laboratoarelor de Apa Uzata din cadrul S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. si S.G.A. Ilfov-Bucuresti, ceea ce conduce la o verificare mai riguroasa a calitatii apei potabile si respectiv a calitatii apei uzate evacuate.

Dotarea cu aparatura performanta a nodurilor hidrotehnice aferente statiilor de pompare a apei potabile pentru masurarea debitelor furnizate in reteaua de distributie.

Existenta Schemei cadru pentru bazinul hidrografic Arges. Documentatia privind strategia de dezvoltare bazinala este in termen de valabilitate si se reactualizeaza periodic la 2-3 ani prin Sinteze de Gospodarire a Apelor.

Existenta unei strategii de dezvoltare a capitalei in P.U.G.-ul municipiului Bucuresti, precum si P.U.G.-urile comunelor limitrofe si P.A.T.J. Ilfov in curs de avizare. P.U.G.-urile comunelor si P.A.T.J.-ul Ilfov stabilesc legatura corecta a Municipiului cu teritoriile invecinate, in privinta factorului de mediu apa si a retelelor hidroedilitare.

Cadru legislativ privind exploatarea in siguranta a barajelor acumularilor de apa.

Program (in curs de desfasurare) privind monitorizarea: apelor de suprafata (la un numar de 38 de indicatori), apelor subterane si surselor de poluare a apelor.

Efectuarea lucrarilor de regularizare a apelor de suprafata de pe teritoriul administrativ al capitalei.

Demararea procesului de autorizare a functionarii in siguranta a barajelor de pe teritoriul administrativ al municipiului Bucuresti (exista 11 baraje si 10 biefuri).

Existenta studiilor si sistemelor de lucrari cu rol in combaterea inundatiilor.

Dispecerat teritorial, pentru elementul de mediu apa, in cadrul S.G.A. Ilfov-Bucuresti, care functioneaza in regim permanent.

Program de utilizare rationala a apei potabile in caz de seceta prelungita (pana in prezent, in municipiul Bucuresti, nu au fost aplicate programele de restrictie).

Oglinzi de apa pe suprafata municipiului Bucuresti reprezentate de: lacuri de pe raurile Colentina, Saula si Dambovita respectiv Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Dobroiesti, Pantelimon, Rosia I-partial, ICAB II, Morii, lacuri interioare Titan, Tineretului, Drumul Taberei, Carol, National, Morarilor, Cismigiu, Balta Alba si biefurile raurilor Dambovita-Grozavesti, Stefan Furtuna, Eroilor, Opereta, Marasesti, Timpuri Noi, Mihai Bravu, Sere si Popesti.

Studii anuale privind calitatea apelor de suprafata si a apelor subterane din bazinul Hidrografic Arges.

Calitatea aerului, schimbari climatice si IPPC

Retea automata de monitorizare a calitatii aerului care respecta cerintele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului in municipiul Bucuresti (poluantii masurati fiind : SO₂, NO_x, CO, O₃, benzen, PM₁₀, PM_2,5, plumb) sunt furnizate in timp real - inclusiv publicului - si provin de la cele 8 statii automate, repartizate astfel :

statie de fond regionala - Balotesti;

statie de fond suburbana - Magurele;

statie de fond urbana - Crangasi (A.R.P.M. Bucuresti);

2 statii de trafic - Sos. Mihai Bravu si Cercul Militar National;

3 statii industriale - Drumul Taberei, Titan si Berceni.

Existenta a sase punctele de informare referitoare la calitatea aerului, pentru cetatenii municipiului Bucuresti:

3 panouri de afisaj - Piata Universitatii, Piata Sergiu Celibidache si Mc Donald's Obor;

3 display-uri montate la : Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, Primaria Municipiului Bucuresti si A.R.P.M. Bucuresti.

Realizarea rapoartelor de functionare in siguranta a planurilor interne si externe de urgenta conform Directivei "Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii" (IPPC).

Abordarea integrata a evaluarii si controlului impactului asupra mediului bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, prin sistemul "Prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii" (IPPC) care va fi aplicat tuturor unitatilor industriale de pe raza municipiului Bucuresti care intra sub incidenta directivei UE.

Realizarea de catre A.R.P.M.B. a inventarelor anuale de emisii ale poluantilor proveniti din surse mobile si surse stationare.

Managementul deseurilor

Existenta agentilor economici si a societatilor comerciale autorizate pentru:

reciclarea deseurilor: Stirom S.A. Bucuresti si Stiteh S.A. Bucuresti (industria sticlei); Prodplast S.A. Bucuresti (industria maselor plastice);

valorificarea deseurilor de hartii - cartoane: Romrecycling S.R.L., Remat Bucuresti Sud S.A., Tomarva G & V Impex S.R.L.;

valorificarea deseurilor din mase plastice: Armetal S.R.L., Romrecycling S.R.L., Remat Bucuresti Sud S.A., RER - RWE Ecologic Service Bucuresti - Rebu S.A.;

valorificarea si reciclarea uleiurilor uzate: SNP Petrom S.A.;

valorificarea si reciclarea acumulatorilor cu plumb: S.C. Remat Sud S.A., S.C. Dova Com S.R.L., S.C. Stab Baterii S.R.L., S.C. Neferal S.A., S.C. Electro Auto Service EAS S.R.L.;

valorificarea si reciclarea acumulatorilor portabili tip NiCd: Serv - Motors S.R.L. Bucuresti.

Implementarea de proiecte (la scara pilot) initiate de catre societatile de salubrizare in sectoarele capitalei (cu finantare proprie), pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje (hartie, PET, folie PE).

Achizitionarea - de catre societatile de salubrizare - a preselor container, pentru deseurile de ambalaje.

Societatea Rebu S.A. detine instalatie de tocat PET, fulgii obtinuti fiind trimisi spre valorificare la societatea Greentech S.A. - Buzau.

Existenta si functionarea statiei de sortare deseuri reciclabile (hartie, carton, PET, folie PE, etc.) apartinand societatii de salubrizare Urban S.A., in Bd. Iuliu Maniu, Sector 6 (cartier Militari). Deseurile sunt sortate, balotate si trimise spre valorificare.

Spatiu pentru colectarea/valorificarea (prin presare) a PET-urilor si hartiei, amenajat pe amplasamentul societatii Rosal Grup S.R.L. (platforma industriala sector 3 - Sos. Dudesti - Pantelimon, nr. 32-40).

Existenta in Bucuresti a unui shredder apartinand societatii S.C. Remayer S.A. cu o capacitate de 8000 t/luna.

Protectia naturii, biodiversitatea, protectia solurilor si padurilor

Existenta unor studii de agricultura urbana si periurbana la nivelul municipiului Bucuresti.

Potential didactic si stiintific ridicat al Gradinii Zoologice (actiuni desfasurate de Primaria Municipiului Bucuresti - Directia de Protectia Mediului si Educatie Eco - Civica - Serviciul Monitorizare Administratii, in colaborare cu alte institutii).

Existenta unui numar de 117 arbori ocrotiti : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera, Lageostromeria indica, Libocedrus decurens), Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cires florifer (Prunus specieis), Salcamul japonez (Sophora japonica), Arborele vietii (Sequoia gigantea), Tisa (Taxus baccata), Chiparosul de balta (Taxodium distichum), Teiul cu frunza mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul rosu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).

Existenta unor specii importante de pasari - sedentare, in pasaj, accidentale sau in tranzit (oaspete de vara/iarna).

Fond forestier care cuprinde : Padurea Baneasa (foioase - 8 la 10 m inaltime; 20 - 25 cm diametru; distanta intre copaci de 3 la 5 m) si Padurea Tunari (mixta - peste 10 m inaltime; 25 - 30 cm diametru, distanta intre copaci de 5 la 7 m).
Existenta unui plan anual de plantari (primavara- toamna).
Existenta suprafetelor de productie apartinand Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement, repartizate astfel: Pepiniera Toboc (S = 70.06 ha) si Pepiniera Pipera (S = 36.78 ha) si sere: Sera Ghencea (S = 8.06 ha), Sera Scolii (S = 0.92 ha), Sera Herastrau (S = 1.31 ha), Sera Libertatii (S = 0.40 ha), Sera Bellu (S = 0.23 ha), Sera Serban Voda (S = 0.01 ha) si Sera Plante Perene (S = 3.85 ha).
Marile parcuri si Gradina Cismigiu aflate in gestiunea Primariei Municipiului Bucuresti ocupa o suprafata de 249 ha (Parcul Bordei, Parcul Floreasca, Parcul Axa Nord Sud, Parcul Sala Palatului, Parcul Carol I (Libertatii), Parcul Tineretului, Parcul Oraselul Copiilor, Parcul Herastrau Vechi, Parcul Circul de Stat si Parcul Unirea).

Generalitati

Armonizarea legislatiei nationale cu aquis-ul comunitar de mediu.

Fondul de Mediu sustine proiectele de mediu, cu prioritate proiectele din Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului.

Asigurarea accesului publicului la informatia de mediu si la luarea deciziilor de mediu la nivel local.

Cresterea rolului si ponderii activitatilor de integrare europeana si a relatiilor externe, imbunatatirea activitatii de urmarire si implementare a acquis-ului comunitar de mediu.

Transparenta in relatiile cu mass - media, cu publicul si cu organizatiile neguvernamentale privind difuzarea informatiilor de mediu detinute de autoritati.

Asigurarea unei mai bune participari a cetatenilor la luarea deciziilor, prin schimbari de fond la nivelul raporturilor cu cetatenii in cadrul administratiei publice locale: activitate exclusiv in folosul cetateanului, eliminarea blocajelor, largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional, aplicarea politicii "usilor deschise" in cazul luarii deciziilor de mediu.

Demararea procesului de elaborare a unei strategii locale coerente si realiste, pe termen mediu si lung privind protectia mediului.

PUNCTE SLABE

Transportul public si activitatile conexe

Insuficienta dotare a parcului auto aflat in exploatarea RATB cu vehicule dotate cu motoare care sa corespunda standardelor EURO.

Preponderenta vehiculelor invechite in parcul auto aflat in administrarea RATB.

Concentratiile poluantilor proveniti din trafic se mentin la un nivel ridicat ca urmare a cresterii numarului de masini in conditiile preponderentei parcului auto invechit.

Sursele stationare (centrale termice) amplasate in unitati de mentenanta apartinand RATB si in sectia de vopsitorie a mini-platformei industriale URAC - Grozovici, nemodernizate.

Nivelul de zgomot si de vibratii generate de circulatia mijloacelor de transport apartinand RATB determina un impact semnificativ, printre cauzele fenomenului fiind caile de rulare uzate sau exploatarea unei cai de rulare a carei solutie constructiva nu corespunde caracteristicilor urbanistice ale zonei (ex.: strazi inguste, cu fronturi de cladiri amplasate in imediata apropiere a carosabilului).

Absenta sistemelor de management de trafic care sa regleze fluxurile de trafic si sa prioritizeze transportul public.

Prezenta parcarilor parazitare care afecteaza traficul si insuficienta parcarilor amenajate.

Absenta studiilor de fluidizare a traficului in spatiu si timp pentru arterele urbane si starea necorespunzatoare a arterelor rutiere.

Calitatea apelor

Lipsa unui sistem eficient de economisire a apei pentru uz industrial sau casnic, in scopul reducerii costului acesteia.

Modificarea bilantului apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare fata de cel care a stat la baza calculului de dimensionare a actualei retele de canalizare.

Subdimensionarea instalatiilor de preepurare a apelor uzate deversate la canalizare de catre abonatii industriali.

Lipsa statiei de epurare a apelor uzate in municipiul Bucuresti.

Construirea unor sisteme de drenuri care nu sunt administrate de nici un operator si care produc efecte dezagreabile locuitorilor din zonele respective in gropile istorice ale Bucurestiului (Cutarida, Ouatu si Cocioc).

Sursa alternativa de alimentare cu apa a Bucurestiului (fronturile subterane) este slab exploatata si risca sa se deterioreze.

Lipsa surselor alternative de alimentare cu apa potabila pentru spitale, institute de decizie locala si regionala, licee, obiective cu rol decisiv in cazul unor calamitati naturale sau sociale, pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si/sau a victimelor.

Existenta unor lucrari hidrotehnice majore nefinalizate (canal Dunare-Bucuresti, colector ape uzate Buftea-Bucuresti etc.).

Calitatea aerului, schimbari climatice si IPPC

Degradarea vegetatiei majore prin cresterea suprafetelor construite si diminuarea spatiilor verzi in municipiul Bucuresti.

Fondul natural existent favorizeaza existenta pulberilor in suspensie si sedimentabile (rocile sedimentare, regimul eolian etc.).

Depasirea pragurilor CMA la poluanti specifici proveniti din trafic si din surse de combustie.

    Emisiile surselor mobile (din transportul rutier, in principal de masinile private, autovehiculele de mare tonaj si transport public, in special autobuze si taxiuri) sunt principalele surse de poluare a aerului.

Absenta unui sistem de prognoza, alertare si monitorizare la scara locala    in conditiile cresterii nivelului de poluare asociat conditiilor meteorologice nefavorabile.

Absenta unui sistem de mediatizare a efectelor poluarii asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului precum si a principalelor surse de poluarea a aerului din municipiul Bucuresti

Extinderea insulei de caldura in municipiului Bucuresti datorita diminuarii suprafetelor verzi.

Marea majoritate a organizarilor de santier genereaza, prin activitatea desfasurata, praf si zgomot.

Marea majoritate a unitatilor industriale nu au elaborata si implementata o strategie proprie care sa includa si costul investitiilor in domeniul protectiei mediului, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT-uri).

Managementul deseurilor

Existenta unor zone care se constituie in puncte de depozitare necontrolata a deseurilor de catre populatie si agenti economici.

Lipsa/numarul insuficient de recipienti si de cosuri de gunoi stradal, atat in locurile aglomerate cat si la periferia capitalei.

Curatenia stradala este intretinuta doar pe arterele principale cu ajutorul unor utilaje specifice (automaturatori colectoare, aspiratoare si maturi pentru carosabil). Cea mai mare parte a deseurilor stradale este colectata manual, cu mijloace rudimentare.

Deseurile municipale nu sunt colectate selectiv in vederea valorificarii materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice) decat intr-o foarte mica masura.

Colectarea selectiva la sursa a deseurilor este introdusa in Bucuresti doar ca proiect pilot. In urma colectarii selective prin astfel de proiecte doar o cantitate redusa de materiale reciclabile total generate sunt valorificate, restul eliminandu-se prin depozitare definitiva.

Cu exceptia compactarii realizate in utilaje moderne de transport (gunoiere, autocompactoare), deseurile municipale nu sunt supuse nici unui proces de tratare prealabila eliminarii finale prin depozitare (de ex. balotare in vederea reducerii volumului, tratare mecano - biologica).

Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deseurilor care sa fie eficient din punct de vedere economic si care sa asigure protectia sanatatii populatiei si a mediului.

Absenta unei strategii integraliste privind reducerea cantitatii de deseuri generate in municipiul Bucuresti, diminuand in acest fel cantitatea de deseuri eliminata la depozitele de deseuri.

Degradarea solului si a panzei de apa freatica in zona depozitarilor necontrolate de deseuri.

Existenta caroseriilor de autovehicule abandonate si absenta unui sistem de colectare/valorificare a acestora.

Managementul defectuos al deseurilor rezultate din constructii si demolari.

Managementul incorect al deseurilor periculoase spitalicesti.

Tratarea/eliminarea necorespunzatoare a deseurilor periculoase.

Lipsa agentilor valorificatori pentru deseurile periculoase (baterii si acumulatori uzati mici, becuri cu vapori de mercur, etc.).

Distante mari de transport ale deseurilor pana la depozitarea finala.

Campanii reduse de informare a publicului cu privire la beneficiile recuperarii, reciclarii si valorificarii anumitor tipuri de deseuri.

Protectia naturii, biodiversitatea, protectia solurilor si padurilor

Diminuarea suprafetei de spatii verzi cu circa 50 % in perioada 1990-2004 si scaderea suprafetei de spatiu verde care revine unui cetatean al capitalei la sub 10 m² pe cap de locuitor, astfel incat in anul 2004 suprafata totala a spatiilor verzi era de 1.708 ha fata de 3.471 ha in anul 1999.

Diminuarea suprafetelor bazelor de productie a materialului dendrologic.

Cresterea suprafetelor ocupate de instalatii, suprafete construite, terenuri private etc. in spatiul parcurilor/zonelor verzi din municipiul Bucuresti.

Cresterea numarului de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat la climatul specific urban.

Absenta unui sistem de reinventariere si de marcare a arborilor.

Nevalorificarea Gradinii Botanice (in suprafata totala de 17,5 ha) la valoarea reala.

Absenta perdelelor verzi de protectie in proximitatea zonelor rezidentiale.

Diminuarea spatiilor de cuibarit si a rezervei de hrana pentru speciile de pasari, ca urmare a "cosmetizarii" parcurilor.

Protectia impotriva zgomotului

Depasirea nivelului zgomotului de fond in majoritatea zonelor rezidentiale traversate de cai de comunicatie rutiere sau feroviare importante, obiective industriale si prestari servicii.

Existenta unor zone rezidentiale cu cladiri care au izolatie fonica necorespunzatoare normativelor in vigoare.

Traficul greu se desfasoara in toate zonele capitalei, marea majoritate a autovehiculelor nefiind inca conforme cu standardele impuse de Uniunea Europeana, generand disconfort fonic.

Lipsa panourilor fonoabsorbante de pe langa marii generatori de zgomot.

Generalitati

Campanii reduse de constientizare a problemelor de mediu, prin mijloace media.

Sectorul industrial (de stat si privat) manifesta inca o disponibilitate financiara redusa pentru investitii de mediu.

La nivel local, autoritatile nu dispun de suficiente resurse pentru a finanta / sustine proiecte care sa vizeze imbunatatirea calitatii mediului.

Regiile (a caror activitate desfasurata are implicatii in domeniul protectiei mediului) au facut putine imprumuturi la bancile comerciale pentru investitii in infrastructura de mediu.

Neidentificarea de catre toate primariile de sector a tuturor tipurilor de proiecte de mediu care necesita fonduri de finantare.

Implicarea redusa a cetatenilor in problemele de mediu ale capitalei.

Avizarea in continuare a unor zone comerciale de catre serviciile de urbanism ale primariilor de sector pe spatii verzi sau alte zone cu functii speciale.

Disconfortul produs de animalele fara stapan

Corelarea insuficienta a datelor privind starea de sanatate a populatiei si a celor privind poluarea mediului in municipiul Bucuresti.

OPORTUNITATI

Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare prin programe care vor beneficia de finantare externa.

Micsorarea limitelor pentru emisiile masinilor, vehiculelor comerciale cu tonaj redus si cu tonaj depasit, ca urmare a aplicarii masurile adoptate prin anumite Directive Europene.

Repartizarea retelei de transport public de suprafata si faptul ca este acoperita intreaga suprafata urbana astfel incat sa poata fi incurajat acest mod de realizare a mobilitatii intr-un oras aglomerat.

Modificarea tehnologiilor de catre marile unitati industriale ca urmare a conformarii cu prevederile Directivei IPPC, pentru reducerea emisiilor de poluanti, in concordanta cu documentele UE de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

Reducerea concentratiei de benzen din aer reducand emisiile de benzen din timpul alimentarii cu combustibil, ca urmare a introducerii recuperatoarelor de vapori de benzina la statiile de alimentare cu carburanti.

Posibilitatea crearii unui sistem de statistica pentru a evalua efectele poluarii aerului asupra sanatatii populatiei.

Dezvoltarea colaborarii P.M.B. cu organismele guvernamentale, organismele de mediu internationale si institutii financiare internationale pentru promovarea unei campanii de educatie eco - civica adresata mai ales polulatiei adulte

Cresterea gradului de accesare a fondurilor pentru proiectele de mediu derulate prin Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti - Ilfov si prin alte institutii de profil.

Initierea de catre agentii economici din capitala a unor proiecte de mediu sau a unor programe de educatie ecologica.

Atragerea surselor de finantare pentru sustinerea dezvoltarii unui transport durabil in Bucuresti si promovarea unor sisteme de transport capabile sa satisfaca cerintele de mobilitate a populatiei urbane si care sa aiba impact minim asupra factorilor de mediu.

Contributia Programelor Uniunii Europene la infrastructura de mediu.

Posibilitatea accesarii programului PHARE, primul instrument financiar nerambursabil conceput de Uniunea Europeana pentru a sprijini Europa Centrala si de Est, pentru trei mari sectoare: dezvoltare regionala, dezvoltare institutionala si sprijinirea investitiilor in vederea implementarii Acquis-ului comunitar.

Existenta programelor cu finantare externa pentru lucrari de gospodarire a apelor si de echipare cu retele hidroedilitare, garantate de statul roman.

Unitatile industriale pot angaja de la bancile comerciale imprumuturi bancare, pentru proiecte de mediu.

Imbunatatirea relatiei cu publicul a autoritatilor/institutiilor administratiei publice locale prin instalarea liniei telefonice "Tel verde".

Demararea si implementarea proiectelor specifice de catre Primaria Municipiului Bucuresti si primariile de sector:

proiectul ISPA pentru modernizarea statiei de epurarea Glina;

reabilitare infrastructura urbana (etapa I si etapa a II - a);

modernizarea liniilor de tramvai din zona de S-V a capitalei;

managementul traficului, inclusiv sistemul de pozitionare globala a autovehiculelor RATB;

modernizarea tramvaielor Tatra;

reabilitarea ecologica a lacurilor de pe raul Colentina, pe Programul PHARE 2003;

ecologizarea si dezvoltarea potentialului turistic, de recreere si agrement al pacurilor Cismigiu, Herastrau, Carol si Tineretului.

Existenta unui domeniu mass-media puternic, cu un rol important in semnalarea problemelor de mediu si in actiunea de constientizare a populatiei referitor la importanta acestora.

Valorificarea terenurilor degradate/spatiilor virane prin ocuparea acestora cu spatii verzi plantate si prin promovarea investitiilor de interes public.

AMENINTARI

Nerespectarea in totalitate a prevederilor legale in vigoare privind protectia mediului de catre agentii economici.

Scaderea interesului marii majoritati a populatiei fata de problemele de mediu ale capitalei.

Absenta unui echilibru intre dezvoltarea socio-economica a orasului si conservarea / imbunatatirea Capitalului Natural de care dispune.

Necorelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si de urbanism, cu alte planuri/programe care contin si componenta de mediu.

Cresterea numarului de autovehicule in raport cu numarul de parcari amenajate corespunzator.

Diminuarea suprafetei de spatii verzi si a padurii Baneasa prin reconstituirea dreptului de proprietate si aprobarea de P.U.Z.-uri care schimba destinatia padurii.

Existenta unor lucrari de alimentare cu apa (din sursa proprie) si canalizare realizate fara respectarea prevederilor legale.

Riscul producerii unor accidente cu efecte pe termen lung ca urmare a neutilizarii celor mai bune tehnici disponibile de catre agentii economici.

Amplificarea fenomenului de poluare atmosferica ca urmare a intensificarii traficului auto si neconformarea cu cerintele standardelor EURO a vehiculelor.

Neconformarea cu Planul Urbanistic General a proiectelor de extindere si modernizare a infrastructurii de transport.

Subdimensionarea infrastructurii de transport in raport cu tendintele de dezvoltare ale orasului.

Zone de locuinte cu sisteme de drenaj care genereaza efecte negative, greu rezolvabile, din cauza lipsei unui administrator al acestor sisteme.

Extinderea retelelor orasenesti de canalizare la dimensiuni greu de administrat prin preluarea apelor uzate din localitatile limitrofe.

Recunoasterea dreptului de proprietate pe terenuri care sunt traversate de canale de desecari, apeducte, infrastructura.

Cresterea alarmanta a unor specii de animale (rozatoare, insecte, etc.) care pot afecta sanatatea populatiei si calitatea mediului urban.

Asteptari si rezultate:

La incheierea proiectului administratia locala:

Va avea un document, coerent si elaborat intr-un mod participativ, privind protectia mediului.

Va avea actiuni prioritare concrete si eficiente stabilite pentru solutionarea problemelor de mediu la nivelul Municipiului Bucuresti.

A contribuit la un proces de elaborare a unui document programatic la nivelul Municipiului Bucuresti, intr-o maniera participativa.

Va avea practica lucrului impreuna cu reprezentantii altor parti interesate si cei ai publicului.

Va avea cetateni mai informati si mai constienti in ceea ce priveste aspectele de mediu ale Municipiului Bucuresti.

Esti preocupat de problemele de mediu ale capitalei? FA UN PAS CU MINE PENTRU O CAPITALA VERDE!

Participa si tu alaturi de experti si de reprezentantii autoritatilor administratiei publice locale la elaborarea Planului Local de Actiune pentru Mediu - Municipiului Bucuresti.

Informatii suplimentare privind Planul Local de Actiune pentru Mediu pentru Municipiul Bucuresti se pot obtine la Tel. 490.61.76/490.61.77, int. 131, persoana de contact ing. Ionut - Stefan Alecu.

Contam pe sprijinul tau!