FACTORII DE MEDIU

FACTORII DE MEDIU

SOLUL APA AERUL VIEȚUITOARELE

LITOSFERA HIDROSFERA ATMOSFERA BIOSFERA

SOLUL= este invelisul subtire al planetei format pe roca mama in urma a numeroase procese fizice, chimice si biologice.

De exemplu:

fizice: fragmentarea prin inghet si dezghet;

chimice: oxidari, reduceri, formari de saruri;

biologice: aparitia materiei organice (humus-ul, care formeaza baza nutritiei plantelor).

In functie de zona climatica, tipul de roca mama si intensitatea proceselor de solificare, exista mai multe tipuri de sol:

cele mai fertile soluri se numesc cernoziomuri;

cele mai sarace soluri se numesc potzolice (sunt mai acide).

SOLUL= este un sistem complex de viata in care traiesc milioane de microorganisme cu rol foarte important in circulatia elementelor (mineralizarea substantei organice, fixarea azotului, etc.).

STRUCTURA RESURSELOR DE APǍ

Planeta dispune de 1,37 miliarde km³ de apa;

97,2% este reprezentat de mari si oceane;

Ape de la suprafata solului = 30.000 km³;

Consumul de apa al oamenilor difera in functie de zona si de gradul de dezvoltare al fiecarei tari de la cca. 3 litri/zi in zonele aride ale Africii la 1.050 litri/zi in New York.

Agricultura consuma cca. 80% din apa folosita de catre oameni (in 2000 s-au consumat cca. 1.400 km³ pentru agricultura).

Volumul de apa subterana= cca. 29 milioane km³ din care 65 mii km³ mai aproape de suprafata, deci mai usor de folosit;

Volumul apelor curgatoare= 1.230 km³.

Debitul annual- rauri si fluvii ≈ 37.000 km³.

Necesarul estimat pentru toate folosintele (agricultura, industrie, necesitatile menajere, etc) ≈ 18-19.000 km³, respectiv cca. 50% din debitul tuturor raurilor si fluviilor.

Stocul existent depaseste de cateva ori necesarul calculat (in tara noastra de cca. 6 ori).

PROBLEMELE HIDROSFEREI

I. Reducerea cantitatii de apa dulce disponibila;

Anual volumul de apa dulce se diminueaza cu 400 km³.

II. Poluarea apei de suprafata;

III. Poluarea marilor si oceanelor;

IV. Reducerea nivelului panzei de apa freatica, ca urmare a pomparilor excesive;

Organismele vii- in special plantele au un rol major in circuitul apei;

Evapotranspiratia;

Locul padurii in economia apei;

Adaptarea organismelor la regimuri hidrice diferite:

plante de apa;

plante xerofite.

ATMOSFERA

Invelisul de aer al planetei;

Masa= 0,000001 din masa globului pamantesc.

Are o grosime de cca. 1.000 km dar, pe masura ce ne departam de pamant, atmosfera este tot mai rarefiata, asa ca de fapt, conteaza numai stratul de la 0-10 km inaltime.

Straturile atmosferice

0 - 10 km TROPOSFERA- amestec omogen de gaze.

Temperatura scade cu inaltimea (1⁰C la fiecare 180 m).

10 - 100 km STRATOSFERA- gazele sunt stratificate.

Temperatura creste pana la 50 km, apoi scade puternic.

100 - 1.000 km IONOSFERA- gazele sunt sub forma de ioni.

Temperatura creste pana la cateva sute de grade C.

1.000 - 10.000 km MAGNETOSFERA- gaze extrem de rare. Magnetosfera are rolul de a proteja pamantul de radiatiile care vin din spatiul cosmic.

creste temperatura O₃ (ozon)

STRATOSFERA

50 100⁰C

Caracteristicile atmosferei

In TROPOSFERǍ oxigenul are o pondere de 20,9%, azotul 78,09%, neonul 0,93%, iar CO₂ (dioxid de carbon)≈ 0,03%. Pe masura ce inaintam in inaltime, creste proportia de hidrogen (peste 96% la 100 km altitudine).

Problemele atmosferei

Cresterea continutului in CO₂ (dioxid de carbon), CH₄ (metan) si alte gaze cu efect de sera;

Scaderea cantitatii de ozon (O₃) din STRATOSFERǍ;

Imbogatirea TROPOSFEREI cu gaze poluante, cu capacitate mare de oxidare (ozon troposferic);

Scaderea pH-ului in masele de nori- aparitia ploilor acide;

Scaderea nivelului de transparenta;

Cresterea numarului de zone si zile cu smog.

Directii principale de actiune

in domeniul protectiei mediului

1 2 3

CONSERVARE CONSUM CONTROL

4 5 6

RECUPERARE REFOLOSIRE RECONDIȚIONARE

A. CONSERVARE= utilizarea judicioasa a resurselor naturale pentru nevoile generale

ale societatii

prezente viitoare

Autoturisme de mic litraj:

Alternative: - biciclete;

transport pe calea ferata;

microbuze, etc..

Cresterea randamentului la ardere.

B. CONTROLUL= masurarea si mentinerea sub anumite limite a poluarii;

Pentru toti factorii de mediu: apa aer sol radiatii poluare fonica

v    Agentiile de protectie a mediului;

v    S. Mg. M. (Standarde de management ale Mediului):

Standarde: - SEVESO I + II (Standarde care tin sub control posibile accidente chimice- acestea au aparut ca urmare a unui accident chimic in Italia);

ISO 9000 (Standarde de calitate ale produselor);

ISO 14000 (Standarde specifice mediului).

Principii:

Dezvoltare durabila;

Inbunatatire continua;

Nu este obligatoriu.

v  Monitoring:

Sisteme: - GMS (Sistemul Global de Monitorizare)- International;

SMIR (Sistemul de Monitorizare Integrata)- Romanesc.

Subsisteme: * Apa;

* Aer;

* Sol.

Necesitati: - Aparatura pentru determinari;

Laboratoare;

Standarde;

Personal calificat.

v  Auditul de mediu (Ecoaudit)

*Cand? *Etape? *Organisme?

Diferenta dintre monitoring si audit este aceea ca monitoringul apartine de stat, iar auditul apartine companiei si nu este obligatoriu.

Auditul este obligatoriu in momentul in care se schimba proprietarul (ex: bunul trece din proprietatea statului la PETROM, acesta din urma este interesat sa-si faca auditul pentru a vedea ce cumpara).

C. CONSUMUL

Relatia Marketing- Consum- PIB

RESURSE - POLUARE

Rolul educatiei ecologice;

Organizatii neguvernamentale;

Rolul guvernelor

Ex: * materiale termoizolante;

* piste pentru ciclisti;

* hartie reciclabila: SUA, Germania;

* ambalaje sticla: Danemarca.

D. RECUPERARE

Strategia celor 3 R;

Strategia de economisire a resurselor, in special a energiei

Aparitia industriei de prelucrare a deseurilor:

Metale: Fe - Cu - Al - Pb;

Ni - Cr - Mn - Mb etc.

Sticla: O tona cioburi economiseste

nisip 600 kg; calcar 110 kg;

feldspat 40 kg; soda caustica 175 kg.

Recuperarea energiei reziduale: - sere;

- recuperarea de caldura;

- pompe de caldura.

E. RECONDIȚIONARE

F. REFOLOSIRE

Concluzie

Desi aparent simpla, strategia celor 3 R presupune numeroase dificultati:

Managementul circuitelor de recuperare;

Atitudinea consumatorului fata de perceptia calitatii;

Procedee tehnice de prelucrare performante.

TEMA III: POLUAREA

Este strans legata de impactul activitatii umane asupra mediului;

Afecteaza toti factorii de mediu;

Are efecte imediate sau pe termen lung.

Efectele se manifesta asupra sanatatii populatiei dar exista si o serie de pierderi economice.

Tipuri de poluare cu efecte grave asupra starii de sanatate

Plumb in aer si in sol provenind de la topitoriile de plumb si zinc si de la mijloacele de transport;

Pulberi sedimentabile in atmosfera provenind din sobe, intreprinderi, centrale electrice si de termoficare, combinate metalurgice sau de producerea cimentului;

Bioxid de sulf si alte gaze, in special in combinatie cu pulberi.

Alte consecinte importante asupra sanatatii sunt provocate de:

Nitratii din apa- de la complexe de ingrasare a animalelor proiectate sau intretinute necorespunzator, in urma aplicarii inadecvate a ingrasamintelor si din fosele septice rurale;

Contaminarea apei si alimentelor cu substante toxice chimice sau metale grele, in urma depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.

Pagube economice se produc ca urmare a :

Distrugerii capitalului fizic si a resurselor naturale si scaderea productivitatii;

Scaderea biodiversitatii si a resurselor din zonele acvative (lacuri, rauri), a pajistilor, a ecosistemelor de coasta si marine sau a habitatelor din paduri si zone montane.

MANAGEMENTUL CONTRACARARII PROCESULUI DE

POLUARE A MEDIULUI AMBIANT

CAUZELE SI CONSECINTELE POLUARII MEDIULUI AMBIANT. CAUZELE DETERIORARII MEDIULUI; TIPURI DE POLUARE

Dezvoltarea mediului este o problema aparuta si accentuata odata cu accelerarea cresterii demografice, care a determinat o antropizare a unor zone din ce in ce mai mari.

Fenomenul care este astazi cel mai adesea asociat cu degradarea mediului este poluarea, fenomen care s-a intensificat dupa aparitia revolutiei industriale si care are multiple consecinte negative de ordin ecologic, social si economic.

Conform definitiei formulate de Consiliul OCDE in 1974, poluarea reprezinta "introducerea de catre om, direct sau indirect, de substante sau energie in mediu, care antreneaza consecinte prejudiciabile de natura a pune in pericol sanatatea umana, a vatama resursele biologice si ecosistemele, a aduce atingeri agrementelor ori a impiedica alte utilizari legitime ale mediului".

Prin substante si energie se inteleg nu numai materiale solide, lichide sau gazoase, dar si zgomotul, vibratiile, caldura si radiatiile.

Legea 265/2006 utilizeaza notiunea de "deteriorare a mediului", intelegandu-se prin aceasta "alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si productivitatii naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si a calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului".