PRECOLECTAREA, COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

PRECOLECTAREA, COLECTAREA SI TRANSPORTUL DESEURILOR

In procesele tehnologice de productie si in activitatile vietii cotidiene - dupa cum se cunoaste - nu totul se consuma sau se intrebuinteaza; o mare parte din materii, materiale, raman ca resturi care nu mai pot fi integrate direct in activitatea respectiva si ca atare ele trebuie inlaturate. Aceste resturi cunoscute in mod curent sub denumirea de gunoaie, definite in termen mai complex reziduuri, reprezinta astazi si vor reprezenta si in viitor cantitati considerabile, care pot provoca poluarea mediului, daca nu se iau masuri organizate de colectarea, transportul si neutralizare a lor.

Precolectare reprezinta operatia de strangere si depozitare pe timp limitat a reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte, magazinelor, constructiilor publice, etc.

Precolectarea se imparte in doua faze si anume:

precolectarea primara care se refera la strangerea reziduurilor si depozitarea lor in recipienti mici la locul de producere;

precolectarea secundara care se refera la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea primara si depozitarea lor in camerele sau pe platformele de precolectare, in cadrul blocurilor sau ansamblurilor de locuinte.

Colectare se numeste operatiunea de ridicare a reziduurilor de la punctele de precolectare secundara urmata de transportul lor la locul de neutralizare sau valorificare.

Depozitarea in cadrul precolectarii sau a colectarii este temporara, timpul in care reziduurile pot fi depozitate fiind limitat de perioada de prefermentare.

Platforma de precolectare este o portiune limitata de teren, special amenajata pentru depozitarea recipientilor (pubele, containere, etc.) adunate de la grupurile de locuinte sau de la blocurile de locuinte in vederea transportarii lor la locul de neutralizare.

Camera de precolectare este o incapere amplasata la parterul, sau in mod exceptional la subsolul blocurilor de locuinte, cate una la fiecare tronson.

Aceste camere sunt in comunicatie directa cu tuburile pentru transportul reziduurilor si contin recipienti care se incarca in mod obisnuit prin tub. Reziduurile din recipienti sunt apoi preluate de autovehicule speciale care asigura transportul reziduurilor colectate.

Tubul pentru transportul reziduurilor este o instalatia cu sectiunea circulara prevazuta de regula la blocurilor de locuinte cu mai multe nivele.

Aceasta instalatie se monteaza pe verticala si este prevazuta cu guri pentru introducerea reziduurilor la fiecare nivel fiind amplasata intr-un spatiu din vecinatatea pieselor de serviciu (bucatarii, oficii, scari de serviciu etc.). La partea inferioara tubul comunica direct cu camera de precolectare, iar la partea superioara se termina printr-o coloana de ventilatie asemanatoare cu ventilatiile instalatiilor de canalizare.

Pubela se numeste vasul tipizat utilizat numai pentru depozitarea pe termen scurt a reziduurile rezultate din apartamente, locuinte si institutii publice.In prezent    pubelele sunt construite din tabla galvanizata, materiale plastice si au o forme diverse (trunchi de piramida, tronconica, hexagonala, cilindrica) cu capac articulat la baza mare. Pubelele se construiesc in prezent de doua tipuri:

pubele mici de apartament;

pubele mari de bloc cu o capacitate de 55, 80, 110, 120, 240 l.

Containerul de precolectare este un vas de capacitate mai mare decat a pubelelor destinat depozitarii pe termen scurt a reziduurilor provenite de la blocuri de locuinte sau grupe de locuinte, unitati publice, piete, cladiri social - culturale, unitati industriale, curatenia stradala, etc.

PRECOLECTAREA

Ciclul sistemului de salubrizare se imparte in urmatoarele faze:

Precolectarea primara a reziduurilor la locul de producere, adica in apartamente, institutii publice, magazine, alei, artere de circulatie etc.

Precolectarea secundara, adica strangerea si depozitarea provizorie a reziduurilor in puncte de precolectare organizate (camere sau platforme de precolectare).

Colectarea reziduurilor de catre organizatiile locale de salubritate de la punctele de precolectare secundara si evacuarea lor spre locurile de neutralizare-valorificare.

COLECTAREA   

Odata cu dezvoltarea urbanistica si industriala a localitatilor a devenit necesara si organizarea unor unitati de salubritate care sa asigure atat colectarea reziduurilor, cat si intretinerea curateniei pe caile publice de circulatie.

Importanta acestor unitati de salubritate este si mai mare, in aceasta perioada, cand se pune problema valorificarii unei mari parti din reziduurile solide, care solicita mijloace tehnice din ce in ce mai complicate.

Problema protectiei mediului inconjurator constituie de asemenea un motiv de crestere a dotarii si importantei unitatilor de salubritate.

Colectarea reziduurilor trebuie astfel organizata incat sa corespunda sistemului de precolectare adoptat in localitatea respectiva. Astfel, exista urmatoarele sisteme principale de colectare:

Colectarea deschisa care consta in descarcarea directa a recipientilor - in general fara capac - in autovehiculul de transportat reziduuri;

Colectarea ermetica se face prin incarcarea recipientilor (pubele, containere etc.) prevazuti cu capac, direct in autogunoiere, prin sisteme mecanice de ridicare si cuplare la gura de descarcare a acestora.

Colectarea prin schimb de recipienti: acest sistem consta in schimbarea recipientilor plini, din punctele de precolectare cu altii goi, dupa ce in prealabil au fost spalati. Sistemul se aplica si la noi in tara pentru colectarea in containere. Colectarea prin schimb de pubele este mai dificil de realizat, ceea ce face sa nu fie prea raspandita in strainatate si nici la noi.

Colectarea in saci consta de fapt tot in schimb de recipienti ca si la sistemul de mai sus, cu deosebirea ca sacii nu mai sunt recuperati. De regula sacii sunt de hartie sau de material plastic.

TRANSPORTUL.

Principalele autovehicule pentru transportat reziduurile existente in tara noastra sunt:

Autogunoiere;

Autoplatforme pentru transport containere;

Automaturatoare-colectoare pentru reziduuri stradale.

Alte genuri de autovehicule ca: autoplatformele, autobasculantele si altele de acest tip, nu sunt indicate pentru transportul reziduurilor decat daca precolectarea se face prin schimb de pubele sau de saci.

Schema de functionare este cea tipica pentru activitatea de exploatare a unui depozit controlat de deseuri menajere si se refera la:

Modalitatea de transport la depozit a deseurilor

Transportul deseurilor se va face cu autogunoiere compactoare sau cu masini deschise, in functie de posibilitatile si dotarea operatorului respectiv, dar si de natura si provenienta deseului transportat.

Receptia deseurilor la intrarea in depozit

Se asigura de catre operatorii PC si receptionerii care au aceasta sarcina. Controlul se face vizual, iar in cazul in care este posibil se face si o verificare a actelor insotitoare privind provenienta deseului.

Cantarirea si inregistrarea cantitatilor de deseuri

Toate autogunoierele si masinile care transporta deseuri ce urmeaza a fi depozitate se cantaresc atat la intrarea in depozit (pline), cat si la iesirea din depozit (goale). Se stabileste astfel in mod real cantitatea de deseuri adusa la depozit. Datele sunt inregistrate in computer si monitorizate de catre operatorii PC.

Controlul la locul de descarcare (depozitare)

La locul de depozitare un operator va dirija autogunoierele si masinile transportoare, indicand locul de descarcare si va face in acelasi timp o verificare vizuala a compozitiei deseurilor descarcate. La iesirea din depozit masinile vor fi igienizate pe rampa de spalare auto din hala de masini.

CALCULUL NECESARULUI DE AUTOGUNOIERE

Pentru un calcul cat mai exact se face verificarea cantitatilor rezultate tinind seama de factorii de variatie ai producerii deseurilor, de limitele minime si maxime de deseuri ce se produc zilnic si bineinteles de frecventa colectarii.

Q _{max zi} = K _zi x Q _{med zi}

in care :

Q _{max zi} - cantitatea maxima zilnica a deseurilor (t/zi);

Q _{med zi} - cantitatea medie zilnica a deseurilor (t/zi);

K _zi = 1,3 - 1,6 este coeficientul de variatie zilnica a capacitatii de deseuri.

Volumul maxim al deseurilor colectate pe zi se poate stabili cu relatia

m³/zi

Acest coeficient K_zi cuantificata atat variatia zilnica, sezoniera, pe anotimp si an a deseurilor menajere, cat si acumularea deseurilor sambata si duminica, zile in care nu se face colectarea deseurilor si nu functioneaza uzina de compostare. De la inceput s-a plecat pe ideea unei selectari si recuperari cat mai avansate a materialelor supuse depozitarii. S-a folosit metoda selectarii manuale, care desi nu este prea igienica este, in schimb, mult mai eficienta.

Separarea fierului se va face pe cale electromagnetica. Pentru colectarea si transportul deseurilor se va folosi autogunoiera compactoare pentru containere de 4 m³. Acesta este un utilaj destinat dotarii regiilor autonome de gospodarie comunala pentru colectarea si transportul deseurilor menajere, stradale si industriale, colectate in containere de 4 m³ , in pubele si in vrac.

Autogunoiera este montata pe sasiul Roman-Diesel 8135 FS cu motor 797.05 Diesel in 4 timpi. Bena este prevazuta cu dispozitiv de compactare si perete mobil pentru descarcare, toate actionate hidraulic. Utilajul este echipat cu un dispozitiv mecanizat pentru golirea pubelelor.

Caracteristici tehnice :

- capacitatea benei 10,5 m³ ;

- capacitatea de incarcare 20 m³;

- masa proprie 8.990 Kg;

- incarcatura utila 7.000 Kg;

- indicele de compactare 1,8 - 4;

- timp de golire al benei 1 min.;

- timp de golire a unei pubele 3,6 sec.

Numarul necesar de autogunoiere:

(buc.)   

in care: - N - numarul de autogunoiere;

- Q - cantitatea totala de deseuri menajere;

- t_zi - numarul de ore de lucru ie zi (intr-un schimb)

- C - coeficient de utilizare a parcului = 0,7 - 0,9;

- P₀ - productivitatea autogunoierei.

- g - greutatea specifica a deseuri

Productivitatea autogunoierei se stabileste cu relatia

P₀ = G _u / T (mc/h)

in care:

- T - durata unui parcurs

- G - incarcatura utila a autogunoierei

T = t _plin + t _gol + t _ppl + n t _o + t _desc

- t _plin - durata parcursului de la ultimul punct de precolectare pana la locul de descarcare:

t_plin = d₁ / v_m1

- t _gol - durata parcursului de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

t_gol = d₂ / v_m2

d₁ - distanta de transport de la ultimul punct de precolectare la locul de descarcare

d₂ - distanta de transport de la locul de descarcare la primul punct de precolectare

v _m1 - viteza medie de deplasare a vehiculului incarcat

v _m2 - viteza medie de deplasare a vehiculului in gol

t _pp - timpul pentru parcurgerea distantelor intre punctele de precolectare

t_pp = d₃ / v_m3

d₃ - distanta parcursa intre punctele de precolectare

v _m3 - viteza parcursa intre punctele de precolctare

t _po - timpul pentru o pornire-oprire (ore), aprox. 15 sec.

n - numarul de porniri-opriri din cadrul unei curse egal cu numarul punctelor de precolctare minus unul.

t _desc - timpul de descarcare al autogunoierei = 0,015 ore

t _inc - timpul de incarcare, aprox. 0,015 ore/pubela

n' - numarul total de pubele ce se descarca in autogunoiera

C_u - reprezinta capacitatea de incarcare a autogunoierei

V - volumul unei pubele

c - coeficientul de umplere al pubelei = 0,8 - 0,9

Vitezele medii de deplasare sunt v _m1 = 25 km/h

v _m2 = 40 km/h

Numarul punctelor de precolectare rezulta considerand 2 pubele la fiecare grup de locuinte sau scara de bloc, in care stau 25 persoane, la fiecare oprire colectandu-se pubelele de la 2 locuinte.

Distanta dintre doua puncte de precolectare se ia in medie de 50 m, viteza autogunoierei de la un punct la altul de 5 km/h, timpul de pornire - oprire 15 secunde, iar timpul de incarcare si respectiv descarcare a unei pubele este de 0,015 ore.

Revenind la calculul numarului de autogunoiere rezulta ca pentru colectarea deseurilor luand in calcul numai 5 zile lucratoare pe saptamana numarul efectiv necesar rezulta aplicand un coeficient de marire egal cu 1,4.