Relatia biocenozei cu biotopul. Circulatia materiei si energiei. Relatia ecologiei biologice cu ecologia umana si ecologia biochimica. Relatia biocenoza - biotop

Relatia biocenozei cu biotopul. Circulatia materiei si energiei. Relatia ecologiei biologice cu ecologia umana si ecologia biochimica. Relatia biocenoza - biotop

Este esential faptul ca intre biocenoza (subsistem biologic, energetic) si habitatul sau, biotopul (subsistem primar anorganic), furnizor de substante si energie biocenozei, exista o relatie unitara si legica. Impreuna definesc un sistem biotic complex - ecosistemul (Fig. 6-12). Cele doua componente nu sunt entitati morfologice ce se pot localiza ci entitati fiziologice (Stugren 1994).

Fig. 6-12. Relatia complexa biocenoza - biotop in cadrul ecosistemului (dupa Mac 2003).

Dependenta biocenozei de biotop

Biocenoza reprezinta totalitatea organismelor vii. Ecologii folosesc terminologia de habitat (sau biotop) pentru a indica locul unde o specie (cu populatiile ei) poate fi gasita. Un termen apropiat ca semnificatie (si asupra caruia vom reveni) este cel de nisa ecologica, care indica rolul ecologic al organismului respectiv in cadrul biocenozei. Habitatul (sau biotopul) reprezinta "adresa", iar nisa ecologica reprezinta "profesia" organismului respectiv (Odum 1993).

Coevolutia in spatiu si timp si actiunea selectiei a facut ca in ecologie sa domine conceptul conform caruia fiecare biocenoza este un ansamblu de specii dar cu o structura care corespunde conditiilor de viat[ din biotopul respectiv (Bouche 1980). Conceptul se poate "traduce" prin ceea ce am mai afirmat si anterior privind fenomenul echivalentei ecologice: in biotopuri similare se constituie biocenoze cu combinatii de specii si forme biotice similare (Stugren 1994).

Principiul de mai sus are valabilitate generala in lumea vie. In ecosistemele terestre in biotopuri cu conditii fizice asemanatoare se vor constitui biocenoze al caror covor vegetal este constituit din specii cu ecologie similara (retineti: nu este vorba de aceleasi specii ci specii care au un "comportament ecologic" asemanator).

Si la nivelul ecosistemului marin unitatea biocenoza-biotop este evidenta. Astfel in toate marile si oceanele, biocenozele de bentos dintr-o zona de stincarie marina se deosebesc net de cele din zona nisipoasa. Asadar, legatura stransa dintre fizionomia substratului si compozitia biocenozei este clara si legica

Intre cele doua subsisteme exista asadar o interactiune continua, permanenta. Biotopul actioneaza asupra biocenozei din aer, apa sau sol, iar biocenoza prin activitatea ei modifica biotopul, incit uneori conditiile de viata devin improprii chiar pentru speciile care initial le-au determinat aparitia. Speciile, indivizii, se adapteaza la conditiile impuse de mediu iar mentinerea acestora in anumite limite de toleranta favorizeaza specia respectiva, selectia actionand adaptativ. Depasirea limitelor de toleranta duce la succesiuni.

Despre factorii abiotici de mediu am dat o serie de detalii la nivelul organismului. In cele ce urmeaza ne vom referi si la aspecte referitoare la factorii abiotici ca agenti cu actiune selectiva asupra biocenozelor.