Ecosistemul fluviului Dunarea

Ecosistemul fluviului Dunarea

Asezare:

Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent.
Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.
Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este "cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra".
Dunarea este al II-lea mare fluviu al Europei dupa Volga si a douazeci si treia din lume, atat ca lungime (2857) cat si ca debit (aprox 5600 m(sec la intrare in tara si 6470m(sec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2 izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad).

Caracteristici ale biotopului :

- albia prorpiu-zisa bine consolidata;

- adancimea medie de 10 m;

- apa foarte tulbure;

- pe fundul apei este mult nisip si mai ales , mal ;

- oscilatii ale nivelului apei in functie de cantatatea de precipitatii.

Componente ale biocenozei:

-plante: fitoplancton bogat;

-animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat , melci , scoici, raci etc.;

-animale vertebrate: pesti (crap , lin , platica , rosioara , biban , somn , stiuca , scrumbie de Dunare - fig.1 , cega ), serpi de apa , pasari ( soimul dunarean - fig.2).Din Marea Neagra patrund pentru reproducere : morunul , patruga , nisetrul.

- fig 1

- fig 2

Importanta economica :

Resursele hidroenergetice ca si miniere ale bazinului Dunarii de jos, sunt foarte abundente si variate.Acestea au fost progresiv si accelerat valorificate in special dupa 1950, atunci cand industria a luat un avant considerabil, prin fenomenul de industrializare au fost valorificate resursele subsolului si ale solului.

In Valea Dunarii de jos au aparut in a doua jumatate a sec. XIX primele intreprinderi industriale.Acestea incep sa se dezvolte si ca importante centre comerciale si industriale.Apar primele santiere pentru repatii si constructii de nave la:

-Drobeta-Turnu Severin (1858)

-Galati (1860)

-Giurgiu (1890)

In aceste orase au inceput sa se construiasca primele mori sistematice, au inceput sa se deschida minele de huila de la Bigar si Cozia din Defileul Dunarii.Incep sa intre in exploatare fabricile de ciment de la Braila si Cernavoda.In primii ani ai sec. XX se adauga fabrica de zahar de la Giurgiu.Pana in 1950, unitatiile industriale se inmultesc si noi ramuri industriale apar pe toata lungimea Dunarii.Dupa trecerea anilor 1950, s-a declansat cu intensitate procesul de industrializare a Vaii Dunarii.

O Importanta economica a transportului fluvial
Dupa transportul maritim, transportul fluvial reprezinta modalitatea de transport cea mai ieftina. Potrivit tarifelor in vigoare, transportul fluvial este de circa 2-3 ori mai ieftin decat cel feroviar si cu mult mai ieftin decat cel aerian sau auto.
Economicitatea transportului fluvial se datoreste in primul rand, capacitatii mari de transport a mijloacelor fluviale. Astfel, in timp ce un convoi de noua slepuri a 1500 tone fiecare poate transporta o cantitate de 13.500 tone de marfa, o garnitura de tren cu 18 vagoane a 25 tone fiecare, poate transporta o cantitate de marfuri de 30 de ori mai mica. Aceasta inseamna, evident, cheltuieli mai mici pe unitatea de marfa transportata si deci tarife mai reduse comparativ cu calea ferata sau cu transporturile auto.

Hidroenergia

lacul de acumulare Portile de Fier

-in colaborare cu Iugoslavia   

pentru :

sistemul hidroenergetic

navigatie   

Ostrovu Mare

in colaborare cu Iugoslavia

pentru hidrocentrala Portile de Fier II

Obiectivele turistice naturale

rezervatia de peisaj si flora de la Cazane

zona defileului

lacul de baraj

Delta Dunarii

rezervatii naturale :

floristica - Hasmacu Mare si Letea

faunistica - Matita

padurea de stejari - grindul Letea

dune de nisip :

grindul Caraorman

grindul Saraturile

asezarile :

Maliuc

Mila 23

Sulina

Sfantu Gheorghe

Asezarile umane :

Majoritatea asezarilor vechi din Delta Dunarii sunt acum sate mici de pescari cu circa 15.000 de locuitori, cu o viata de obste centrata asupra unor ocupatii traditionale cum ar fi pescuitul, agricultura, cresterea animalelor si recoltarea stufului pe timp de iarna.

Urme ale vietii omenesti in Delta Dunarii se gasesc incadin epoca preistorica, atestata de exemplu de cultura neoliticade tipul Hamangia (5.000 - 3.000 i.Ch. reprezentatade statui din argilaprecum 'Ganditorul' sau 'Femeie stand'). Tezaurul gasit intr-un mormant din Agighiol sau necropolele unor oameni instariti de la Murighiol si Enisala, precum si ruinele unei cetati de refugiu de la Destepe sunt marturii vii ale civilizatiei geto-dace.

in Delta Dunarii, cei care sunt pasionati de istorie sau de arta, pot gasi multe urme ale civilizatiilor si culturii romane, grecesti si bizantine in asezari ca Enisala, Chilia Veche, Tulcea, Histria, Sulina, Babadag etc.

in Delta Dunarii existao civilizatie rurala deosebita rezultata din contopirea intre romani si alte grupuri etnice bulgari, ucrainieni, lipoveni, sau un proces de aculturatie intre romani din Dobrogea cu romani proveniti din Moldova, sau colonii din Transilvania.

Aceste grupuri isi respecta reciproc traditiile, obiceiurile, religia si stilul de viata, dar s-au si influentat si au interactionat unele cu celelalte. De exemplu, o casade lipovean, roman, bulgar, ucrainean nu se deosebeste prea mult una de cealalta, ba chiar, in 80% dintre cazuri ele sunt la fel.Influenta populatiilor slave asupra constructiei caselor apare printr-un element specific din casa, 'lijanca' (un fel de pat facut din pamant si asezat langa soba, care tine cald in timpul iernii datorita conceptiei sale ingenioase).

in Delta Dunarii vizitatorii cauta o experienta deosebita, bucataria traditionala, bogata in felurite preparate de peste, precum borsul de peste, peste prajit, saramura de peste cu usturoi, chiftele de peste stropite cu cele mai bune vinuri din regiune, cum e cel de Niculitel.

Asezarile urbane

asezarile urbane cu functie portuara

asezarile urbane cu santiere navale

asezarile umane cu alte industrii

Bibliografie :

Delta Dunarii este situata in sud-estul Romaniei, la gurile de varsare ale Dunarii in Marea Neagra. Delta Dunarii este o forma de relief rezultata din depunerile de mal si nisip aduse de Dunare, pe un teren cu panta lina in conditiile lipsei mareei si a actiunii curentilor litorali. Se caracterizeaza prin alternanta de ape si uscat, prin flora si fauna deosebita. Suprafata Deltei este de 7500 kmp din care 5800 pe teritoriul Romaniei. Clima Deltei este specifica, cu putine precipitatii, dar cu umezeala provenita din evaporatii, cu veri racoroase si cu ierni fara temperaturi foarte scazute, dar vantoase.

Cel mai tanar pamant al Romaniei, asa cum este cunoscut din manualele de geografie, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta, s-a format intr-un golf al Marii Negre incepand din Pleistocenul superior. In aceasta etapa s-a schitat un cordon litoral numit 'cordon initial', care s-a apreciat ca a inceput in partea centrala cu circa 11 000 ani i.e.n.(N. Panin 1983, N. Mihailescu 1989). Formarea acestui cordon initial, ce corespunde axului central al aliniamentului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol a inchis golful, transformandu-l intr-un liman.
        Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).
        Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an).