Reteaua trofica si fluxul de energie in reteaua trofica.

Reteaua trofica si fluxul de energie in reteaua trofica.

Lanturile trofice prezentate separat mai sus, ca unitati independente, este evident ca nu reflecta o situatie reala existenta in natura. In realitate lanturile sunt interdependente si se influenteaza reciproc. Interdependenta lanturilor trofice rezulta din principiul piramidei inverse de biotop (zoofagele care prin activitatea lor ocupa un numar mare de biotop lucreaza intr-un numar mare de lanturi trofice). Reteaua trofica este asadar un sistem dinamic determinat de modul de organizare si circulare a substantei si energiei in biocenoze si in ecosisteme. Fiecare biocenoza poseda trasaturi trofice particulare, iar configuratia retelei trofice poate fi reprezentata printr-un model compartimentat ce ilustreaza numarul de lanturi trofice care sunt implicate si marimea biomasei, pe specii, ce participa la circulatia substantei si energiei. In funce de mediile de viata, retelele trofice sunt caracteristice atat ecosistemelor terestre (Fig. 6-43) cat si celor acvatice (Fig. 6-44)..

Circulatia substantei este liniara in lanturile trofice, dar in retea ea descrie un ciclu trofic: substante abiotice ------ producatori ------- fitofage ------ zoofage ------ carnivore de varf ----- descompunatori -------- substante abiotice (minerale).

Interdependenta lanturilor trofice in reteaua trofica rezulta tocmai din principil piramidei inverse de biotop. Astfel, ccu cat ne ridica pe scara consumatorilor (C1----C2-----C3) cu atat creste spatiul pe care indivizii trebuie sa-l strabata pentru procurarea hranei. In acest fel zoofagele sunt implicate simultan in dinamica mai multor lanturi trofice, realizand totodata si legatura dintre ele. La fel ca zoofagele, si saprofagele (mai ales omnivorele) contribuie la transferul substantei organice dintr-un lant trofic in altul. Locul unde verigile lanturilor trofice se intersecteaza sunt adevarate "noduri functionale" (puncte de contact), iar ansamblul lor constituie reteaua trofica.

Unele retele trofice pot fi descrise in detaliu (ex. o retea trofica la nivelul solului si litierei unei paduri de stejar) (Pauca si colab. 1980) (Fig. 6-45).

Exista alte situatii in care o retea trofica simpla este constituita din doua lanturi trofice (unul de lumina si altul de intuneric), activitatile lor imbinandu-se.

Retelele trofice fiind formate din lanturi trofice diferite si fluxurile energetice sunt difeite, iar cel mai puternic isi pune amprenta asupra retelei si conditioneaza si structureaza trofo-dinamic reteaua respectiva (PLANSA 6-1; 6-2; 6-3; 6-4).

Stabilitatea retelelor trofice asigura si stabilitatea biocenozei si a ecosistemului. Retelele trofice nu reprezinta sisteme izolate deoarece lanturile trofice depasesc limitele biocenozei si ale unui anume ecosistem; Retelele trofice se stabilesc la limitele dintre oricare tip de ecosistem dar mai evidente sunt intre uscat si apa (continent si ocean, continent si ape interioare, mare si fluviu la nivel de estuar).

La limita de exemplu dintre lacul de apa dulce si uscat, lanturile trofice transporta materia si energia in ambele directii:

- lantul trofic: fitoplancton------nevertebrate acvatice-------rate------uliul de balta (transporta energia de la apa spre uscat);

- lantul trofic: vegetatie terestra-------insecte terestre-------broasca de lac------sarpele de apa (transporta substanta si energia de la uscat spre apa).

In zona unui litoral marin se intersecteaza doua lanturi trofice principale: un lant detritivor prin care ecosistemul marin este conectat la cel terestru (Fig. 6-46).