S.O.S. - Aerul in pericol!

S.O.S. - Aerul in pericol!

CUPRINS

1. Introducere

- argument

- obiective

- materiale si metode

- rezultate asteptate

- resurse

2. Aerul - generalitati

3. Sursele de poluare a aerului

4. Principalele elemente poluante

a) efectul de sera

b) degradarea stratului de ozon

c) ploile acide

5. Autoepurarea aerului

6. Prevenirea poluarii aerului

7. Efectul poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

8. Metodologia de cercetare a poluarii aerului

9. Caracterizarea calitatii aerului din municipiul Targoviste din punct de vedere al unor indicatori

Concluzii si propuneri - incheiere

Bibliografie

Anexa

INTRODUCERE

Denumirea proiectului: S.O.S. -AERUL IN PERICOL!

Coordonatori: prof. fizica Dobre Ileana

prof. .Marinescu Eugenia

Realizatori: 20 elevi ( 3 elevi cu CES) clasa aVIII-a Scoala nr.12 TARGOVISTE

Argument: Suntem in mileniul al III-lea. Cu totii simtim tot mai mult nevoia de a iesi in natura, de a ne bucura de binefacerile ei, de minunatiile ei. Avem nevoie de echilibru si de frumusete. Natura ne asteapta inca generoasa, dar. Vai! Omul este singura fiinta care-si distruge mediul de viata. Prin activitatile sale a distrus echilibrul natural care s-a mentinut milioane de ani. Cum putem trai in armonie cu natura ? Sa ne alaturam celor care iubesc natura, celor care nu vor sa tulbure nimic din ceea ce exista viu pe Planeta Albastra ! Sa ne informam pentru a cunoaste adevarul despre POLUARE!

Elevii trebuie sa devina constienti de cresterea ingrijoratoare a gradului de poluare a mediului inconjurator si de necesitatea combaterii acestuia.

Obiective: a) educative specifice pentru elevi:

formarea de comportamente umane:

atitudini pozitive dragostea pentru natura

respect pentru mediul inconjurator

protejarea naturii

sentimente de mandrie pentru frumusetea naturii

dezvoltarea capacitatii de colaborare cu cei din jur

capacitatii

interesului, gustului si capacitatii de a se informa

b) educative specifice pentru adulti

cresterea implicarii adultilor in protejarea mediului inconjurator;

dezvoltarea atitudinii de asumare a responsabilitatii;

c) operationale

Elevii trebuie:

sa se organizeze in grupe;

sa stabileasca responsabilitatile membrilor grupei;

sa se integreze in activitatea grupei, colaborand;

sa stabileasca, in cadrul grupei, sub ce forma vor elabora proiectul;

sa culeaga informatii si materiale de la institutiile de profil;

sa-si dezvolte interesului fata de protejarea mediului inconjurator, ameliorarea relatiei om - mediu;

sa cunoasca compozitia normala a aerului, locul si rolul lui in viata oamenilor;

sa defineasca fenomenul de poluare a aerului;

sa identifice sursele de poluare a aerului si clasificarea lor;

sa caracterizeze cativa poluanti atmosferici ca efectul de sera, degradarea stratului de ozon si ploile acide;

sa defineasca procesul de autoepurare a aerului;

sa cunoasca metodele de prevenire a poluarii atmosferei;

sa cunoasca efectele poluarii aerului asupra sanatatii populatiei;

sa stie care este metodologia de cercetare a poluarii aerului;

sa cunoasca cateva standarde de calitate a aerului;

sa preleveze probe de aer si sa le supuna analizei de laborator;

sa organizeze, sa utilizeze si sa interpreteze datele experimentale culese.

Materiale si metode folosite

- activitatea pe grupe si individuala, invatarea prin descoperire, prin cooperare, interviuri, dezbaterea, invatarea prin cautare in spatiul Web, chestionare, exercitii de comunicare, lectura, determinari experimentale, prelucrari de date.

Pentru metoda de determinare a pulberilor in suspensie din atmosfera:

Sticlarie : - portfiltru cu filtru;

- contor de gaze, uscat, sensibil pentru masurarea unui volum de aer;

- dispozitiv de aspiratie.

Pentru metodele de determinarea a dioxidului de sulf, a dioxidului de

azot, a amoniacului si a hidrogenului sulfurat (poluanti gazosi ) din aerul atmosferic:

Sticlarie: - vase Erlenmayer

- pipete

- baloane cotate

Reactivi: - tetraclormercuriat de sodiu si potasiu

- pararosanilina

- aldehida formica

- solutie etalon de dioxid de sulf

- solutie absorbanta cu acid sulfanilic

- solutie etalon de azotit

- reactiv Nessler

- solutie absorbanta cu acid sulfuric

- solutie absorbanta cu clorura de amoniu

Aparatura: - instalatie de absorbtie pentru dioxid de sulf

- instalatie de absorbtie pentru dioxid de azot

- vas de absorbtie pentru amoniac

- dispozitiv pentru masurare volumului de aer

- dispozitiv de reglare a debitului de aer

- dispozitiv de aspiratie

- spectrofotometru

Rezultate asteptate :

Participarea oamenilor din cartier la mentinerea curateniei in parcuri si intre blocuri, la protejarea spatiului verde ;

Realizarea, de catre locuitorii cartierului, a unor puncte fixe in care sa depuna

permanent maculatura existenta in gospodarie;

Realizarea de catre elevi a unor afise/panouri, articole, desene, pliante cu aspecte ale naturii distruse de catre om si distribuirea in scoala si in cartier.

Resurse : interviuri cu reprezentanti de la A.P.M. Dambovita, cu autoritatile, cu oameni de pe strada, cu ecologisti.

Pornim de la o povestioara:

,,E ceva important de facut si TOATA LUMEA crede ca e treaba lui CINEVA. ORICINE ar fi putut s-o faca ,dar NIMENI n-a facut-o. CINEVA s- a suparat din cauza ca TOATA LUMEA trebuia s-o faca. TOATA LUMEA credea ca ORICINE putea s-o faca si ca o va face CINEVA. Dar NIMENI nu si-a dat seama ca TOATA LUMEA credea ca o va face CINEVA. In final, TOATA LUMEA a dat vina pe CINEVA, atunci cand NIMENI n-a facut ce ORICINE ar fi putut s-o faca. "

Sa ne gandim impreuna la ce trebuie sa faca fiecare dintre noi pentru pretuirea si ocrotirea naturii!

Ø     Grupa nr.1, formata din elevi cu capacitati de comunicare, va lua interviuri oamenilor de pe strada ;

Ø     Grupa nr.2, formata din cel mai mare numar de copii dotati cu abilitati practice si talentati la desen, va efectua afise, sloganuri, desene ;

Ø     Produsul final trebuie sa fie cat mai complet si convingator;

Ø     Elevii realizeaza panouri cu aspecte ale naturii distruse de om, pentru a nu uita nici o clipa datoria lor de a proteja natura;

   

Ø     Acest proiect se poate desfasura in orice scoala, iar de Ziua Mondiala a Mediului, 5 Iunie, se pot premia elevii ce au participat la desfasurarea actiunilor.

Sarcina de lucru :

. Fiecare echipa raspunde la urmatoarele probleme:

- Care este compozitia aerului ?

- Ce este rolul procesului de fotosinteza pentru existenta vietii ?

- De ce este considerata padurea - plamanul verde al planetei ?

- Care sunt sursele de poluare a aerului ?

- Ce se intelege prin efectul de sera ?

- Cum se formeaza gaurile in stratul de ozon ?

- Ce este ploaia acida si care sunt efectele ei ?

- Principalele surse de poluare a aerului din localitatea noastra.

- Cum influenteaza calitatea aerului sanatatea omenilor ?

- Ce elemente ale mediului inconjurator au suferit profunde modificari ca urmare a influentei poluarii aerului?

- Daca am fi primarul localitatii ce masuri prioritare am cuprinde in programul nostru pentru combaterea degradarii aerului?

- Daca am fi profesor cum am educa elevii in spiritul cunoasterii importantei mediului inconjurator si al protectiei acestuia?

Procesul

1. Ne alegem partenerii de grup (trei elevi intr-o echipa) si efectuam un studiu privind poluarea atmosferica.
2. Ne consultam si stabilim sarcinile de care raspundem fiecare dintre noi!
3. Extragem informatiile necesare rezolvarii problemelor propuse si le utilizam acolo unde sunt necesare.
4. Fiecare echipa va realiza o prezentare colectiva finala printr-o    mapa care sa contina si o scrisoare-apel adresata colegilor nostri prin care sa ii invitam sa participe la actiuni pentru protejarea mediului.

Mesaje

Evitati aruncarea resturilor menajera in alte locuri decat cele amenajate !

Nu taia copacul, mai planteaza unul langa el !

Bucurati-va de splendoarea naturii !

Protejati mediul spre folosul vostru si al generatiilor viitoare !

Motto 

,,A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii." (E.A.Pora)

Pamantul este inconjurat de un strat de gaze, numit atmosfera. Acesta este aerul pe care-l inspiram si care ne apara de efectul daunator al razelor solare. Atmosfera este mentinuta de gravitatie, astfel incat nu se poate dispersa in spatiul cosmic. Aceasta " manta de gaze " ce inconjoara Pamantul, cu grosimea de 1000-3000 km ne protejeaza totodata de " ploaia " de meteoriti care zboara prin spatiu. Pe verticala, in atmosfera se disting zone cu variatii de temperatura ( anexa 1 )

In fiecare zi milioane de oameni strabat atmosfera cu diferite aparate de zbor, de la baloane la avioanele supersonice. Cosmonautii trec prin atmosfera cand se indreapta spre cosmos.

Aerul este un element indispensabil vietii, cantitatea consumata de organismul uman fiind foarte mare. In lipsa aerului omul nu poate supravietui decat cateva minute, intre organism si aer existand un schimb permanent de gaze la nivelul plamanilor.

Compozitia normala a aerului atmosferic cuprinde: azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, dioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului, restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, kripton, hidrogen, xenon, ozon radon, metan. La acestea se adauga proportii variabile de vapori de apa.

Dintre toate aceste elemente numai o parte au importanta in procesul respiratiei. Rolul cel mai mare ii revine oxigenului, fapt pentru care proportia sa in aerul eliminat din organism este mult scazuta ( 20-21% oxigen in aerul inspirat, fata de 16-17% oxigen in aerul expirat ). In aceeasi masura, datorita arderilor care se petrec in organism creste proportia dioxidului de carbon. Azotul, ca si celelalte gaze, nu isi modifica proportia prin respiratie.

Prin acest schimb de gaze aerul intretine viata asigurand arderile necesare desfasurarii tuturor proceselor fiziologice din organismul uman. Aerul insa poate actiona si in sens patologic asupra omului atunci cand este poluat.

Sursele de poluare a aerului

Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana).

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau de desert. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra.

De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din paduri, etc.

Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului, progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si urbanizare, avand drept fenomen de insotire poluarea mediului - implicit si poluarea aerului.

Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile.

Sursele stationare sunt costituite din:

- dispozitivele de combustie industriale si menajere care emit pulberi, oxizi de carbon, de sulf, de azot etc. Cu cat combustibilul este de calitate mai scazuta arderea decurge cu randament mai mic si se elimina cantitati mai mari de poluanti. De asemenea cu cat arderea este mai buna sau mai completa cu oxigen suficient, cu atat cantitatea de poluanti este mai mica. Lipsa de oxigen duce la aparitia unor produsi incompleti de ardere;

- instalatiile industriale din chimie, metalurgie, materiale de constructii elimina oxizi de Fe, Mn, Cr, Ni, Zn, Pb, Cd, Cu, CO₂, Si O₂, C etc;

- vulcanii, apele statatoare emit diverse gaze, vapori;

- reziduurile de orice provenienta, aruncate pe sol, animalele si plantele in putrefactie constituie tot atatea surse fixe de poluare atmosferica.

Sursele mobile de poluare imprastie, la distante mult mai mari decat sursele fixe, diversi poluanti. In aceasta categorie intra: vantul, pasarile, apa, mijloacele de transport rutier, pe calea ferata, naval si aerian.

Imprastierea poluantilor este intotdeauna influentata de miscarea aerului, care se realizeaza datorita diferentelor de temperatura existente in doua regiuni adiacente. Temperatura modifica densitatea aerului, producand curenti orizontali, verticali sau vartejuri.

Principalele elemente poluante

Numarul poluantilor atmosferici este foarte mare, azi cunoscandu-se sute de elemente poluante clasificate dupa anumite criterii ca: originea, natura, starea de agregare etc.

Una din clasificarile cele mai cunoscute imparte poluantii atmosferici in doua grupe si anume:

- suspensii reprezentate de particule solide sau lichide dispersate in atmosfera. Principala lor caracteristica consta in faptul ca in functie de marime sau greutate ele au o stabilitate diferita in aer. Cele mai mari si mai grele se depun repede si se numesc pulberi sedimentabile, iar cele mai usoare si mai mici pot persista timp nedefinit si se numesc pulberi in suspensie;

- gazele si vaporii toxici reprezinta poluantii prezenti in atmosfera sub forma gazoasa. Foarte diversi din punct de vedere al naturii chimice au stabilitate mare in atmosfera, precum si mare putere de difuziune. Ei sunt purtati uneori la distante mari de locul unde au fost produsi si eliminati.

Efectul realizat asupra organismului depinde de natura chimica a

substantei, concentratia si timpul de actiune. Cum pentru poluantii atmosferici poarta principala de patrundere in organism este reprezentata de aparatul respirator, solubilitatea in apa a poluantilor gazosi prezinta deosebita importanta; cu cat solubilitatea este mai mare, efectul toxic este mai redus; poluantul fiind retinut in proportie mare in zonele superioare ale arborelui bronsic, poate fi repede eliminat.

Patrunsi in atmosfera, poluantii pot reactiona chimic cu constituentii atmosferici sau cu alti poluantii prezenti. Pot rezulta astfel noi substante cu agresivitate mai mare sau mai mica asupra omului sau mediului.

Din multitudinea poluantilor atmosferici, poluanti ce produc efecte pe termen lung sunt: efectul de sera, distrugerea stratului de ozon si ploile acide, cauzate de acumularile de dioxid de carbon, freoni, oxizi de azot, de sulf, etc.

a)    Efectul de sera

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece incat ar ingheta oceanele, iar oamenii, animalele si plantele ar muri.

Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamantul devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad.

Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua si dupa toate asteptarile pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5 - 4,5 grade C.

Dupa unele estimari in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere .Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive.

Dupa conferinta de la Rio de Janeiro, aproape 120 de state, inclusiv tarile din Uniunea Europeana, au ratificat in martie 1994 Conventia privind clima pe terra. Principalul obiectiv al Conventiei este reducerea emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera, pana in anul 2005. S-au stabilit si masuri concrete :

- imbunatatirea randamentelor de ardere ;

- evitarea circulatiei inutile;

- scaderea consumului specific de carburant la autoturisme la 5 l / 100 km pana in anul 2005;

- cresterea ponderii surselor neconventionale de energie de la 5% in prezent, la 15-16 % ;

- limitarea despaduririlor, reimpadurirea unor zone.

In tarile din vestul Europei exista legi privitoare la protectia termica impotriva emisiilor de CO₂ . Totusi, multe tari s-au declarat ca nefiind pregatite pentru aplicarea masurilor stabilite prin Conventie. Problemele s-au reluat si in martie 1995, in cadrul Conferintei pe probleme de clima, de la Berlin.

b)    Degradarea stratului de ozon

Ozonul se formeaza in straturile superioare ale atmosferei, la 20-55 km.

Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosirea hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, ataca si distrug stratul de ozon.

Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oara in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive.

Pierderile de ozon s-au estimat la aproximativ: 40% deasupra Antarcticii, 20% deasupra Arcticii, 2,3% la latitudini de 53-64 0 , 3% la latitudini de 40 - 520 , 1,7% la latitudini de 30-330. Degradarea maxima s-a inregistrat in anul 1993. Prin scaderea productiei de compusi de tip clorofluorocarbon CFC cu 77% in anul 1994 fata de anul 1989, stratul de ozon atmosferic a inceput sa se refaca in ultimii ani.

c)     Ploile acide

Ploaia acida se formeaza atunci cand dioxidul de sulf sau oxizii de azot, ambele rezultate ale poluarii industriale, se amesteca in atmosfera cu aburii de apa. Ploaia acida distruge plantele si animalele. Paduri intregi au disparut din cauza ploilor acide. Mai rau este daca aceste ploi acide ajung in lacuri sau rauri care le duc la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Dupa estimarea oamenilor de stiinta pana in anul 2006 vor fi

doar in Statele Unite si in Canda 50.000 lacuri moarte biologic.

Ploile acide se manifesta la distanta mare de locul emiterii agentului poluant, uneori si la sute de km. Actiunea lor este mai puternica in regiunile reci, in care continutul de amoniac din aer ( ce le-ar putea neutraliza ) este redus.

7,7% din suprafata padurilor din Germania a fost afectata de ploi acide ( aproximativ 560.000 ha.), in special in Bavaria si in zona de granita cu Franta. Apele interne din zona medie a Norvegiei si Suediei au fost acidifiate de la pH= 6-7 initial, la 4,3 - 5,0.

Pentru reducerea efectelor ploilor acide se iau masuri ce vizeaza in primul rand reducerea emisiilor de oxizi de sulf si azot la sursa de poluare: industria chimica, metalurgica, termocentrale. Alte masuri se refera la:

- desulfurarea gazelor de ardere , cu recuperarea sulfului continut in ele;

- retinerea oxizilor de azot din gazele de ardere;

- extinderea termocentralelor abur-gaz, cu randamente energetice mai mari

- reimpadurirea zonelor cu specii rezistente la ploile acide;

- tratarea solurilor cu saruri de calciu si magneziu.

Se apreciaza ca tehnologiile de desulfurare si denitrare a gazelor de termocentrala sau din alte domenii industriale sunt in general scumpe, necesita investitii suplimentare importante si cheltuieli de exploatare. Reducerea emisiilor din procesul tehnologic, la sursa de poluare, si extinderea tehnicilor de producere a energiei electrice din surse neconventionale par a fi solutii mai avantajoase.

Autoepurarea aerului

Autoepurarea aerului poate fi definita ca procesul prin care aerul revine la compozitia initiala, fara interventia omului. Autoepurarea depinde de:

- natura substantelor poluante, starea lor de agregare, concentratie, toxicitate;

- factorii de mediu: meteo, geografici, urbanistici.

Curentii de aer imprastie la distante mari poluantii, pe cand starea de

calm ii concentreaza. Precipitatiile antreneaza mecanic poluantii solizi, accelerand depunerea lor, dizolva poluantii solubili in apa, sau chiar se combina cu unii poluanti. In schimb ceata impiedica autoepurarea, poluantii ramanand ca aerosoli in aer. Radiatiile solare produc reactii fotochimice cu produsii toxici, sau netoxici din aer, generand produsi ce se depun mai usor, sau le reduc toxicitatea. Produc de asemenea evaporarea apei si a altor substante volatile. Anotimpurile influenteaza de

asemenea procesul de autoepurare, prin temperaturi, curentii de aer, cantitatea si starea de agregare a precipitatiilor, radiatii solare, vegetatie.

Factorii urbanistici favorizeaza sau nu procesul de autoepurare a aerului. Astfel, strazile inguste, constructiile inalte, lipsa spatiilor verzi produc concentrarea poluantilor in aer.

Asadar, poluantii, atmosferici persista in aer, sunt dizolvati sau antrenati de apa, de precipitatii, de vant, ajungand in apele de suprafata, sau pe sol. Poluarea nu dispare, ci este transferata in alte medii, dar aerul din zona isi micsoreaza continutul de poluanti. La poluare intensa si de durata, autoepurarea nu reuseste sa reduca concentratia poluantilor sub limitele maxim admise, fiind absolut necesara interventia omului pentru purificare.

Prevenirea poluarii aerului

Metodele de prevenire a poluarii atmosferei sunt cu mult mai avantajoase decat metodele de purificare. Aceste metode vizeaza sursele de poluare, deci activitatile umane din industrie, transporturi, agricultura si domeniul casnic.

Metodele de prevenire a poluarii atmosferice pot pleca de la alegerea materiilor prime, astfel incat sa rezulte cat mai putin produsi neutilizabili, deci poluanti. Etapa urmatoare este stabilirea variantei tehnologice, care trebuie sa aiba in vedere si criteriile ecologice. Amplasamentul intreprinderilor puternic poluante va fi in afara zonelor urbane. In timpul functionarii instalatiilor, trebuie asigurata supravegherea permanenta, prin sisteme de automatizare, pentru evitarea scaparilor, accidentelor si pierderilor de diferite substante in mediu.

Transportul urmeaza sa contribuie le reducerea poluarii atmosferice, dar si in alte medii, prin modificari constructive la motoare, la caile de rulare, sistemele de semnalizare.

Agricultura trebuie sa utilizeze substantele poluante si in special pesticidele in cantitati corect dozate, sa combata eroziunea solului, sa utilizeze mai mult metodele biologice.

Consumul casnic trebuie sa reduca consumul de combustibil inferior, prin utilizarea sistemelor centralizate de producere a caldurii si curentului electric, sa colecteze deseurile de orice natura in zone cu aceasta destinatie.

Conflictele armate creaza o puternica poluare atat atmosferica, dar si a apelor si solului. In atmosfera se imprastie substante halogenate, toxice, ce distrug stratul de ozon, compusi cu azot, hidrocarburi, particule de carbon. Evitarea acestor conflicte contribuie nu numai la reducerea poluarii, dar si la distrugerea elementelor de civilizatie umana si a vietilor omenesti.

Efectul poluarii aerului asupra sanatatii populatiei

Procesele fotochimice din aer ce intervin in conditiile unei atmosfere umede, incarcate cu amestecuri de diversi poluanti, pot duce la formarea de produsi iritanti alergenici, cancerigeni, cu efecte nedorite asupra sanatatii populatiei, vegetatiei, bunurilor materiale.

Din punct de vedere al actiunii asupra sanatatii putem distinge efectele directe si efectele indirecte ( rezultate din actiunea asupra mediului ).

Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei ca urmare a expunerii la agentii poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii prin: cresterea mortalitatii, cresterea morbiditatii, aparitia unor simptome sau modificari fiziopatologice, aparitia unor modificari fiziologice discrete si incarcarea organismului cu agentul sau agentii poluanti.

In conditii obisnuite, expunerea la un singur poluant este exceptionala, de obicei populatia fiind supusa actiunii unui amestec de poluanti in concentratii relativ mici.

Poluantii iritanti determina modificari la nivelul cailor respiratorii, producand indeosebi hipersecretie de mucus si alterarea activitatii cililor vibratili, precum si la nivelul alveolei pulmonare.

Dintre bolile favorizante de poluantii iritanti, cele mai caracteristice sunt cele cuprinse in termenul de bronho-pneumopatii cronice obstructive, in care se include si bronsita cronica si astmul bronsic.

Poluantii fribrozanti cei mai raspanditi sunt dioxidul de siliciu si oxizii de fier, la care se adauga compusii de cobalt, bariu etc.

Poluantii toxici asfixianti sunt cei care impiedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor organismului: oxidul de carbon, care formeaza cu hemoglobina un compus relativ stabil si impiedica astfel oxigenarea sangelui si transportul de oxigen catre tesuturi.

Poluantii alergenici din atmosfera sunt cunoscuti de multa vreme. Indeosebi este cazul poluantilor naturali ( polen, fungi, insecte ) precum si a prafului din casa, responsabili de un numar foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate.

Efectele indirecte sunt reprezentate de modificarile produse de poluarea aerului asupra mediului. Astfel pot fi alterate flora si fauna, rezultand pagube economice, precum si grave dezechilibre ecologice.

Actiunea asupra plantelor si animalelor poate constitui, prin alterari ale mecanismelor biologice si un indicator al nocivitatii potentiale directe asupra omului.

Pentru substantele toxice stabilite in mediu si care pot sa polueze suprafete sau sa fie metabolizate de catre plante, exista si riscul patrunderii in lantul trofic al animalelor sau omului.

De asemenea poluarea aerului reduce radiatia solara care ajunge la sol, scade luminozitatea si favorizeaza aparitia cetei, constituind factori de disconfort cu efect deprimant asupra omului.

Metodologia de cercetare a poluarii aerului

Cercetarea nivelului de poluare a aerului. Pentru determinarea concentratiei poluantilor din aer, a teritoriului expus poluarii, precum si a evolutiei in timp a fenomenului trebuie cunoscuti toti factorii care concura la realizarea unui anumit nivel de poluare, respectiv: emisiile poluante, factorii geografici si climatici, precum si cei urbanistici.

Emisiile poluante pot proveni de la diversele surse de poluari. Cunoasterea lor permite stabilirea naturii poluantilor, a volumului in care acestia sunt eliminati in atmosfera, precum si a punctelor in care sunt eliminati.

Stabilirea ariei de raspandire a poluantilor ( teritoriu expus poluarii) constituie cea de a doua etapa in cercetarea nivelului de poluare a aerului. Pentru a estima aria de raspandire a poluantilor este necesara cunoasterea emisiilor precum si a conditiilor meteorologice, geografice si urbanistice ale teritoriului.

Stabilirea ariei poluante se poate face prin calcul si prin observatie directa.

Determinarea prin calcul se realizeaza pe baza unor formule matematice care utilizeaza datele caracteristice privitoare la emisii si principalele date meteorologice ( temperatura, umiditate, curenti de aer, ceata, etc.), la care se pot adauga si cele privitoare la configuratia terenului. Rezultatele pot fi inregistrate sub forma unei diagrame, care are inscris timpul pe abscisa si concentratia pe ordonata.

Stabilirea ariei de raspandire a poluantilor constituie un moment important al studiului poluarii aerului, in functie de acesta fixandu-se numarul si locul punctelor de recoltare.

Fixarea punctelor de recoltare depinde de caracterul surselor de poluare, de natura poluantilor, de aria de raspandire a acestora, de populatia expusa, precum si de echipamentul si personalul disponibil.

Distingem recoltarile in puncte ( statii ) fixe si puncte ( statii ) mobile. Recoltarile prin sistemele mobile constau in deplasarea echipamentului de recoltare in diferite puncte din teritoriul controlat si efectuarea determinarilor respective. Sistemul are avantajul de a acoperi teritoriul cu un numar mare de determinari.

Recoltarile in puncte fixe sunt mult mai frecvente folosite pentru determinarea nivelului de poluare. Existenta unui numar de puncte fixe intr-un teritoriu constituie o retea de control a poluarii aerului. In stabilirea locului de amplasare a statiilor de recoltare precum si a numarului de statii trebuie avut in vedere faptul ca rezultatele obtinute sa fie reprezentative pentru intregul teritoriu controlat.

Locul de amplasare a statiei trebuie sa fie cat mai caracteristic ariei in care este amplasat.

Frecventa recoltarilor trebuie sa asigure obtinerea unor rezultate care sa reflecte situatia reala a poluarii aerului in perioada cercetata.

Cel mai corect rezultat se obtine prin determinarea permanenta, zilnica, a nivelului de poluare pe toata perioada in care se face controlul. Aceasta perioada trebuie sa fie de cel putin un an pentru a surprinde toate variatiile sezoniere.

Caracterizarea calitatii aerului din municipiul Targoviste

din punct de vedere al unor indicatori

In judetul Dambovita, principalele activitati generatoare de emisii poluante sunt: traficul rutier, activitatea de stocare si distributie combustibili, activitatile de extractie si prelucrare combustibili fosili, utilizarea solventilor in industrie, constructii, retele de transport si distributie de gaze, epurare ape uzate, intretinere drumuri, etc.

Prin efectuarea analizei probelor de aer se poate realiza caracterizarea calitatii aerului.

Acest proiect are ca scop caracterizarea calitatii aerului din punct de vedere al poluarii in zona Micro XII a municipiului Targoviste (reprezentativa pentru pulberile rezultate de la S. C. MECHEL ( C O S. ) Targoviste) cu urmatorii indicatorii: pulberi in suspensie, poluanti gazosi ( dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniac, etc ).

Mod de lucru:

Inainte de recoltarea probelor, filtrele se conditioneaza timp de 24 de ore prin uscare intr-un exsicator cu perclorat de magneziu sau clorura de calciu.

Se cantaresc cu precizia de 0,0001g si se expun pentru recoltarea probelor. Dupa recoltare, filtrele cu probe se conditioneaza si apoi se cantaresc cu aceeasi precizie.

Calcul:

Diferenta dintre masa filtrului dupa expunere si masa filtrului inainte de expunere reprezinta cantitatea totala de pulberi in suspensie din proba.

Continutul de pulberi in suspensie se calculeaza cu ajutorul relatiei

m₁-m₂ / V exprimat in ( mg/mc ) in care:

- m₁ este masa filtrului dupa expunere, in mg

- m₂ masa filtrului inainte de expunere, in mg

- V volumul de aer aspirat, in mc

Datele obtinute despre calitatea aerului au fost trecute in tabele si au fost reprezentate grafice.

Determinarile realizate in luna decembrie 2007 pentru indicatorul pulberi in suspensie ( pulberi fine - fier, crom, sulfati recoltate pe filtru ) au pus in evidenta dupa cum se observa din tabel: 5 depasiri in punctul de prelevare Micro XII Targoviste.

Pentru luna ianuarie numarul depasirilor a fost mai redus. S-a tinut seama de valoarea concentratiei maxime admisibile pentru indicatorul pulberi in suspensie ca medie in 24 ore, ca fiind de 0,15 mg / mc.

Au fost folosite rezultatele analizelor efectuate de laboratorul Agentiei de Protectie a Mediului Dambovita.

Analiza nivelului poluarii cu indicatorii dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac s-a realizat in statia de prelevare Micro XII Targoviste. S-au determinat concentratiile medii zilnice la indicatorii respectivi in lunile decembrie 2007 si ianuarie 2008 in punctul de recoltare respectiv.

Mod de lucru

Solutiile din vasele de absorbtie ale instalatiilor de absorbtie intra in reactie cu substanta caracteristica, cu formarea unor compusi colorati a caror intensitate de coloratie este masurata colorimetric cu ajutorul spectrofotometrului. S-au determinat concentratiile in diferite puncte de lucru cu diferite frecvente de recoltare.

In ce priveste poluantii gazosi ( SO₂, NO₂, NH₃ ) nu s-au realizat depasiri in zona Micro XII Targoviste. S-a luat in consideratie valorile concentratiei maxime admisibile pentru SO₂- 0,25 mg/mc, pentru NO₂ - 0,1 mg/mc, pentru NH₃ - 0,1 mg/mc. ( vezi tabelele )

Sursele de poluare sunt relativ numeroase si diverse pentru Targoviste: S.C. (COS) S.A. ( metalurgie, producere oteluri speciale ), S.C. UPET S.A. ( constructii masini ), S.C. VICAS S.A. ( vopsele si lacuri ), S.C. OTELINOX S.A. ( procese de laminare oteluri ) S.C. CROMSTEEL S.A. ( procese de cromare), S.C. ROMLUX S.A. ( fabricare corpuri de iluminat ), traficul rutier, etc.

Pe baza intocmirii situatiilor statistice lunare se urmareste monitorizarea permanenta a starii calitatii aerului.

CONCLUZII SI PROPUNERI

In Romania actioneaza prevederile STAS 12574/87 pentru conditiile de calitate a aerului si Ordinul Ministerului Sanatatii pentru concentratiile maxim admise de poluanti atmosferici emisi zilnic si pe scurta durata. Totusi, calitatea aerului in multe localitati nu corespunde normelor stabilite, repercusiunile observandu-se in aspectul localitatilor, starea precara a vegetatiei, imbolnavirile frecvente, mortalitatea ridicata.

Data fiind actiunea nociva, atat directa cat si indirecta, a aerului poluat asupra sanatatii populatiei, trebuie elaborate o serie de masuri de prevenire si combatere a poluarii aerului:

- construirea de intreprinderi industriale in afara zonelor de locuit;

- stabilirea pe baza de calcul a unor distante intre intreprinderile industriale poluante si locuinte, astfel incat poluarea sa nu depaseasca normele sanitare;

- tratarea prealabila a combustibilului folosit pentru reducerea concentratiilor de poluanti produsi;

- asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizati in industrie;

- inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere sau neutralizare a poluantilor atmosferici;

- construirea de cosuri cat mai inalte;

- asezarea industriilor poluante fata de zonele de locuit astfel incat vantul dominant sa bata de la locuinte spre industrie;

- dotarea zonelor libere dintre intreprinderile industriale poluante si locuinte cu spatii verzi alcatuite din arbori rezistenti la actiunea poluantilor (stejar, salcam, plop)

- inlocuirea combustibilului inferior cu combustibil superior, mai putin poluant, pentru incalzirea locuintelor si mai ales generalizarea sistemelor de incalzire prin termoficare;

- pavarea strazilor si intretinerea in bune conditii a acestora, inclusiv stropirea lor repetata in perioada de vara;

- reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor si controlul periodic al acestora la teava de esapament;

- interzicerea circulatiei autovehiculelor cu defecte de ardere care elimina cantitati mari de poluanti atmosferici in localitati;

- limitarea circulatiei autovehiculelor pe anumite zone sau strazi de mare aglomerare;

- amplasarea judicioasa a garilor si autogarilor, de preferat la marginea localitatilor, si utilizarea de locomotive nepoluante.

Deci, in concluzie reducerea poluarii atmosferice va trebui sa plece de

la sursa de poluare, retehnologizare in industrie, extinderea automatizarii, imbunatatirea functionarii utilajelor existente, calificarea fortei de munca, cu alte cuvinte, prevenirea poluarii si apoi introducerea de sisteme tehnice si organizatorice pentru combaterea poluarii.

Ocrotirea naturii nu poate fi conceputa si realizata numai prin legi si masuri de stat, ci de catre toti cetatenii tuturor tarilor. Fiecare are aceasta inalta indatorire cetateneasca. Respectul si dragostea pentru natura, dorinta de a apara, trebuie sa ne insoteasca pe toti.

Educatia in problema mediului inconjurator trebuie facuta neintrerupt, avant indatorirea de a privi problemele nu izolat, ci in componenta lor nedisociata, accentuandu-se urmarile negative ce ar putea interveni asupra naturii, daca masurile de protectie nu vor fi respectate absolut de catre noi toti, fiii acestei planete.

Atmosfera este in pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.

Incheiere

Este foarte important ca noi toti sa luptam impotriva poluarii mediilor de viata. Se investeste extrem de putin pentru salvarea vietii de pe PAMANT. Prea adesea uitam sa invatam a trai frumos! Ocrotirea naturii poate fi definita ca o actiune menita sa apere si sa ajute o fiinta aflata in impas, ceva ce este amenintat, fie de factori din exterior, fie interiori respectivului subiect. Sa fim cu totii responsabili in actiunea de ocrotire a naturii! Pentru ca omenirea sa dainuie pe aceasta planeta nu are decat o sansa: sa respecte natura si sa o protejeze!

" Cred ca firul de iarba nu este mai neinsemnat

Decat calatoria de o zi a stelelor.

Si furnica e la fel de perfecta

Si un fir de nisip sau un ou de ciocanitoare,

Si brotacelul e o capodopera comparabila

Cu oricare alta din cele mai mari."

BIBLIOGRAFIE

1. Stelian Turlea - S.O.S. natura

2. N. Barnea, C. Papadopol - Poluarea si protectia mediului

3. SandaVisan, Steliana Cretu, Cristina Alpopi - Mediul inconjurator - poluare si protectie

4. Revista de cultura generala pentru intreaga familie - Arborele lumii

Brown L. - Probleme globale ale omenirii. Starea lumii

Ursu P. - Protejarea aerului atmosferic

7. STAS 10194/75

8. STAS 10329/75

9. STAS 10813/76

10. STAS 10812/76

11. STAS 12574/87