Sursele artificiale ( antropice)

Sursele artificiale ( antropice)

Ca urmare a existentei unei mari diversitati de activitati umane, exista si o mare diversitate de surse de poluare, dar cele mai importante sunt reprezentate de industrie, transporturi, agricultura si comunitatile umane.

Industria polueaza toate componentele mediului : aer, apa si sol, printr-o mare diversitate de substante (gazoase, lichide si solide) utilizate sau rezultate in diferite procese tehnologice. Depozitarea unor materiale cu potential toxic sau exploziv implica riscuri pentru personalul care lucreaza in domeniul respectiv, dar si pentru populatia din zonele invecinate. Atat in cazul depozitelor cat si in timpul exploatarilor si desfasurarii proceselor tehnologice, ca urmare a unor erori umane, se pot produce accidente, soldate cu emisii mari ale poluantilor la surse, a caror efecte s-au dovedit a fi devastatoare, aducand prejudicii mari mediului dar mai ales ducand la pierderea de vieti omenesti. Astfel de accidente au avut loc in toate statele lumii, pe toate continentele.

In iulie 1969, in aval de Bingen, Rinul a fost poluat cu endosulfan, un insecticid organoclorurat, prin scaparea accidentala in fluviu a unui recipient continand acest produs. Deoarece nu se pot aplica tratamente de indepartare a acestor substante din apa, timp de 1 saptamana, locuitorii Roterdamului au fost opriti sa consume apa potabila, caci orasul avea ca principala sursa Rinul contaminat.

Un accident similar a avut loc relativ recent (in anul 2000) la noi in tara, cand de la exploatarile miniere au fost deversate cianuri in apele Tisei, afectand nu numai bazinul acestui rau, dar si pe cel inferior al Dunarii. Pe langa distrugerile produse populatiilor de organisme acvatice au avut de suferit toti locuitorii ce aveau ca sursa de apa potabila bazinele acestor ape. Aceasta poluare a afectat si locuitorii de peste Tisa, din localitatile unguresti, constituind astfel o problema transfrontiera.

In Italia, la Seveso, in 1976, prin explozia unui reactor dintr-o uzina de producere a erbicidelor si bactericidelor, s-a emis in atmosfera un nor gazos de dioxina, ce s-a raspandit deasupra a 4 localitati din apropierea uzinii, producand eczeme cutanate (cloracnee) la 200 de persoane (Popescu M., 2000).

In India, la Bhopal, tot datorita erorilor umane, in 1983 a explodat un rezervor ce continea izocianat de metil. In decurs de 1 ora cat a durat eliberarea in aer a acestui gaz extrem de toxic, s-a format un nor de contaminare care s-a raspandit pe distanta de 200 Km si a dus la moartea a 6000 de persoane.

Inca mai pastram in memorie accidentul de la Cernobal, din aprilie 1985, cand a avut loc explozia unui reactor nuclear, care a dus la eliberarea in aer a 18610¹⁶Bq de gaze rare( Xenon si Kripton)    si a 18610¹⁶Bq de alti radionuclizi, de I¹³¹, Cs¹³⁷, ce au fost ridicati la altitudini de 1000 m, fiind transportati de curentii atmosferici la distanta de 2000 Km fata de sursa, poluand astfel o mare parte din teritoriul Europei. Urmarile au fost devastatoare pentru populatia din zona, determinand evacuarea a peste 135 000 de oameni si 10 000 de animale, imbolnavirea sau moartea persoanelor care se aflau la locul accidentului, dar si contaminarea a mii de persoane aflate in zonele de impact ale norului radioactiv, efectele asupra acestora fiind de durata lunga.

Sursele de poluare industriala sunt fixe, astfel incat putem aprecia ca exista o concentratie mai mare a poluantilor in apropierea sursei de emisie, iar pe masura indepartarii de aceasta, va avea loc dispersia si dilutia poluantului.

Industria extractiva iti desfasoara activitatea fie la suprafata solului -  la zi  ( in cariere, Fig. 2.1.), fie in subteran ( activitati miniere). Pe durata exploatarii resurselor minerale se elimina praf si carbune, fiind distrus stratul de sol fertil, flora si fauna zonei de impact.

Ca urmare a distrugerii vegetatiei se produc eroziuni ale solului, alunecari de teren, si surpari ( fig. 2.2.).

Din operatiile de preparare a minereurilor, rezulta halde de steril, care scot din circulatie solul, schimba pH-ul solului, duce la poluarea atmosferei si a apelor si mai ales  polueaza estetic  peisajul.

In ceea ce priveste exploatarile in subteran, in cazul abandonarii minelor si neumplerii galeriilor cu steril, au avut loc prabusiri si alunecari de teren (de ex. in Romania, in zonele miniere subcarpatice), soldate de multe ori cu mari pierderi materiale: distrugerea terenurilor agricole dar si a asezarilor omenesti aflate in regiunile miniere (Schiopu D., 1997).

Industria de extractie si prelucrare a titeiului polueaza prin emanatia de gaze si scurgerile de titei la sondele de extractie, poluand aerul, solul si apa freatica ( Fig. 2.3.).

De asemenea, prin transportul, prelucrarea si depozitarea produselor petroliere exista riscul producerii unor explozii si incendii, pe langa efectele datorate scaparii acestor substante

in mediu. De aceea, instalatiile care servesc tuturor acestor operatii trebuie sa indeplineasca anumite conditii : sa nu fie corozive, sa reziste la presiuni si temperaturi foarte mari, sa fie prevazute cu sisteme de protectie si de racire, asa cum este cazul rezervoarelor de benzina cu capacitate mare.

Industria energetica. Energia electrica se obtine din surse conventionale, astfel : 40% din arderea titeiului, 27% din carbune, 23 % din gaze naturale, 7% din procese nucleare si 3 % din forta apei. Cea mai mare pondere in obtinerea energiei electrice o detine procesele de combustie.

Prin arderea combustibililor in centralele termo-electrice se polueaza mediul cu mari cantitati de oxizi ai sulfului, azotului si ai carbonului, cu hidrocarburi, reziduuri solide (praf si pulberi), are loc de asemenea o poluare termica si fonica a mediului. Acestea afecteaza puternic vegetatia si produc disconfort sau chiar inbolnaviri grave ale populatiei din zonele invecinate surselor de poluare. Chiar si in conditiile retinerii pulberilor intr-o proportie de 95-99%, o centrala electrica de 2000 MW, alimentata cu carbune, elimina anual in atmosfera circa 42 000 t de particule solide (pulberi).

Hidrocentralele modifica peisajul, deterioreaza ecosistemul prin reducerea diversitatii si a numarului de specii, afecteaza calitatea apei, facand-o impropie consumului de catre populatie, afecteaza agricultura prin infiltratiile de apa, producand baltiri sau prin evaporarea apei, determina saraturarea solului ( Fig. 2.4.).

Centralele nuclearo-electrice polueaza mediul prin volumele mari de ape de racire, continutul in radionuclizi al gazelor, lichidelor si tuturor deseurilor radiactive. Apa calda rezultata din procesul de racire duce la poluarea termica a bazinelor acvatice receptoare.

Energetica contribuie cu 57% la cresterea efectului de sera, deoarece emite 55% din totalul de CO₂, 15% din CH₄, 6 % din NOx si 7 % din CFC. Detine primul loc in emisiile oxizilor de sulf si azot ti al doilea loc (dupa industria materialelor de constructie) la emisiile de pulberi.

Ca surse neconventionale de obtinere a energiei termo-electrice avem centralele eoliene, solare si geotermale. Centralele eoliene polueaza fonic mediul, datorita turbinelor si ocupa suprafete mari de teren, ca si in cazul centralelor solare. Centralele geotermale pot aduce la suprafata solului gaze toxice( H₂S si NH₃) sau pot contribui la salinizarea apei.

Industria siderurgica polueaza mediul prin cantitatile mari de pulberi emise in atmosfera (de ex: 10 kg pulberi la 1 tona de otel produs, 12 Kg/t bronz sau 450 kg/t aluminiu). Pe langa pulberi, sunt emisi CO, SO₂ precum si alte substante gazoase, datorita impuritatilor existente in materia prima.

In prima faza tehnologica are loc concentrarea in minereu util, operatie care urmareste indepartarea unor impuritati nedorite (de ex. sulful), obtinandu-se aglomerate cu continut mare de fier. Poluarea cu pulberi se produce la incarcarea si descarcarea benzilor de transport al minereului, iar poluarea cu gaze are loc in timpul expunerii la foc.

Cocsificarea se face prin incalzirea carbunilor la 1000 ^oC, in conditii anoxice, pentru imbogatirea in carbon (95%) si eliminarea substantelor volatile. Pentru obtinerea cocsului se foloseste huila cocsificabila, care are un continut mare de bitum natural si compusi fuzibili, consituind liantul ce aglutineaza praful de carbune. Din procesul de cocsificare (distilare uscata a carbunilor) rezulta : cenusa, funingine, SO₂, H₂S, HPA etc. Din fractiunea gazoasa rezultata, se recupereaza benzenul, naftalina, fenolul etc. Cocsul rezultat se bricheteaza, se incarca in vagoane si se raceste cu apa, proces in care se degaja o mare cantitate de fenoli.

La producerea otelului, prin oxidarea impuritatilor din fonta topita, la temperaturi foarte mari, are loc poluarea cu pulberi (fum rosu), CO, SO₂, compusi ai fluorului, ai arsenului etc. Fumurile rosii contin in principal oxizi de fier: 70% Fe₃O₄ si 8% Fe₂O₃, epurarea acestora ridicand probleme tehnologice mari, datorita volumului mare al gazelor din care trebuie recuperate pulberile, finetea mare a lor dar si datorita temperaturilor ridicate. Pentru obtinerea otelurilor de calitate se foloseste si feromanganul, din care 10% se pierde in aer sub forma de oxizi.

Studiile au aratat ca in cazul combinatelor siderurgice ce dispun de tehnologii invechite, valorile poluantilor la surse depasesc cu mult CMA, chiar si la distante apreciabile de la surse, de 6 Km pentru pulberi, sau de 3 Km pentru fenoli. In unele cazuri, topografia locului de amplasare a combinatului influenteaza dispersia poluantilor, asa cum se intampla la Resita, unde coditiile de relief (vale ingusta) favoriza acumularea poluantilor la sol.

Probleme deosebite creaza metalurgia neferoaselor, poluand mediul cu Pb, Zn, Hg, Cd, As si F, fie ca urmare a eliberarii lor din minereuri, fie prin adaugarea in procesul tehnologic a unor compusi cum este criolitul (AlF₃ sau 3 NaF), care degaja fluor la electroliza aluminiului.

In procesele siderurgice sunt consumate mari cantitati de apa, care sunt deversate in rauri, poluandu-le cu suspensii, metale grele, acizi etc.

Industria materialelor de constructii, pentru obtinerea cimentului, ipsosului, bitumurilor, azbestului, varului, ceramicii si sticlei contribuie la poluarea mediului in diferite proportii, perincipala ramura poluatoare fiind cea de producere a cimentului ( Fig. 2.5.).

Cimentul se obtine prin arderea la temperaturi mari (1500⁰C) a calcarului si argilei, obtinandu-se clincherul, care apoi este macinat cu ghips sau alte materiale refolosibile (zgura, cenusa, calcarul). Chiar daca de-a lungul proceselor tehnologice se folosesc electrofiltre, sunt emise in atmosfera cantitati foarte mari de pulberi. In productie, se cunosc doua procedee tehnologice: uscat si umed, cel din urma reducand poluarea cu pulberi de 25-50%, in acest fel economisind si materia prima (Popescu M., 2000).

In obtinerea celorlalte materiale de constructie, cum sunt ipsosul, varul, ceramica sau sticla, pulberile emise contin silicati si sulfat de calciu, iar in cazul obtinerii bitumurilor, are loc poluarea cu hidrocarburi si funingine.

Cimentul se obtine prin arderea la temperaturi mari (1500⁰C) a calcarului si argilei, obtinandu-se clincherul, care apoi este macinat cu ghips sau alte materiale refolosibile( zgura, cenusa, calcar). Chiar daca de-a lungul proceselor tehnologice se folosesc electrofiltre, sunt emise in atmosfera cantitati foarte mari de pulberi. In productie, se cunosc doua procedee tehnologice: uscat si umed, cel din urma reducand poluarea cu pulberi de 25-50%, in acest fel economisind si materia prima (Popescu M., 2000).

In obtinerea celorlalte materiale de constructie, cum sunt ipsosul, varul, ceramica sau sticla, pulberile emise contin silicati si sulfat de calciu, iar in cazul obtinerii bitumurilor, are loc poluarea cu hidrocarburi si funingine. Prin prelucrarea azbestului ti producerea placilor de azbociment, se elibereaza azbestul care are efecte cancerigene la om.

Industria chimica polueaza mediul printr-o gama mare de substante, apartinand la diferite clase, in timpul producerii reactiilor chimice ale proceselor tehnologice, sau ca urmare a producerii unor avarii, dat fiind temperaturile si presiunile mari la care sunt supuse instalatiile, in multe cazuri necorespunzatoare solicitarilor.

Principalii poluanti rezulta de la producerea acizilor, unde este folosit ca materie prima mineralul ce contine nemetalul din compozitia acidului : Cl, S, N, P, F etc. Acizii fiind folositi in multe ramuri industriale, alaturi de poluantii specifici industriei respective, se mai adauga si cei chimici datorita utilizarii acizilor.

In cadrul industriei chimice anorganice, la producerea si utilizarea acizilor sunt emisi urmatorii poluanti :

HCl, care provoaca eritem si arsuri ale pielii ;

H₂SO₄, produce arsuri grave la muncitorii care il manipuleaza, la obtinerea superfosfatilor, a mataasii artificiale, producerea bateriilor (acumulatori), decaparea fontei, otelului si a altor aliaje, rafinarea pertolului, obtinerea alcoolului din alchene etc.

HNO₃ si NO_x ;

H₃PO₄ , HF, F ;

HF, H₂SiF₆, SO₂ si H₂S ;

H₂S, urat mirositor si asfixiant ;

Cl₂, CCl₄- este periculoasa poluarea cu clor gazos in cazul avariilor ;

Ingrasamintele chimice, cele mai importante fiind cele fosfatice si azotoase, care folosesc ca materie prima acizii fosforic si azotic ai sarurile (fosfati si azotati).

In jurul combinatelor de producere a ingrasamintelor chimice, a fabricilor de acizi, de pesticide etc. se produc cele mai grave efecte de poluare. Aceste combinate ar trebui sa fie amplasate la o distanta suficient de mare de comunitatile umane, astfel incat consecintele poluarii sa nu fie resimtite de populatia din zona ( Fig. 2.6.).

In cazul industriei chimice organice, cantitatea de poluanti emisi este mai redusa, exceptand situatia producerii unor avarii. Produsii sunt in majoritate volatili iar sistemul tehnologic se bazeaza pe ermetizare, recuperare si recirculare.

Poluantii produsi difera dupa ramura industriala, dupa cum urmeaza :

petroliera : hidrocarburi, SO₂, H₂S, CO, mercaptanii, aldehide, acizi organici, amoniac, pulberi ;

petrochimica si carbochimica : hidrocarburi aromatice, benzina, hidrocarburi nesaturate, hidrocarburi clorurate, cetone, alcooli, eteri, fenoli etc ;

mase plastice si matase artificiala : compusi cu plumb, Cd si ftalati, clorura de vinil, dicloretilamina, S₂C, H₂S etc ;

materiale de vopsitorie, chimico-farmaceutica, coloranti sintetici 

Din industria lemnului, hartiei si celulozei sunt eliminati in mediu urmatorii poluanti : mercaptani, metilmercaptani, SO₂, H₂S, rumegus, pulberi etc.

Dupa 1989, in tara noastra ca urmare a schimbarilor socio-economice, au luat fiinta mici intreprinderi de prelucrare a lemnului, care sunt mai numeroase in zonele montane si care nu dispun de tehnologii ecologice, astfel ca aceste surse numeroase punctiforme de emisie a poluantilor nu trebuiesc neglijate in evaluarea surselor generale de poluare a mediului.

Procedeele de albire a celulozei prin utilizarea clorului, determina poluarea cu substante organoclorurate, printre care sunt dioxinele, care prezinte toxicitate foarte mare (Popescu M., 2000).

Industria alimentara polueaza mediul cu resturile vegetale si animale rezultate din procesele tehnologice, cu detergenti utilizati in spalari, cu freoni, utilizati ca agenti de racire. Poluarea cea mai dezagreabila este produsa de abatoare si de serviciile de ecarisaj. De asemenea sunt emise gaze toxice, urat mirositoare : metilamine, putresceina, acroleina, cadaverina, NH₃, indol, scatol, H₂S etc.

Industria pielariei si a altor produse animale cuprinde tabacariile, intreprinderile de tratare a parului, unghiilor, pufului, oaselor, coarnelor etc. Astfel o fabrica de ulei sau de clei de oase polueaza aerul cu substante urat mirositoare pe o distanta de 5 Km (de ex. Fabrica de oase de la Marasesti, Jud. Vrancea).

La noi in tara, in ultimii 15 ani au luat amploare activitatile de tabacire si prelucrare a pieilor in comunitati mici, luand fiinta multe societati familiale, o adevarata industrie locala. Astfel, in orasele Sebis si Pancota s-au infiintat cate 100 de ateriere de tabacarie-cojocarie. In goana lor dupa un profit mai mare, intreprinzatorii ignora complet legislatia protectiei mediului, dar si pe cea a sanatatii si a muncii. Deoarece nu dispun de sisteme de neutralizare sau de tratare a apelor reziduale sau de recuperare si diminuare a noxelor la nivelul surselor, aceste ateliere au devenit un real pericol, atat pentru comunitatile in mijlocul carora au rasarit, cat si pentru mediu.

Un inventar al poluantilor si tipurilor de poluare produse arata urmatoarele aspecte :

poluare organica : resturi de hipoderma deversate necontrolat, pericol pentru declansarea unor epidemii, imbolnavirea oamenilor si animalelor din zona ;

poluare chimica : prin acizii utilizati: H₂SO_4, acid lactic, alfa si beta naftalinsulfonici, NaOH sau apele reziduale si sarurile rezultate (de Cr), CaS, NH₃, vopsele, lacuri, aniline etc. ;

poluarea aerului cu substante toxice si urat mirositoare (H₂SO₄ sau acid cromic) ;

poluare sonora, fiind amplasate chiar in perimetrul orasului.

Transporturile

Dintre toate mijloacele de transport (autoturisme, navale, aeriene si feroviare), care polueaza toate componentele mediului : aer, apa si sol, autovehicolele detin contributia cea mai mare in poluare, prin numarul lor imens. Situatia aceasta se regaseste si in Romania, conform statisticilor efectuate de ministerul de resort in anul 2000 ( Fig.2.7.).

In Los Angeles, de exemplu exista un autovehicol la fiecare persoana. Deoarece majoritatea autovehiculelor sunt concentrate in orase, ne explicam si nivelul ridicat de poluare a atmosferei la orase, comparativ cu alte zone. Pe langa poluarea chimica, transporturile produc si o poluare fonica, care in marile centre a devenit un factor de stres pentru populatie. Foarte multi locuitori ai oraselor isi iau masuri de protectie a locuintelor fata de acest tip de poluare, una dintre acestea fiind si folosirea unor geamuri antifonice.

Determinarile poluantilor emisi in diferite etape de rulaj a motoarelor au aratat valori diferite. Astfel, cele mai mari cantitati de poluanti sunt emisi, atunci cand motorul este pornit si masina stationeaza precum si la franarea autovehiculului, in cazul CO₂ la motoarele care au aprindere prin scanteie, iar la motoarele Diesel este mai mare emisia de NOx, la acestea aprinderea se face prin compresie ( tab. 2.1. ).

Motoarele in doi timpi sunt cele mai poluante, deoarece, pe langa produsii obisnuiti de ardere, mai rezulta si produsi proveniti din arderea uleiurilor. Motoarele in patru timpi, cu aprindere prin scanteie, elimina cantitati mari de CO si hidrocarburi nearse, iar daca utilizeaza si benzina cu Pb, poluarea creste mai mult prin eliminarea oxizilor cu Pb. Motoarele Diesel, datorita arderii in exces de aer produc cantitati mici de poluanti. Cu cat motoarele au o uzura mai mare, indiferent de felul lor, cu atat cantitatile de poluanti emisi sunt mai ridicate (Fig.2.8.).

O situatie paradoxala s-a inregistrat la noi dupa 1989, cand au fost aduse in tara multe autoturisme vechi, din vestul Europei, unde deja erau aplicate standardele de calitate ale aerului, fata de care acestea nu mai corespundeau. Aduse in Romania, acestea au contribuit la cresterea nivelului de poluare a mediului (Fig. 2.9.).

Tabelul 2.1.Concentratiile poluantilor in gazele de esapament

(dupa Visan S., 2000)

MS Motoare cu apridere prin scanteie

MC Motoare cu apridere prin compresie( Diesel)

Dintre principalii poluanti emisi in atmosfera de catre autovehicule enumeram : CO, NOx, SO₂, CO₂, Pb, PAN, hidrocarburi nearse, aldehide, azbest, fum, pulberi etc. Despre particularitatile lor se va vorbi in capitolul ce trateaza poluarea atmosferei.

Transportul naval presupune utilizarea unor motoare puternice cu ardere interna, folosind combustibili grei. Conform legislatiei in vigoare, reziduurile combustiei, ape si uleiuri, trebuiesc deversate controlat, in bazine colectoare existente in toate porturile. De multe ori legislatia nu este respectata sau au loc accidente, care se soldeaza cu poluarea apelor marine.

Aeronavele, cu toate ca polueaza aerul mai putin decat autovehiculele, ca urmare a utilizarii unui combustibil superior rafinat, totusi efectele zborurilor sunt resimtite in stratosfera, contribuind la cresterea efectului de sera. Faptul ca stratosfera este mult mai rarefiata decat troposfera, face ca poluantii sa isi prelungeasca timpul de actiune. Vaporii de apa care rezulta in urma combustiei sunt solidificati la temperaturile scazute, formand cristale fine de gheata, care creaza nebulozitate si diminueaza radiatiile solare. In plus, cu cat aeronava este mai mare cu atat cantitatea de CO₂ emisa este mai mare. De exemplu, un transatlantic consuma 720 kg carburant/pasager    eliminand in atmosfera peste 1 t CO₂ si 1 t H₂O.

Dintre toate vehiculele, locomotivele polueaza cel mai putin mediul. Avand motoare Diesel electrice, emit cantitati minime de poluanti, ceea ce reprezinta un mare progres fata de situatia de acum 100 de ani, cand existau numai locomotive cu abur, bazate pe combustia carbunilor.

Agricultura

Activitatile agricole pot dauna solului sau pot constitui surse de poluare a mediului prin :

declansarea unor procese de degradare a solului, cum ar fi eroziunea, saraturarea, compactarea, etc. ;

efectuarea lucrarilor de imbunatatiri funciare (desecari, asanari, sapari, excavatii, irigari in exces etc) ;

aplicarea pesticidelor, in scopul combaterii daunatorilor vegetali sau animali, pentru protectia materialelor si a produselor stocate ;

utilizarea ingrasamintelor chimice si fertilizarile in exces (cu azotat de amoniu, care duce la acidifierea solului)  ;

zootehnia, prin dejectiile animale, sau prin substantele dezinfectante utilizate la curatirea adtposturilor de animale si prin folosirea biostimulatorilor ;

preindustrializarea si industrializarea unor produse agricole ;

Dintre toate aceste surse, pesticidele reprezinta cei mai de temut poluanti prin toxicitatea lor ridicata asupra tuturor componentelor mediului, atunci cand utilizarea lor nu se face corect sau in cazul unor avarii la locul de productie sau de depozitare a lor (Coste I. si colab. 2001). Din cantitatea totala de pesticide aplicata in activitatile din agricultura, numai o mica parte este activa, cea mai mare cantitate este emisa in sol, aer si apa, contribuind la poluarea acestora. Acest fapt este demonstrat de rezultatele analizelor solului precum si a plantelor si organismelor ce traiesc in sol, care au aratat continutul excesiv in pesticide.

Toxicitatea pesticidelor se exprima prin DL₅₀, efectele fiind diferite, in functie de natura si concentratia pesticidului aplicat.

Astfel, pesticidele se pot grupa in 4 grupe de toxicitate (Tab.2.2.). Persistenta pesticidelor in sol se exprima prin timpul de injumatatire TD₅₀- timpul in care dispare 50% din produs ( Schiopu S., 1997).

Efectele de intoxicare acuta sunt determinate de insecticide, rodenticide, nematocide, moluscocide precum si de unele fungicide.

Tabelul 2.2. Grupele de toxicitate ale pesticidelor

( dupa Visan S, 2000)

In unele situatii s-a constatat ca toxicitatea unor astfel de produse creste extrem de mult, in cazul in care apar impuritati in produsul de baza, datorita defectelor de fabricatie. Asa cum s-a intamplat, in Pakistan, in 1976, cand pentru combaterea paludismului s-a folosit un insecticid pe baza de malation, produs de catre o firma fara licenta de producere, astfel ca produsul aplicat a continut impuritati (2% izomalation), fiind extrem de toxic si determinand imbolnavirea a 2500 si moartea a 5 muncitori.

Datorita rezistentei, procentului scazut de actionare si toxicitatii ridicate, unele pesticide au fost interzise pe plan international, inclusiv in Romania (de ex. DDT, Aldrin, Dieldrin, Dinase s.a.).

Ingrasamintele aplicate in exces (N, P, K) reprezinta de asemenea o sursa de poluare grava atat pentru sol cat si pentru apele subterane sau alte surse de apa potabila, punand astfel in pericol viata animalelor si a omului, cum este cazul azotatilor. De asemenea, fertilizantii in exces determina carente de microelemente in sol, ducand la aparitia unor boli la plante, diminuand astfel recoltele.

Comunitatile umane

Gunoiul menajar a inceput sa constituie o problema pentru mediul inconjurator in ultima suta de ani, odata cu cresterea demografica exploziva si cu intensificarea emanciparii sociale, a manifestarii revolutiei tehnologice pretutindeni in lume. Asa cum s-a mai scris, vom ajunge oare sa ne ingropam in propiile gunoie ?

Daca in S.U.A. statisticile inregitrau in 1926 numai 1,25 Kg deseuri/locuitor/zi, 50 de ani mai tarziu aratau o dublare a deseurilor, iar peste numai 10 ani acestea ajungeau la 4 Kg/locuitor/zi. In special hartia si materialele plastice creaza probleme, deoarece cantitatile zilnice ajung in S.U.A. la circa 30 mil.t. hartie, 4 mil.t. materiale plastice, dar si milioanele de tone de cutii metalice si de sticle (Sadgrove, 1999).

Trebuie avuta in vedere viteza de degradare a acestor deseuri, care in cazul unora, cum ar fi aluminiul sau sticla este de sute sau chiar mii de ani. Astfel incat, pentru solutionarea problemei trebuiesc aplicate masuri de recirculare si de tratare a deseurilor.

Pe langa aspectul estetic neplacut, disconfortul creat de mirosurile neplacute ale depozitelor de gunoie la marginea oraselor, sau chiar intre blocuri, o alta problema pe care o ridica deseurile menajere, in special cele de natura alimentara, este aceea a declansarii unor epidemii la animale si la om, de aceea problema amplasarii si sigurantei gropilor de gunoi este foarte importanta pentru protectia mediului.

Oriunde ai calatori in tara, fie ca esti pe malul marii, fie ca urci pe cele mai inalte varfuri ale muntilor, oamenii lasa urme ale civilizatiei  lor: ambalaje de tot felul, resturi alimentare etc., care pe langa pericolul contaminarii mediului creaza si un mare disconfort iubitorilor de natura.

Monitorizarea surselor de poluare din Romania

In aprilie 2002 - Ministerul Roman al Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) a transmis, la cerere, sefului Delegatiei Permanente a Comisiei Europene la Bucuresti, inventarul zonelor critice sub aspectul starii mediului in Romania, material care contine in amanunt zonele critice din Romania sub aspectul poluarii atmosferice, poluarii apelor si poluarii solurilor (www.grida.no/enrin/htmls/romania/env2001/content/epr/ ).

a) Zone critice sub aspectul poluarii atmosferice

-Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare - zone poluate in special cu metale grele (cupru, plumb, cadmiu), dioxid de sulf si pulberi in suspensie proveniti din industria metalurgica neferoasa;

-Hunedoara, Calan, Galati - zone poluate in special cu oxizi de fier, metale neferoase si pulberi sedimentabile provenite din siderurgie;   

-Rimnicu Vilcea, Onesti, Savinesti, Stolnicei, Ploiesti - zone poluate in special cu acid clorhidric, clor si compusi organizi volatili proveniti din industria chimica si petrochimica;

Tirgu Mures - zona poluata in special cu amoniac si oxizi de azot proveniti din industria de ingrasaminte chimice;

-Braila, Suceava, Dej, Savinesti, Borzetti - zone poluate in special cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan, provenite din industria de celuloza, hirtie si fibre sintetice.

Sursele majore:

a. metalurgia neferoasa: Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare-metale grele (cupru, plumb, cadmiu) coroborata cu o cantitate crescuta de dioxid de sulf si pulberi in suspensie la Baia Mare.

a.      industria chimica si petrochimica: poluanti organici si anorganici: Rimnicu Vilcea, Onesti, Savinesti, Stolnicei-la acid clorhidric si clor.

b.      industria de celuloza, hirtie si fibre sintetice: Braila, Suceava, Dej, Savinesti, Borzesti-dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat si mercaptani.

c.       ingrasaminte chimice: Arad, Isalnita, Tirgu Mures-amoniac si oxizi de azot.

d.      siderurgie: Hunedoara, Calan, Galati-oxizi de fier si metale feroase si pulberi sedimentabile.

Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate ai atmosferei: Bucuresti - Automatica, Acumulatorul, Platforma chimica Dudesti, Faur, Griro, Aeroport; Ploiesti - Petrotel, Astra, Derolever, Vega; Brasov - Sofert; Bacau - CCH Letea; Turda - Cimentul, UCT Turda; Baia Mare - Phoenix, Romplumb; Craiova - SC Doljchim, CET Isalnita; Neamt - Pergodur; Constanta-Oil Terminal; Cluj - Terapia; Zlatna - Ampellum; Hunedoara - Siderurgica; Oradea - Sinteza; Pitesti - Arpechim; Tirgu Jiu - Romcin; Braila - Celhart Chiscani; Calarasi - Siderca; Galati - Sidex; Giurgiu - Verachim; Rimnicu Vilcea - Oltchim; Resita - Combinatul Siderurgic; Copsa Mica - Sometra; Slatina - Platforma Industriala Slatina; Slobozia - Amonil; Suceava- Ambro; Tirgoviste - COS; Tirgu Mures - Azomures; Timisoara - Solventul; Vaslui - Moldosin; Popesti Leordeni - Danubiana; Brazi - Petrobrazi; Onesti - Carom; Borzesti - Chimcomplex; Codlea - Colorom; Fagaras - Nitramonia; Bicaz - Moldocim; Savinesti - Platforma Chimica Savinesti; Tasca - Fabrica de Ciment; Navodari - Petromidia; Medgidia - Romcim; Ocna Mures - UPS; Paroseni - Renel FE Paroseni; Ales Chistag - Romcim; Cimpulung Muscel - Aro; Rovinari - CET Rovinari.

b) Zone critice sub aspectul poluarii apelor:

Ape de suprafata:

In anul 1999, peste 81 % din cantitatea de ape uzate provenite din activitatea principalelor surse de poluare au ajuns in receptorii naturali neepurate sau insuficient epurate.

Conform acestui criteriu, cele mai afectate bazine hidrografice sunt: Prut (100 %), Ialomita si Arges (99 %), Vedea (98 %) si Crisuri (96 %).

Ape subterane:

Prahova-Teleajen - zona poluata in special cu produse petroliere si compusi fenolici din cauza activitatii de extractie. Obiective industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate a apelor; Dej-Combinatul de Celuloza si Hirtie; Baia Sprie-Exploatarea Miniera; Baia de Aries-Exploatarea Miniera; Govora-Uzinele Sodice; Iasi-Penicilina si Comtom Tomesti; Tulcea-Alum; Turnu Severin-SC Turnu Severin; Tirgu Mures-Azomures; Constanta-Bazinul Portuar; Navodari-Petromidia.   

c. Zone critice sub aspectul poluarii solurilor

poluarea chimica: Zlatna, Baia Mare, Copsa Mica-zone critice din cauza prezentei metalelor grele, in special cupru, plumb, zinc si cadmiu; Borzesti, Onesti, Ploiesti-zone critice prin poluarea cu petrol si apa sarata datorata exploatarilor petroliere.

Poluarea chimica afecteaza circa 0,9 milioane de hectare, din care poluarea excesiva se manifesta pe aproximativ 0,2 hectare.

Cea mai raspindita si cu efecte agresive deosebit de puternice asupra solului este cea datorata prezentei metalelor grele, in special cupru, plumb, zinc si cadmiu, identificata in zonele Zlatna, Baia Mare si Copsa Mica.

Alte zone fierbinti sub aspectul calitatii solului au fost identificate la Borzesti-Onesti si Ploiesti - poluare cu petrol si apa sarata datorata exploatarilor petroliere, Brasov, Isalnita, Pitesti, Govora, Suceava, Tirgu Mures, Turnu Magurele si Tulcea.

- depozitarea deseurilor

zone critice datorate depozitarii sterilului minier, deseurilor metalice si zgurilor : Gorj, Vilcea, Alba, Covasna, Hunedoara, Maramures, Salaj, Prahova, Galati;

zone critice datorate depozitelor de cenusa din procese chimice: Gorj, Hunedoara, Dolj, Bihor;

zone critice datorate depozitelor de deseuri industriale periculoase: Rimnicu Vilcea, Bacau, Dolj si Constanta;

zone critice datorate haldelor de deseuri menajere: Bucuresti si zonele aferente marilor orase.

Obiectivele industriale a caror activitate determina frecvente depasiri ale concentratiilor maxim admise la indicatorii de calitate a solului sunt: Videle-Schela Petroliera; Poieni-Schela Petroliera; Holboca-CET Holboca; Slatina-Alro; Calimani-Exploatarea Miniera; Doicest-FE Doicesti; Rovinari-FE Rovinari; Turceni-FE Turceni.