Catalunia-toponimie

Denumirea

Antroponim

Toponime

Altele

Observatii

.Martorell

Vine de la latinul intarziat martyr +abundenta latinului -etum de unde rezulta martyretum=loc cu martiri; la acest termen se diminutivul latin -ullus→ martyretulun=un mic loc de intalnire a martirilor, devotat raposatilor, care in catalana se transforma in -ell.

2.Viladecans

Vine din latinul villa=mosie,proprietate rurala, ferma in camp+canes=caini

3.Vilanova del Cami

Vila nova=mosie/localitate noua, din latinul vila nova.

4.Vilamalla

De la antroponimul germanic Mannila,de unde vine numele catalan Malla.

5.Vilajuiga

Din catalanul vila-oras+juic, juiga=orasul fasole si din latinul villa judaica= orasul evreiesc, ca aluzie la religia acestui loc.

6.Verges

Din latinul virgines=virgine, in catalana verges

7.Vilanova de Sau

Predicatul este de origine iberica si inseamna necunoscut,altii solicita catalanizarea in vocabularul castelian in sayo( sacou,veston); vila nova=mosie/localitate noua, din latinul vila nova.

8.Mollet

De la latinul mollis=moale/fraged+sufixul abundent -etum=loc cu pamant moale/fraged.

9.Manlleu

Poate deriva de la cuvantul german manileubus care inseamna veverita, cu valoare semantica de spargator de greva.

10.Valls

Din latinul vallis=vale

11.Vinaixa

De la arabul Ibn-A'isha= fiul lui Aixa

12.Sant Celoni

Se cheama si Sant Marti de Sant Celoni, si apartine varstei medii timpurii. Acest hagionim martirizat in Calahorra, nume grec de chelidon= randunica.

13.Pineda

Din latinul pinetum=pinar=padure de pini

14.Pinell

Din catalanul pinell=de pi+sufixul diminutiv-ell- precedentul din latina -ullus, de pinellus=pequeno pinar=mica padure de pini

15.Biosca

Nu se cunoaste originea toponimului, doar sufixul osco indica originea preromana.

16.Castelar

Din latinul castellarius, derivat de la castellum.

17.Castellfollit de la Roca

Din latinul castellum=castel+pluralul neutru de folium=frunze, castel inconjurat de frunzaris, altii spun ca vine de la termenul latin foliatum=parfum extras din frunzele de chiparos.

18.Mataro

De la termenul preroman mata=flora unui loc.

19.Caldas de Montbui

Din latinul calda,sincopa de calida=caldura, actiunea si efectul infierbantarii sau a se incalzi.

20.Cassa de la Selva

De la cela cassanos=stejar, sau de la antroponimul latin Cassianus sau Cattianus.

21.Montblanch

De la latinul mons,montis+el germanicul blanck.

22.Basella

De la cuvantul basilica.

23.Canet de Mar

De la latinul canna=cama+sufixul etum, cu semnificatie de canal.

24.Montbrio

De la antroponimul catalan antic Brio.

25.Balsareny

Din catalanul balc,sau din latinul balteus=prapastie.

26.Tosa de Mar

Din catalanul tossa,o parte din capul unui animal.

27.Torroella de Montri

Diminutivul latin -ulus de turris=turn, cu evolutie lingvistica proprie din limba catalana.

28.Torello

De la tor sau tur, sau de la diminutivul turo=inaltare a terenului, deal cu aluzie la turn.

29.Calonge

Din latinul colonicus=ce apartine unei comunitati rurale.

30. Centellas

S-a numit Santa Coloma de Centelles toponimul diminutivul de sentis=mur.

31.Angles

De la ablativul plural locativ latin ecclesis=in biserica.

32.Constanti

33.Abrera

Din latinul apararia, de apri, apri=mistret, oras unde erau multe animale din acestea.

34.Alcover

Vine de la forma araba al-kobair kobba= balanta

35.Cadaques

Toponim catalan, de cap de quers=cap de roci, din latinul caput=cap+prefixul preromanQuer, car=roca.

36.Argentona

Toponim preroman, cu prefix predicativ, cu prefix predicativ arg+argumentativul ona, frecvent in toponimele slab latinizate.

37.Garraf

De la antroponimul arab Garif, de la raiz garaf=a apuca cu putere.

38.Cambrils

De la latinul camarae= adapost sau casa, sau de la diminutivul catalan cambres.

39.Montcada

De la latinul mons catanum, mont de cada, in catalanul modern cadec= varietate de ienuperi.

40.Capellades

Pluralul catalan capello, diminutivul latin capellum=scufie, pentru forma ce tine desigur roca in proximitatea acestui loc.

41.Guissona

Numele deriva de la sintagma preromana ik-ona= izvor sanatos.

42.Santa Coloma de Gramanet

Hagionim care se refera la Santa Comba, din latinul columba=paloma=porumbel, predicatul deriva din colectivul latin graminem=foraj.

43.Mataro

De la termenul preroman mata=flora unui loc

44.Calafell

De la diminutivul de Calaf, antroponimul arab-Xalaf& Jalaf

45.La Selva

Din latinul silva=padure,buruieni

46.Calaf

Conserva ruinele unui castel arab unde i-a primit judecatorul musulman Calaf in sec XI, antroponim care a dat numele orasului.

47.Igualada

Din latinul aqua lata=apa lata, sintagma latina cu care inca s-a denominat orasul in sec XIII de unde a venit si denumirea de Aigualada.

48.Llanca

-

49.Sant Boi de Ll

Poate veni de la denumirea unui Sfant.   

50.Tora

Antroponim medieval Tauranus, din latinul taurus=taur, numele posesorului mosiei Taurano.

51.Casteldefels

In sec X s-a numit Castrum Felix si Castelo de Feles, in sec XIII s-a numit Castello de Fels si Castel de Faylz, de la latinul Castellum Felicis=castelul lui Felix.

52.Navarcles

De la naos=barca sau nava+arjein=ordona, comandant de nava sau barca.

53.Cornella

S-a chemat inainte Santa Maria de Cornella, Cornelius posesor a unor pamanturi in acea zona in epoca romana -mosia Corneliana.

54.Sitges

Pluralul sitja. Termen care in catalana semnifica un siloz subteran.

55.Oliana

De la antroponimul latin Oliana si Julianus,altii spun ca vine din cuvantul arab al-ulya=cea mai inalta si ilustra.

56.Cervera

Din catalanul server, de asemenea se mai cheama sorbet, din latinul sorbud,si din latinul cervus=cerb+sufixul -a=localitate ori pamant unde se afla multi cerbi.

57.Salt

Din latinul saltum=cascada,mai este alta localitate cu acest nume aproape de orasul Alcoy.

58.Serral

59.Oden

Vine de la Oddena si Otena de varsta medie.

60.Salsona

61.Salou

Vine de la anticul Salauris, de la grecescul focenses.

62.Sabadell

Se chema Babatellum in documentele latine din sec 11. acum toponimul poate sa deriveze din latinul sappium=specie de pin+sufixul etum pentru a forma cuvantul.

63.Ripollet

Aici se fabrica hartie si tesaturi de lana si bumbac, ca si topirea sarmei de la Ripoll- cu varsta medieRippullo, Rivipolli, Rivipullo, cu aluzie la latinul rivus=rau popular=chopo ce se traduce plop negru.

64.Reus

Nu se cunoaste bine originea toponimului desi nu se inlatura ablativul latin plural cu functie locativa. Se denumeste natural cu numele de carlige pentru ca aproape toti se dedicau comertului.

65.Lllers

Toponim preroman ce duce la scaderea latinizarii, aparent se scrie Lercio, din intamplare antroponim latinizat.

66. Lleida

Lerida-numit de romani Sicoris, in timpul iberilor primeste numele de Ylirda.

67.Esplugues

S-a chemat Santa Magdalena de Esplugues pentru ca a stat la manastire cea mai aproape de orasul de mai jos.

68.Torello

S-a chemat inainte Sant Feliu de Torello,

69.Torebesses

De la latinul turris, cu inclinare la acuzativul plural turres+catalanul besso:turnuri gemene.

70.Olot

Olotis, de unde deriva actuala forma,dupa altii , deriva de la olla=marmita, de unde deriva toponimul latin ilicetum=en cinar.

71.Girona

Toponimele Gerunda&Gironda par adaptatii latine de la un toponim preroman autohton, terminatia -ona rezulta rezulta la terminatia latina -unda,    forma Gerona este mai antica fiind catalana si castiliana fata de forma Girona.

72.Figueres

Ablativul plural cu caracter locativ de smochine, adapost roman in primul secol, iar in sec IX se numea Ficerias, de unde se zice Figarei=Figueras.

73.Rubi

Din latinul rivus.   

74.Camprodon

I-si are originea in Camprocon&Cambrodon, toponim ce da numele raurilor Camproea&Sambroea la calonia romana Julia Cerretana, fondata de Rotundus Cuestor.

75.Rupit

Din latinul pectus rubrum o rubipectus,toponimul provine de la villa rupeti=loc unde sunt din belsug roci.

76.Badalona

Vine de la Betulona care inseamna refugiu de fecioare.

77.Blanes

Se cheama Blandae aluzie la calitatea pamanturilor, fragede,moi,buretoase.

78.La Garriga

De la anticul cuvant catalan garric care inseamna stejar pitic.

79.Amer

De la antroponimul latin Amerius, posesor de pamanturi in zona in timpul romanizarii: de fundus Amerii=mosia lui Amerio.

80.Vidreres

Din latinul vitrarias=pamanturi bogate in nisip apte pentru fabricatia sticlei.

81.Calella

De la diminutivul cala,termen preroman.altii zic ca denumirea vine din limba araba: kalla=examinat sau adapostit.

82.Palamos

De la palatium=palau in catalana+ antroponimo Musius.

83.Barbera

De la antroponimo latin Barbarus posesor al mosiei Barberana, nume de familie Santa Maria de Barbera.

84.Terrassa

Impreuna cu locul numit Sant Pere ocupa conacul din orasul preroman Egara, mai tarziu municipiu roman, sau Egosa despre care vorbeste Ptolomeu, nume care conserva in sec XII alternand cu Tarrasa toponim cu aluzie la terraza=sens agricol de pamant+catalanul -osa=loc pamantos.

85.Manresa

Numele sau deriva de la vechea localitate Minoris, citata de Ptolomeo.

86.Ponts

Deriva de la numele de cavaler catalan, caruia ia fost data juridictia asupra pamanturilor sale-Ginpert de Ponts.