CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
PEDOLOGIA SOLULUI
Formarea solului
Solul s-a format la suprafata scoartei terestre pe seama rocilor. Initial, scoarta a fost alcatuita numai din roci tari, masive si avea aspectul stancos, intalnit in prezent doar in zonle cu munti inalti.
Plantele, avand nevoie pentru crestere de un mediu care sa permita dezvoltarea radacinilor, asigurarea cu substante nutritive si apa etc. nu gaseau asemenea conditii in scoarta initiala, deoarece rocile compacte nu lasa sa patrunda prin ele apa si aerul, nu retin apa, nu contin substante nutritive in forme asimilabile.
Datorita unor procese de maruntire si de transformare chimica, pe parcursul a mii si mii de ani rocile au suferit modificari profunde rezultand roci afanate si poroase (cu capacitate pentru apa si aer) si care contin substante de nutritie in forme asimilabile (saruri), adica sunt in stare sa asigure conditii minime pentru cresterea plantelor.
Intensitatea proceselor care duc la formarea solurilor si a anumitor feluri de procese, depinde de o serie de procese, factori numiti factori pedologici sau factori de formare a solului . factorii sunt:
in alte conditii se formeaza anumite soluri. Alteori apele freatice mineralizate (bogata in saruri solubile) sau nemineralizate se gasesc la adancime mica; in astfel de cazuri, de asemenea se formeaza soluri specifice.
1.2 Alcatuirea minerala a solului
Solul s-a format si se formeaza pe seama rocilor (sedimentare, metamorfice si magmatice) la suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite in principal, din silicati. Astfel partea minerala a solului isi are originea, in mare masura in silicati. Acestia sunt minerale cu o compozitie chimica complexa si foarte variata. In alcatuirea lor predomina oxigenul, siliciul, aluminiul. Alaturi de aceste elemente se mai gasesc insa si fier , mangan, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, etc.
Partea minerala a solului este formata prin dezagregare ti prin alterare, alcatuita din produsele acstor procese: saruri, oxizi si hidroxizi, minerale argiloase, praf sau pulberi, nisip sau pietris si pietre.
Alcatuirea organica a solului
Deosebirea fundamentala care exista intre sol si materialele sau rocile pe seama carora s-a format o constituie faptul ca solul contine materie organica acumulata mai ales sub forma de humus ( component specific solului ).
Cea mai importanta sursa de materie organica o constituie plantele (vegetatia).
O alta sura de materie organica o constituie microflora. Datorita numarului enorm de bacterii, ciuperci si actinomicete, precum si vitezei de inmultire a acestora, se poate ridica pana la o treime din cantitatea totala a resturilor organice.
La alcatuirea fondului de materie organica dn sol contribuie si animalele, in special fauna si microfauna solului. Cantitatea de resturi organice de aceasta provenienta este in general mica (200 kg/ha anual).
Compozitia resturilor organice. Acestea sunt alcatuite din substante organice constituite din C, H, O sau C, H, O, N impreuna cu cantitati mici de P, K, S, Mg, Ca, Fe etc. resturile organice reprezinta materialul de formare a humusului, sursa de substante nutritive pentru plante, ele fiind superioare celor rezultate de la vegetatia de padure.
Transformarea resturilor organice in substante organice complexe, specifice solului, care alcatuiesc humusul, process ce poarta numele de humificare.
Prin humus se intelege material organica integral transformata sau aflata in diferite stadii de transformare, si care are drept componenti principali acizii humici.
Acizii humici sunt compusi macromoleculari cu structura foarte variata si complexa, care in partile periferice ale moleculei, prezinta grupari functionale: hidroxilfenolice (-OH), carboxilice (-COOH), etc.
Formarea profilului de sol (orizonturi)
In sectiuni verticale solurile apar alcatuite din straturi diferite denumite orizonturi. Succesiunea normala a orizonturilor unui sol constituie profilul acestuia. Profilele de sol si orizonturile lor se formeaza sub influenta factorilor pedogenetici datorita unor procese: procese
de bioacumulare, procese de eluviere- iluviere, procese specifice de alterare, procese de gleziere si pseudogleizare, procese de salinizare si alcalizare, procese vertice.
Diferitele soluri, in functie de conditiile de formare, prezinta anumite succesiuni de orizonturi. Unul si acelasi orizont se poate intalni la mai multe soluri. Orizonturile ce caracterizeaza anumite soluri poarta denumirea de orizonturi de diagnostic. Principalele orizonturi intalnite la solurile din Romania sunt :
1.5 Textura solului
Solul este alcatuit dintr-o parte solida (minerala si organica), una lighida (apa) si alta gazoasa (aer). Partea solida minerala este formata din particule solide de diferite dimensiuni.
Proprietatea solului de a avea parte solida minerala alcatuita din particule de diferite marimi constituie textura solului.
Particulele cu dimensiuni (diametre) cuprinse intre anumite limite au proprietati identice, deci formeaza o grupa denumita si fractiune granulometrica. Pentru gruparea particulelor se folosesc diferite scari dintre care mai utilizate sunt cele redat in tabelul 1.
Scari pentru stabilirea grupelor de particule texturale |
||||
Scara Atterberg |
Scara Kacinski (simplificata) |
|||
Grupe de particule |
Diametrul (mm) |
Grupe de particule |
Diametrul (mm) |
|
Nisip |
Grosier |
Nisip fizic | ||
Fin | ||||
Praf |
Argila fizica |
<0.01 |
||
Argila |
< 0.002 |
Tabelul 1.5 Scari pentru stabilirea grupelor de particule texturale
Nisipul este alcatuit din particule grosiere, de obicei de cuart, nu prezinta coeziune
( particulele sunt libere, nelegate unele de altele), nici aderenta (nu se lipeste de unelte) si nici plasticitate (nu se poate modela), are o permeabiliate mare (lasa apa si aerul sa patrunda, nu inmagazineaza apa) etc.
Argila este alcatuita din particule foarte fine, de minerale argiloase, prezinta coeziune, aderenta si plasticitate mari; are o permeabiliate redusa, etc.
Praful, fiind alcatuit din particule de marimi intermediare, are proprietati intre cele ale nisipului si ale argilei.
Nisipul fizic si argila fizica prezinta proprietati asemanatoare nisipului si respectiv argilei.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 6418
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved