Evolutia magmatismului neogen din Arcul Est Carpatic

Evolutia magmatismului neogen din Arcul Est Carpatic

Din punct de vedere genetic activitatea magmatica din Aria Carpato-Pannonica apartine la doua tipuri principale (Szabo et al., 1992) si anume un magmatism calco-alcalin, urmat de un magmatism alcalin.

Magmatism calco-alcalin - generat si controlat de miscarile tectonice si interactiunea dintre Placa Est-Europeana si blocurile continentale situate la sud-vest de aceasta.

In cadrul manifestarilor magmatice calco-alcaline se evidentiaza existenta a doua etape evolutive bine delimitate temporal:

magmatism calco-alcalin acid care a functionat in intervalul Eggenburgian-Sarmatian si care a determinat punerea in loc a unor produse dezvoltate in facies extruziv (tufuri riolitice si riodacitice, ignimbrite, riolite si riodacite) raspandite in Bazinul Panonic, Slovacia Centrala, Muntii Cserhat - Matra, Muntii Tokay, Muntii Vihorlat, Muntii Oas - Gutai, Bazinul Transilvaniei, Muntii Apuseni.

magmatism calco-alcalin intermediar de varsta Miocen mediu - Pliocen, reprezentat prin andezite bazaltice, andezite, dacite, diorite si microgranodiorite porfirice. Produsele acestui magmatism, de compozitie preponderent intermediara formeaza complexe strato-vulcanice cu o larga raspandire care ocupa cea mai mare parte a arcului vulcanic din Carpatii Vestici si Orientali.

Magmatism alcalin - legat de regimul tectonic extensional de tip back - arc instalat in spatele arcurilor vulcanice calco-alcaline. Acest magmatism desfasurat in intervalul Sarmatian sup. - Cuaternar reprezinta in majoritatea zonelor faza finala a magmatismului subsecvent tardiv al orogenezei alpine (Embey - Isztin, 1995). Produsele generate sunt predominant bazice fiind reprezentate prin: bazalte alcaline, basanite, nefelinite, etc.

Pe teritoriul Romaniei activitatea vulcanica s-a desfasurat din Badenianul inferior pana in Pleistocen, intre 17 Ma - 0,2 Ma (Pecskay et al., 1995).

In functie de cadrul geotectonic, varsta, caracteristici geochimice si trasaturi vulcanologice, pot fi distinse trei mari categorii de activitate vulcanica:

1. vulcanismul acid calco-alcalin de varsta Miocen;

2. vulcanismul intermediar calco-alcalin de varsta Pliocen-Pleistocen;

3. vulcanismul alcalin bazaltic de varsta Pliocen - Pleistocen.

Produsele vulcanice acide cu caracter exploziv sunt raspandite pe o arie foarte larga, in aria Bazinului Transilvaniei si in exteriorul Catenei carpatice, sub forma de tufuri riolitice de natura primara sau secundara, a caror grosime variaza de la ordinul metrilor la pana la ordinul sutelor de metri. Varsta acestui vulcanism este in principal Badenian. Pana in prezent nu exista o parere unanima in ceea ce priveste sursa acestui magmatism, dar depozite mai apropiate de sursa, cum ar fi ignimbrite sau vulcano-clastite larg granulare au fost intalnite in partea de nord vest a Transilvaniei.

Vulcanismul alcalin este reprezentat de produse bazaltice alcaline in doua arii, controlate de falia transcrustala Sud Transilvana, in Muntii Persani, la granita dintre Carpatii Orientali si bazinul Transilvaniei si in vestul Romaniei in Banat. Volume mici de roci alcaline alcaline shoshonitice apar in extremitatea sudica a Muntilor Harghita (Bicsad - Malnas) si pe Valea Muresului in extensia sud-estica a zonei calco-alcaline a Muntilor Apuseni, la randul lor controlate de falia Sud Transilvana. Varsta produselor este cuprinsa in intervalul 2.6 Ma si 0,6 Ma (Downes et al., 1995; Seghedi et al., 2001).

Vulcanitele si magmatitele calco-alcaline predominant andezitice formeaza un arc magmatic discontinuu in lungul partii interioare a Carpatilor Orientali si o provincie magmatica distincta in partea de sud a Muntilor Apuseni. Arcul magmatic al Carpatilor Orientali este alcatuit la randul lui din trei segmente. Varsta magmatitelor este cuprinsa intre 13 si 0,2 Ma (Pecsakay et al., 1995). Cele trei segmente ale Carpatilor Orientali care constituie obiectul acestui studiu, de la NE la SV, sunt:

a) zona vulcanica Oas - Gutai;

b) zona subvulcanica Tibles - Toroioaga - Rodna - Bargau;

c) lantul vulcanic Calimani - Gurghiu - Harghita.

In segmentul Oas - Gutai, tipurile petrografice de natura calco-alcalina variaza de la andezite bazaltice pana la riolite. Cele mai vechi roci sunt dacitele si riolitele din partea de nord a segmentului (13 Ma), iar cele mai noi sunt bazaltele din aria centrala (7 - 8 Ma).

Segmentul Tibles - Toroioaga - Rodna - Bargau, cunoscut si sub denumirea de zona subvulcanica, se caracterizeaza prin prezenta exclusiva a corpurilor intruzive. Rocile sunt de natura calco-alcalina si variaza de la andezite bazaltice la riolite. determinarile de varsta au indicat punerea lor in loc in intervalul 9 - 11 Ma.

Produsele activitatii vulcanice din cadrul segmentului Calimani - Gurghiu - Harghita (9 - 0,2 Ma) sunt de natura efuziva, exploziva si epiclastica si sunt reprezentate prin curgeri de lave, domuri de lave, roci piroclastice, curgeri piroclastice, curgeri de blocuri si cenusa. La acestea se adauga produsele intruzive care formeaza corpurile subvulcanice ce afloreaza in cadrul lantului vulcanic.

Toate acestea produse ale activitatii magmatice au dat nastere la edificii vulcanice tipice, de marime medie, cele mai multe de compozitie andezitica, unele dintre ele atingand stadiul de caldedra. Edificiile vulcanice de natura dacitica sunt de dimensiuni mai mici si sunt constituite din domuri complexe de lava la care se asociaza conuri piroclastice si borduri vulcanoclastice.