Cutremurele de pamant - Cutremurul

Cutremurul este unul dintre cele mai terifiante fenomene care se produc in natura. In general credem ca pamantul pe care stam este extrem de solid si stabil. Un cutremur poate spulbera instantaneu acest mod de gandire, de cele mai multe ori intr-un mod extrem de violent.

Pana cu putin timp in urma, oamenii de stiinta au avut doar banuieli lipsite de o baza reala referitoare la ceea ce cauzeaza cu adevarat cutremurele. Chiar si in zilele noastre mai exista inca o oarecare doza de mister care inconjoara acest fenomen.

In secolul trecut, s-au facut mai progrese: oamenii de stiinta au identificat fortele care cauzeaza cutremurele si au dezvoltat tehnologia necesara pentru a afla magnitudinea si originea acestora. Urmatorul pas este gasirea unui mod de a prezice cutremurele, astfel incat acest fenomen sa nu mai surprinda intr-un mod neplacut.

Cutremurul consta intr-o vibratie care circula prin stratul superior al pamantului. Spre exemplu, un camion de mare tonaj care circula cu zgomot pe strada cauzeaza un mini-cutremur. Cutremurele pot avea diverse cauze: eruptii vulcanice, impactul cu meteoriti, explozii subterane (un test nuclear subteran, de exemplu), edificii care se surpa (de exemplu o mina).

Insa majoritatea cutremurelor naturale sunt cauzate de placile tectonice.

Putem auzi despre producerea unui cutremur doar din cand in cand la stiri, dar totusi pe planeta noastra astfel de fenomene naturale se produc zilnic. Conform statisticilor, in fiecare an au loc peste trei milioane de cutremure. Aceasta inseamna peste 8000 de cutremure pe zi sau unul la fiecare 11 secunde!

Marea majoritate a acestor 3 milioane de cutremure sunt de o magnitudine extrem de mica. Legea probabilitatii face ca un numar mare de cutremure mai puternice sa se produca in zone nelocuite, in care nu le poate simti nimeni. Cutremurele mari care se produc in regiuni cu populatie foarte ridicata sunt cele care ne atrag atentia.

Cutremurele au cauzat mari pagube materiale de-a lungul anilor si au produs numeroase victime. Doar in ultimii o suta de ani, au existat mai bine de 1,5 milioane de morti provocate de cutremure. De obicei, nu insusi faptul ca pamantul se cutremura este cel care cauzeaza victime, ci distrugerea, asociata acestui fenomen, a structurilor create de om, cat si determinarea altor dezastre naturale, cum ar fi tsunami-uri, avalanse si alunecari de teren.

Astazi, intelegem acest fenomen mult mai bine decat am facut-o cu 50 de ani in urma, dar inca nu putem sa ne impotrivim cutremurelor. Ele sunt provocate de procese geologice puternice si fundamentale, care nu pot fi controlate. Aceste procese sunt destul de imprevizibile, astfel incat nu este posibil in acest moment ca oamenii sa fie anuntati exact cand va avea loc un cutremur. Primele unde seismice detectate ne vor spune ca vor sosi vibratii mai puternice, insa acest fapt ne avertizeaza cu cel mult cateva minute inainte de momentul producerii cutremurului.

Seismologii pot prezice unde este probabil sa se produca cutremure puternice, bazandu-se pe miscarea placilor tectonice si a localizarii zonelor cu falii. Ei pot de asemenea sa faca presupuneri in termeni generali despre momentul producerii cutremurului intr-o anumita zona, prin studierea istoriei seismice a regiunii si detectarea locurilor in care se acumuleaza presiunea, de-a lungul faliilor. Totusi, aceste predictii sunt extrem de vagi - de obicei, de ordinul decadelor. Seismologii au avut mai mult succes in prezicerea replicilor - cutremure subsecvente care se produc in urma cutremurului initial. Aceste predictii se bazeaza pe cercetari extinse ale modului in care se produc replicile. Seismologii pot stabili modul in care un cutremur care isi are originea intr-o anumita falie, va cauza alte cutremure in alte falii legate de falia initiala.

Un alt domeniu de studiu il constituie relatia dintre descarcarile magnetice si electrice din roci si cutremure. Unii oameni de stiinta au emis ipoteza ca aceste campuri electromagnetice se modifica intr-o anumita maniera, chiar inaintea producerii cutremurului. Seismologii studiaza de asemenea scurgerile de gaze si inclinatia solului, acestea fiind considerate semne care avertizeaza despre producerea cutremurului. Totusi, de cele mai multe ori, aceste semne nu pot prezice cutremurele cu prea multa precizie.

Deci, ce putem face in ceea ce priveste problema cutremurelor? Cele mai mari realizari din ultimii 50 de ani privesc vigilenta - mai ales in domeniul proiectarii de constructii. In 1973, Codul Uniform privind constructiile, un set international de reguli privind realizarea cladirilor, a prevazut reguli noi pentru fortificarea edificiilor impotriva fortei undelor seismice. Acestea includ intarirea fundatiilor, ca si proiectarea unor cladiri suficient de flexibile pentru a absorbi vibratiile fara sa cada sau sa se deterioreze. Este foarte importanta proiectarea unor structuri care sa reziste in urma unui cutremur, mai ales in zonele in care riscul producerii unui asemenea fenomen este mai mare.

O alta componenta a vigilentei este educarea publicului. United States Geological Survey si alte agentii guvernamentale au editat mai multe brosuri care explica procesele ce se produc in timpul unui cutremur si care dau instructiuni despre cum trebuie sa va pregatiti casa pentru un posibil cutremur, si de asemenea ce sa faceti atunci cand cutremurul loveste. Pentru a afla ce trebuie sa faceti pentru a va pregati, consultati acest ghid online al Crucii Rosii.

In viitor, ameliorarea predictiilor si a vigilentei ar trebui sa minimizeze chiar mai mult pierderile de vieti si pagubele materiale, asociate cutremurelor. Dar va trece multa vreme, daca acest lucru se va intampla vreodata, pana cand vom fi pregatiti sa intampinam fiecare cutremur care se va produce. La fel ca si vremea rea sau ca si bolile, cutremurele sunt o forta care nu se poate evita, generata de puternicele procese naturale care influenteaza planeta noastra. Tot ceea ce putem face este sa cunoastem in profunzime acest fenomen si sa dezvoltam metode mai eficiente pentru a-l combate.

Suprafata globului este divizata in placi tectonice. Acestea se misca unele in raport cu altele. Ele plutesc in diverse directii cu viteze diferite pe stratul de roci topite, pe astenosfera si se pot ciocni unele de altele. Cand 2 sau mai multe placi tectonice se intalnesc isi lovesc si isi deformeaza marginile astfel:
1. - se separa, se departeaza unele de altele (margini divergente);
2. - se suprapun (margini convergente);
3. - se ciocnesc unele de altele sau trec una pe langa alta fie una in sus si alta in jos, fie una in stanga si alta in dreapta.