Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Neoliticul - Cultura CRIS-STARCEVO

Geologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Neoliticul

Cultura CRIS-STARCEVO



Ocupand intreaga arie fertila a teritoriului Romaniei, cu exceptia deci a zonelor impadurite natural si a inaltimilor alpine, cultura Cris are o durata foarte mare - in principiu intregul mileniu 5. in general, reprezinta un aport venit dinspre sud-est si constituie aspectul local, dunarean, al unui mare ansamblu acoperind intreaga peninsula Balcanica de nord, din Tesalia si pana in nordul Car-patilor, cunoscut sub numele de Sesklo-Kremikovti-Starcevo-Cris. in cadrul acestui aspect local, intervine ca factor genetic mostenirea protoneoliticului. Este interesant de remarcat ca cele mai vechi descoperiri de tip Cris se gasesc tocmai in zona anterioarei culturi protoneolitice, Schela Cla-dovei, regiune de crestere naturala a graului salbatic.

Cultura Cris, in ansamblul ei, a fost periodizata in patru faze. Daca admitem ca sus amintita cultura Schela Cladovei constituie faza de tranzitie de la epipaleolitic la neolitic, respectiv la cultura Cris, celelalte patru faze descriu o traiectorie sistemica, in cadrul careia cea mai veche, faza Gura Baciului-Carcea, constituie faza formativa, iar ultima faza, faza a patra, in cadrul careia apar deja elemente Vinca, este, din nou, o faza de tranzitie catre etapa urmatoare, a neoliticului mijlociu.

CUPTOR DE ARS OALE NEOLITIC,

CULTURA DUDESTI, DE LA CARCEA-VIADUCT - SECTIUNE.

CUPTOR DE ARS OALE NEOLITIC,

CULTURA DUDESTI, DE LA CARCEA-VIADUCT - SECTIUNE.

in mod obisnuit, asezarile situate pe luncile si pe terasele joase ale raurilor, in apropierea zonelor de sol fertil aluvionar, constau la inceput din cateva bordeie destul de distantate intre ele. Bordeiele, la randul lor, afecteaza o varietate de forme destul de mare, cu tendinta spre planul patrulater cu colturi rotunjite, in unele cazuri cunoscand si amenajari speciale, cum sunt vetrele de foc si cuptoarele boltite in calota, uneori scobite in malul bordeiului, in afara conturului acestuia. Acest tip de locuinta este caracteristic pentru o cultura de agricultori primitivi in care prepararea hranei pe baza de plante cultivate, cereale, necesita o procedura speciala, impli-cind amenajari de tipul cuptorului si vetrei, in etapele mai tarzii de dezvoltare ale asezarilor, apar locuinte de suprafata pe schelet de pari, cu podeaua din lespezi de piatra, pare-se, lipita cu lut.

in cadrul utilajului, cel mai frecvent este cel de silex, microlitic. Asa cum arata cateva descoperiri, intre care cea de la Valea Raii e cea mai cunoscuta, micile lame geometrice de silex sunt elemente ale unor unelte compuse, de cele mai multe ori seceri, impreuna cu cele de silex, uneltele si ustensilele de os cunosc, de asemenea, o dezvoltare deosebita; intre acestea, in afara de sapaligi si topoare sunt curente spatulele de os, a caror destinatie utila nu este foarte clara, dar e posibil sa fie legate de prepararea hranei. De asemenea, apar acum si uneltele si ustensilele de piatra: topoarele in forma de valatuc si plate, din piatra slefuite si rasnitele plate cu frecator. Sunt cunoscute de asemenea, ustensilele de teracota, greutati de plasa si de razboi, fuzaiole, in sfarsit proiectile de prastie si de bollas. intre acestea, unele au adesea o forma complexa, de efect decorativ si cu detalii decorative.

Dar elementul cel mai des intalnit printre vestigiile materiale si cel care exprima cel mai sensibil dezvoltarea tipologica este ceramica. Se disting doua mari categorii: ceramica de uz curent din pasta grosolana, in general forme mari de castroane, chiupuri si oale, decorate cu varci trase pe barbotina cu degetele si, uneori, cu brauri alveolare sau cu impresiuni; apoi, categoria cu pasta fina, arsa uneori reductor, alteori oxidant la rosu, lustruita, uneori angobata si de multe ori pictata. Formele, in aceasta din urma categorie, sunt fie oalele globulare, fie cupele joase sau cu picior, fie, in sfarsit, paharele cu picior si caliciu globular, in general, ceramica este modelata cu mana si nu apar indicatii despre folosirea unor calapoade. Se cunoaste deja modelarea separata a diferitelor parti ale vasului si sudarea lor ulterioara, asa cum o dovedesc cupele cu picior cvadrilobat.

Modelarea se facea atat liber, cat si pe un platou putand sa se roteasca, in prima serie intra cateva vase asimetrice imitand prin forma lor aparenta unei vietuitoare, sau a resturilor acestei vietuitoare, transformate in burduf. in randurile ceramicii grosolane distingem trei tipuri de decor: decorul mimetic, in cadrul caruia intra toate aceste simulacre de vietuitoare, obtinute prin modelarea adecvata a formei si prin folosirea decorului cu barbotina, incizat sau reliefat, in mod corespunzator pentru a sugera detaliile aspectului exterior al unor vietuitoare; apoi decorul cu barbotina propriu-zis, realizat prin imprimarea unor dungi in barbotina moale imediat dupa inmuiere, prin tragere cu degetele; in sfarsit, un decor geometric elementar incizat. in cadrul ceramicii fine, decorul are o varietate mai mare si se distinge, in primul rand, decorul pictat mai intai cu alb pe fondul rosu lustruit, iar mai tarziu, si cu rosu pe fondul deschis. Decorul lustruit puternic pe vasul ars reductor este, de asemenea, o modalitate de finisare decorativa a suprafetei vasului. Destul de frecvent este decorul figurativ. Sunt cunoscute siluete de animale-cerbi-sau umane, profilate pe suprafata vasului in tehnica reliefului aplicat. De asemenea, teracota figurativa este frecvent intalnita. Ea consta atat din figurine animale sau antropomorfe, in general modelate sumar, scotand in evidenta anumite trasaturi - cum, de exemplu, soldurile, la figurinele antropomorfe - cat si din modele miniaturale de mobilier ritual, frecventi fiind suportii cu trei picioare terminati in recipient sau masutele cu trei si patru picioare pe care se aseza un recipient miniatural. Sunt cunoscute inmormantari cu ritual elaborat. Mormintele apar izolat, in cadrul asezarilor, in raport, probabil, cu unele locuinte. Scheletele sunt descoperite culcate pe o parte, chircite, uneori asezate pe un "asternut' de pietre de rau, sau de carbuni, alteori sunt acoperite cu cioburi de vase ceramice, in mormant, ca inventar, se asezau unelte de silex, piatra slefuita si os. Uneori scheletul era partial protejat de pietre mari asezate in apropiere. De obicei era presarat cu ocru rosu. Principalele descoperiri apartinand acestei culturi au fost facute la Valea Lupului, Perieni, Prodana Barlad, Let-Varhegy, Gura Baciului, Ocna Sibiului, Carcea, Gornea, Dudestii Vechi, Valea Raii, Ostrovu Golu.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2128
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved