Notiuni de metalogenie a teritoriului Romaniei

Notiuni de metalogenie a teritoriului Romaniei

Geologia economica a unei tari, nu poate fi abordata fara racordarea la structura geologica de ansamblu a acesteia si implicit la metalogenia ei. In acord cu structura si alcatuirea geologica a teritoriului Romaniei, metalogenia sa difera ca alcatuire si organizare, in spatiul carpatic si vorland, fapt ce adus la manifestarea si individualizarea de unitati metalogenetice specifice celor doua domenii. Astfel, metalogenia domeniului de vorland in cadrul caruia factorii cu rol metalogenetic s-au manifestat in principal, in prealpin precum si in faza Kimmerica a orogenezei alpine, este caracterizata prin mineralizatii de fier si polimetalice, asociate formatiunilor cristaline, si prin acumulari de fier, baritina si sulfuri asociate magmatitelor triasice; intr-o masura mult mai mica s-au format acumulari ulterioare post triasice, specifice stadiului continental-fosforite, argile si placersuri cu minerale grele.

Metalogenia domeniului carpatic prezinta o varietate si pondere mult mai insemnata; caracterele ei definitorii fiind date de acumularile alpine, dar in cadrul sau se intalnesc si acumulari regenerate tectonic-prealpine. Astfel, mai ales in Carpatii Meridionali, dar si in cei Orientali, formatiunile cristaline, regenerate tectonic, cuprind acumulari de mangan si fier, precum si mineralizatii polimetalice cert prealpine; in acelasi timp insa, acestor unitati le apartin si mineralizatii de fier, sulfuri si baritina, formate in timpul expansiunii si regenerate in timpul convergentei, care a definitivat si continetalizat structurile carpatice.

Caracteristicile metalogenetice definitorii ale domeniului carpartic s-au individualizat in procesul de convergenta si anume in etapa de subductie din Cretacicul superior-paleogen cu consecinte in Carpatii Meridionali si Apuseni (acumulari de Cu, Bi, Mo, Fe, Pb, Zn) si in etapa mio-pliocena, cu consecinte in Carpatii Orientali (acumulari de Pb, Zn, Cu, Au, Ag) si in Muntii Apuseni (acumulari de Au, Ag, As, Te, Cu, Pb, Zn).

Caracteristicile metalogenetice ale domeniului Carpatic constituie, alaturi de caracterele petrografice si cele tectono-structurale, argumente in favoarea considerarii acestui segment din uriasa centura orogenica-alpino-carpato-hzmalayana, ca reprezentind consecinta procesului de convergenta, precedat insa de divergenta. Astfel, in toate unitatile domeniului carpatic, regasim alaturi de consecinte metalogenetice tipice procesului de convergenta si urme ale procesului precedent, de expansiune. De exemplu, in Carpatii Orientali alaturi de metalogeneza polimetallica si aurifera asociata magmatismului neogen-considerat ca o manifestare tipica de subductie, se intalneste si o metalogeneza metamorfica (Fe, Mn, Cu, Pb, Zn) regenerata tectonic in procesul de convergenta, precum si o metalogeneza specifica procesului de expansiune-acumularile oxidice si carbonatice de fier si cele de baritina si sulfuri, formate in etapa de rift intracontinental si "conservata" si in etapele de evolutie ulterioare a acestui segment litosferic. In mod similar se pune problema si in cazul Carpatilor Meridionali, segment orogen care prezinta caracteristici tectostructurale care sunt de asemenea consecinta procesului de convergenta (subductiei si coliziunii) si care inglobeaza manifestari magmatice calcoalcaline Cretacic superioare-Paleogene ce au asociate mineralizatii de Cu, Pb, Zn, MO, BI, Fe. In acelasi timp insa, ei cuprind si o masa insemnata de sisturi cristaline, cu caracteristici petrografice si pozitii tectonice diferite, unele raportate danubianului si altele geticului, carora le sunt asociate acumulari crom, fier, azbest si respectiv fier, mangan, sulfuri, feldspati si mice. Abordarea atat a repartitiei acumularilor de substante minerale utile din Romania in relatiile cu formasiunile geologice gazda cat si a formarii lor ca rezultat al actiunii conjugate a factorilor metalogenetici, constituie temeiul logic si obiectiv al gruparii lor ierarhice in unitati metalogenetice spatiale. Unitatile metalogenetice ale Romaniei releva in repartitia si structura actuala in primul rand actiunea unor factori metalogenetici crustali (procese geodinamice) pe fondul desfaturarii carora s-au manifestat procese petrogenetice specifice intre ale caror consecinte sunt si acumularile metalifere; considerate atat ca manifestari locale cat si ca grupari logice delimitate de cauze geodinamice si petrogenetice.

Notiunea de zacamant avand o dubla semnificatie, geologica pe de o parte si economica pe de alta parte, nu a fost utilizata in ierarhizarea unitatilor metalogenetice, preferandu-se in locul ei folosirea celei de corp de mineratizatii, care ar reprezenta unitatea fundamentala, de baza in metalogenie. In consecinta, o ierarhie a unitatilor metalogenetice aplicabila sistemelor cutate de tip alpin este considerata ca fiind urmatoarea (termenii subliniati fiind considerati esentiali-obligatorii):

centura metalogenetica

provincia metalogenetica

subprovincia metalogenetica

districtul metalogenetic

sectorul metalogenetic

campul metalogenetic

corpul de mineralizatii

Efectiv, pe teritoriul Romaniei se disting:

1. Domeniul de Vorland

I.           Provincia Dobrogei de Sud

I.1. Districtul cu fosfati si glauconit

II.        Provincia Dobrogei Centrale

III.     Provincia Dobrogei de Nord

III.a. Districtul Macin

III.b. Districtul Tulcea

2. Domeniul Carpatic

IV.      Provincia Carpatilor Meridionali

IV.a. Subprovincia Getica

IV.b. Subprovincia Danubiana

IV.c. Subprovincia Platoului Mehedinti

IV.d. Subprovincia asociata magmatismului banatitic

V.         Provincia Muntilor Apuseni

V.a. Subprovincia Apusenilor de Nord

V.b. Subprovincia asociata magmatismului mezozoic

V.c. Subprovincia asociata magmatismului banatitic

V.d. Subprovincia vulcanitelor neogene

VI.      Provincia Carpatilor Orientali

VI.a. Subprovincia Cristalino - Mezozoica

VI.b. Subprovincia Flisului

VI.c. Subprovincia magmatismului neogen

VI.1. Districtul Bazinului Maramures

VII.           Provincia Avanfosei Neogene

VII.a. Subprovincia cu evaporite

VII.a. Subprovincia cu placersuri

VIII.        Provincia Bazinului Transilvaniei

IX.      Districtul Gilau - Mezes - Preluca