UNITATI METALOGENETICE CARPATICE

UNITATI METALOGENETICE CARPATICE

Metalogeneza Carpatica de pe teritoriul Romaniei este cea gazduita de Orogenul Carpatic. Acesta ocupa mai mult de jumatate din teritoriul Romaniei si este subdivizat, din punct de vedere structural in trei unitati, diferentiate dupa criteriul varstei si dupa etapa procesului geodinamic care a cauzat acest lucru. Carpatii Meridionali si-au desavarsit structura actuala la sfarsitl fazei laramice a orogenezei alpine. Muntii Apuseni si Carpatii Orientali, celealte doua unitati carpatice, si-au conturat actuala structura abia la sfarsitul Neogenului.Desi ultimele doua unitati sunt separate printr-o ampla depresiune(a Transilvaniei), considerarea lor ca o unitate se exclude. Continuarea spatiala a Carpatilor Meridionali cu cei Orientali se datoreaza unirii lor prin avantfosa neogena. Structura de orogen a Carpatilor Meridionali a fost desavarsita in urma etapei de coliziune a procesului de convergenta in Paleogen. Carpatii Orientali constituie o unitate cu caracter clar de subductie, componentele sale structurale dispunandu-se zonat, o zona centrala, cu caracter axial, cristalina-mezozoica, o zona periferica sedimentara, adanc cutata-zona flisului si o zona interna-magmatica.

Provincia metalogenetca a Carpatilor Meridionali

Carpatii Meridionali constituie prima unitate a Orogenului Carpatic care s-a individualizat din punct de vedere tecto-genetic.

In Carpatii Meridionali apar consecintele etapei finale a divergentei, roci ofiolitice si acumulari metalifere specifice, asociate lor-mineralizatii pirito-cuprifere de tip Cipru si ocurente de oxizi de fier asociate serpentinitelor.In concluzie, Provicia metalogenetica a Carpatilor Meridionali cuprinde 4 subprovincii metalogenetice diferentiate pe criterii de ordin structural major.

Subprovincia Getica.

In aceasta subprovincie cele mai importante sunt acumularile de substante minerale utile asociate sisturilor cristaline.

Subunitatile subprovinciei Getice, la nivel de districte metalogenetice, sunt de fapt "blocurile" de getic ce s-au separat tectonic, urmare a evolutie fracturilor de decrosare orientate NE-SW; E-W si N-S ce au luat nastere in procesul de convergenta cu caracter de coliziune, ce a opus unitatea continentala getica celei danubiene si pe de alta parte datirita instalarii bazinelor intra si intermontane(Hateg-Strei, Petrosani, Mehadia-Timis, Bozovici). In subprovincia getica se pot contra, tinand cont de criteriile de ordin tectonic, urmatoarele districte metalogenetice: Fafaras, Sebes-Cibin-Lotru, Poiana Ruscai, Semenic, Godeanu.

1. Districtul metalogenetic Fagaras

Ocupa spatiul din getic, cunoscut drept masivul Fagaras, dar trece de granita geografica vestica a acestuia pana la limita getic-supragetic, marcata de prezenta epimetamorfitelor seriei de Cibin-Valea lui Stan. In perimetrul masivului Fagaras se desfasoara o activitate de cercetare care a adus cateva notati si a permis o cunoastere exacta. Putem contura in aria districtului doua sectoare metalogenetice:unul polimetalic si pentametalifer de la Barsa-Sinca si altul doar polimetalic Porumbacu-Arpasu.

a) Sectorul polimetalic si pentametalifer Barsa-Sinca-Holbav, este situat in partea de NE a Muntilor Fagaras si cuprinde ocurente cu caracter polimetalic( Pb, Zn-Cu, Ag, Au) si/ sau pentametalifere. Ele sunt cuprinse in roci metamorfice si rocile filoniene considerate alpine.

b)Sectorul polimetalic Porumbacu-Arpasu, cuprinde concentratiile de sulfuri polimetalice din seria epimetamorfica-retromorfa de Fagaras.

Compozitia mineralogica este: blenda, galena, pirita, mispichel, magnetit si hematit.

Forma de zacamant: este de lentile concordante, filonase discordante si impregnatii in calcare si dolomitele cristaline din cadrul seriei de Fagaras.

Asociatia stransa dintre sulfurile de Pb si Zn si rocile carbonatice poate fi explicata si prin faptul ca sulfurile au putut proveni ca urmare a epuizarii Pb si Zn din reteaua carbonatilor in procesul de recristalizare a acestora.

2.Districtul Sebes-Cibin-Lotru

Reprezinta cea mai extinsa subunitate a subprovinciei getice. Conturul sau in forma actuala este marcat de limta getic-danubian (sud) de bazinele Hateg si Strei (vest), Bazinul Transilvaniei (nord) si de fractura Oltului (est).

In partea nordica a masivului Sebes se intileste o metalogeneza complexa cu oxizi de fier si cu sulfuri.

Diferentierea metalogenezei din terenurile mezometamorfice duce la separarea mai multor sectoare metalogenetice:manganifer, ferifer, pegmatitic, cu disten.

a) Sectorul manganifer-inglobeaza concentratiile de minereuri si sisturi manganifere ce ocupa partea centrala a Muntilor Sebes si SW Muntilor Cibin.

El poate fi divizat in doua campuri metalogenetice :

Campul Pravat-Batrana

Campul Rascoala-Frumoasa

Compozitia mineralogica: minereurile si sisturile manganifere sunt alcatuite din spessartin, rodocrozit, kanebelit, piroxmangit, rodonit si dannemorit, piemontit.

Compozitia chimica a rocilor cu mangan este: Mn 23-33 %, Fe 10-15 % si Si O₂, Al₂O₃, P₂O_5, CaO, MgO.

Forma de zacamant-acumularile de silicati si carbonati de mangan au caracter lenticular stratoid, cu grosimi ce variaza de la 0,5-7 m, fiind intercalate cu S₂ in micasisturi, paragnaise si cuartite.

Geneza. Asocierea si plasarea rocilor manganifere in acelasi complex cu sisturile cristaline mezometamorfice, reflecta concordanta de comportare a compusilor de mangan cu celelalte minerale ce alcatuiesc sisturile cristaline. In etapa premetamorfica, hidroxizii de Fe si Mn s-au depus alaturi de sedimente cu geluri silicioase. Prin metamorfism progresiv intens acestea au reactionat cu silice si s-a ajuns la formare de silicati de Mn.

b) Sectorul ferifer Rascoala-Titianu-cuprinde acumulari de magnetit la Rascoala si Titianu. Cele de la Rascoala sunt reprezentate prin lentile de magnetit concordante, in amfibolite, cuartite si calcare cristaline, care se asociaza cu paragnaise si cuartite cu biotit. Compozitia lor mineralogica este: magnetit, hornblenda, calcit, cuart-granati-pirita-pirotina si calcopirita. C in Fe este intre 40-60%.

Acumularile de la Titian se prezinta ca lentile discontinui de cuartite, gnaise amfibolice si amfibolite cu magnetit, amplasate concordant in paragnaise si micasisturi. Grosimea variaza intre 0,20-1,5 m, iar lungimea intre 200-250 m. Magnetitul idioblastic este diseminat in masa rocilor silicatice. C in Fe ajunge pana la 13%.

c) Sectorul cu acumulari de Ni si Fe de la Mlacile-Dealul Negru-Titianu

Aparitiile de mineralizatii de Ni si Fe sunt in legatura cu corpurile de serpentinite situate in zona centrala a Muntilor Sebes intre D. Mlacile-D. Negru-D. Titianu. Mineralizatia este alcatuita din sulfuri(pirotina, petlandit, calcopirita) asociate cu magnetit si dispuse ca impregnatii in serpentinite. Dimensiunile corpurilor sunt reduse, iar continutul in Ni variaza intre 0,09-0,4%, iar cel de Fe intre 34%, plus unele continuturi slabe de Cr si Cu.

Geneza. Mineralizatia are caracter initial lichid-magmatic, probabil de licuatie.

d) Sectorul cu disten Negovanu-Contu-Tatarau

Inglobeaza campurile Colonia Bistra si Valea Sadului, cu un areal larg ce cuprinde numeroase ocurente de sisturi cu disten intercalate in complexul micasisturilor din zona centrala a Muntilor Sebes si Cibin.

Forma de prezentare este cea de lentile concordante cu grosimi variabile. Distenul participa in alcatuirea rocilor in procente variabile de 5-30%, el fiind adesea transformat in mica ca urmare a retromorfismului, fapt ce duce la scaderea participarii sale la alcatuirea sisturilor disterifere.

e) Sectorul pegmatitic cu muscovit si feldspat Cujerele-Voineasa cuprinde mai multe campuri

- pegmatitice:

1. Campul Voineasa-Cataracte cu muscovit. Corpurile de pegmatite sunt concordante in cazul paragnaiselor biotitice si a amfibolitelor. Lungimea corpului este de in medie cuprinsa intre 40-200 m (rar 1 km), grosimea variaza intre 5-25 m. Mineralul economic este muscovitul in exploatare pe Valea Lotrului intre Cataracte si Padina Ursului.

Forma de prezentare:cuiburi si lentile; suprafata placilor de muscovit este intre 80-100 cm². Mai apare turmalina, berit, granat, zircon si apatit.

2. Campul Cujerele este situat in partea central-nord-vestica a Muntiilor Sebes-la Cujerele si Dealul Comanului si sunt reprezentate prin pegmatite si muscovit.

Forma de prezentare: filoane sau corpuri concordante cu grosimi ce variaza de la cativa metri la zeci de metri si au lungimi cuprinse intre cativa metri si 500 m. Suprafata lamelelor de muscovit este de 25-35 cm², iar continutul in muscovit al pegmatitului este de 15-20%.

-feldspati si cuart:

1. Campul Tancuri-Despina se dezvolta pe Valea Manaileasa sub forma de pegmatite bogate in feldspat potasic exploatabil. Lentilele sau corpurile intercalate in gnaise cu biotit cuprind feldspat potasic-microclin care se prezinta sub forma de cuiburi de cristale largi, asociat cu cuart, mica, turmalina si beril.

2. Campul Voinesti-Rudaru se plaseaza la est de Voineasa pe Valea Voinesita. Forma de zacamant este filoniana, filoanele fiind de dimensiuni reduse si cuprind feldspat potasic roz concrescut uneori cu cuartul.

3. Campul Pietrele Albe-Steaja-Frumoasa se plaseaza la nord-vest de Voineasa. Este un camp cu pegmatite feldspatice care prezinta cuiburi de beril, continutul in beril fiind cuprins intre 1-3% in masa pegmatitelor.

4. Campul Negovanu-Contu cuprinde pegmatitul cu feldspat si spodumen si se plaseaza la est de campul precedent. Spodumenul poate sa ajunga pana la 20% din pegmatit, iar continutul in LiO₂ este intre 5-7%.

5. Campul Comarnicele cuprinde pegmatite cu cuart si se plaseaza in apropierea campului Cujerele.Corpurile pegmatitice au caracter discordant in raport cu sisturile cristaline gazda.Grosimea este in jur de 2m.

f) Sectorul cu mineralizatii epigenetice Srungari-Carpinis-Capalna-Cioclovina.

El cuprinde trei campuri metalogenetice:

1.Sibisel-Romasel

2.Strungari-Capalna

3.Cioclovina

1.Campul metalogenetic Sibisel-Romasel este reprezentat prin lentile mici de magnetit caruia i se asociaza pirita si pirotina, intercalate in amfibolite, eclogite sau in skarne. Mineralizatia este oxidata fiind reprezentata prin minerale secundare de fier. Continutul in Fe este de 15%.Geneza sa este discutabila-vulcanogen-sedimentara metamorfozata sau pirometasomatica.

2.Campul metalogenetic Strungari-Capalna este asociat cu sideritul, pirita si hidroxizii de fier dar mai apare si in lentile si in impregnatii cu sisturi verzi. Continutul in fier este 9-10%.

Genetic, suntem in prezenta unui district postmetamorfic.

3.Campul cu sulfuri polimetalice de la Cioclovina

Apar impregnatii si filoane de pirita, blenda, galena, calcozina in cuartite biotitice, amfibolite, paragnaise si micasisturi hidrotermalizate. Se mentioneaza continuturi mici si de Au, Ag, As, V si Se.

g) Campul aluvionar cu aur de la Pianul de Sus

In aluviunile de pe Valea Pianul de Sus(Muntii Sebes)-acumularile detritice de aur se prezinta ca: graunti, plactte, solzisori, cuiburi si pepite diseminate in nisip. Mai apar limonit, magnetit, hematit, zircon, rutil, pirita, granati, apatit. Originea mineralelor trebuie cautata in sisturile cristaline si rocile eruptive din nordul Muntilor Sebes.

3. Districtul Poiana Rusca

S-a conturat in forma actuala la sfarsitul Pliocenului. Reuneste concentratiuni asociate sisturilor cristaline reprezentate printr-o metalogeneza ferifera (oxizi si carbonati) si sulfuri si acumulari nemetalifere (pegmatite si talc).

SECTOARE DIN ARIILE CU MEZOMETAMORFITE

a) Sectorul Starminosul, cuprinde concentratiuni lenticulare de minereuri magnetitice cantonate in complexul amfibolitic din cadrul compartimentului tectonic nordic al subunitatii sudice a mezometamofitelor din masivul Poiana Rusca. In cadrul acestui sector mmetalogenetic se afla trei campuri metalifere:

1. Campul cu acumulari de magnetit Starminosul, care ocupa o pozitie anticlinala in partea nordica a sectorului si este reprezentat prin lentile alcatuite din: magnetit, talc, carbonati de fier, cuart si amfiboli.
2. Campul Boutari ocupa o suprafata restransa fiind situat la sud de precedentul. El reprezinta un rest dintr-un orizont in mare parte erodat. Concentratiile cu magnetit se situeaza pe flancul sudic al unui sinclinal. Alaturi de magnetit apare si pirotina.
3. Campul Valea Fierului este situat la est de Campul Boutari si cuprinde lentile stratiforme cu magnetit; particularitatea mineralogica a acestuia este data de prezenta piroxenului din compozitia minereului magnetitic si din rocile inconjuratoare.

b) Sectorul cu diferentiate cu muscovit si feldspat Boutari- Voislova. Diferentiatele metamorfice apar sub forma de pegmatite filoniene sau lenticulare. Mineralogic, acestea sunt constituite din: muscovit, feldspat plagioclaz, ortoclaz, cuart si rar beril. Ariile in care acesta corpuri prezinta valoare economica si sunt mai frecvente constituie corpurile metalogenetice cum ar fi:

- Campul Valea Fierului

- Campul Boutari-Poieni

- Campul Voislova-Magura

- Campul Maru

- Campul Dalci.

c) Sectorul Boita-Lingina, cuprinde concentratiuni lentiliforme de minereuri carbonatice si piritoase. Acestea se gasesc cantonate in cristalinul epimetamofic din partea sud-estica a zonei mezometamorfice din Poiana Rusca. Similar, metalogeneza de aici se poate compara cu cea din districtul Cioclovina-Strungari-Carpinis. Zacamantul Boita consta dintr+un nivel de pirita insotita de blenda, galena si apatit cu grosimea intre 1-1,5 m. Minereul este cuprins intre un banc de dolomite cristaline.

SECTOARE DIN TERENURILE EPIMETAMORFICE

Cristalinul epimetamorfic al masivului Poiana Rusca gazduieste cele mai importante acumulari economice de minereuri de fier raportate la tipul hematito-magnetitic si la cel carbonato-hematitic. Cauze tectonice au fragmentat formatiunea ferifera motiv pentru care ea se subdivide in mai multe sectoare.

d) Sectorul Teliuc-Vadul Dobrii-Ruschita ocupa partea sudica a zonei cu epimetamorfite-Seria de Ghelar( Seria Minelor). Sisturile cristaline cu minereu se constituie intr-o structura anticlinala faliata directional. Acumularile de minereu de fier sunt localizate pe flancul nordic al structurii anticlinale Teliuc-Vadul Dobrii.

1. Campul cu sideroza, ankerit si magnetit Teliuc-Ghelar.

Ocupa partea estica a sectorului si se extinde pe cca 15 km si a fost detectat geologic si din foraje. In cuprinsul sau se afla cele mai importante zacaminte de fier din Poiana Rusca si din tara, Teliuc si Ghelar fiind exploatate inca din antichitate.

2. Campul cu sideroza si magnetit Alun inglobeaza lentile de minereu de mici dimensiuni. Acestea sunt situate pe flancul sudic al unei structuri sinclinale al carui flanc nordic este adanc scufundat in falia directionala Alun-Nadrag, prin care se separa in cadrul unitatii epimetamorfice, subunitatea sudica de cea nordica.

3. Campul Ruschita. Reprezinta continuitatea vestica a celor doua metalogenetice precedente, cu o decrosare de cativa km spre sud-vest. Din punct de vedere mineralogic, corpurile mineralizate din partea vestica a sectorului Teliuc-Vadul Dobrii-Ruschita prezinta un metamorfism mai ridicat.

O alta particularitate a acestui camp metalogenetic a fost determinata de activitatea magmatica banatitica, care a dus la transformarea sisturilor sideritice in roci carbonatice cu magnetit si la formarea de cornene si skarne cu compozitie complexa.

e) Sectorul acumularilor metamorfice cu hematit si magnetit Tomesti-Iazuri. Se refera la aria cu minereuri de fier situate la vest de dislocatia Gherghes-Ruschita. Acumularile de minereuri de fier au un caracter lenticular si stratoid si constau din roci cu hematit-magnetit, plus cuart, clorit, iar pe langa acestea se intalnesc si cuartite cu magnetit, sisturi hematito-magnetitice cu spessartin si sisturi carbonatice-albitice cu hematit si magnetit. In cadrul acestui sector, intr-un singur perimetru se poate delimita un camp metalogenetic-campul cu hematit si magnetit Iazuri.

Acesta este situat in partea sudica a sectorului Tomesti-Iazuri cuprinzand aparitiile de minereu de fier de la Poiana-Iazuri. Minereul sistuos este alcatuit din hematit-magnetit si spessartin fiind repartizat discontinuu in sisturi cloritoase cuartoase. Rezervele nu sunt importante.

f) Sectorul acumularilor cu magnetit si hematit Aranies-Cearbal. Este situat in subunitatea tectonica nordica a cristalinului epimetamorfic de Poiana Rusca, flancat de cele doua falii diagonale majore ale Masivului Poiana Rusca- Gherghes-Ruschita la vest si Cutin-Runc la est.

Minereul de fier cu aspect stratoid se prezinta discontinuu in sisturile clorituoase. Este constituit din magnetit, hematit, cuart, clorit, sericit, psilomelan si spesasartin. In trecut au fost exploatate zonele de oxidare a corpurilor de minereu cu spessartin.

g) Sectorul sisturilor verzi cu magnetit-Grosi, cuprinde sisturi verzi situate la nord de dolomitele de Hunedoara. Nivelul cu magnetit cunoscut, nu prezinta valoare economica.

h) Sectorul metalogenetic cu mineralizatii polimetalice-Muncel-Mic Vetel cuprinde acumulari de sulfuri polimetalice situate in partea nord estica a Masivului Poiana Rusca gazduite de cristalinul de Pades.

1. Campul metalogenetic Muncelul Mic, cuprinde mineralizatii dispersate in sisturi sericitoase. Minereul consta din: blenda, galena, pirita, calcopirita, tetraedrit, mispichel si foarte putin aur.

Cu un caracter similar este mineralizatia de la Vetel. Mineralizatia avand in buna masura caracter regenerat-metamorfic, este insotita de intense mobilizari, silicifieri, calcitizari si piritizari ale rocilor inconjuratoare.

Sectoare si campuri metasomatice de talc, apar in zona mediana a dolomitelor de Hunedoara:

Sectorul-Cerisor-Lelese si Govajdia

Campul Valea Lupului-Afanar

Campul Marga

Campul Rausorul-Nucsoara

4. Districtul concentratiilor mezozoice de pe domeniul getic

Cuprinde acumularile reziduale de pe depozitele calcaroase jurasice si cretacice din Muntii Sebes si Poiana Rusca. Concentratiile de limonit si bauxita se situeaza pe suprafata de discordanta dintre calcarele barreniene si formatiunile detritice cenomaniene.

a)      Sectorul cu bauxita de la Ohaba-Ponor-Pui

Acumularile de bauxita s-au format prin alterarea calcarelor jurasice si depunerea materialului fero-aluminos pe un relief carstic. Formarea lor se datoreaza unui climat cald si umed care a creat conditii de lateritizare a calcarelor si solubilizarea SiO₂, ceea ce a dus la formarea diasporului, care participa la alcatuirea bauxitei.

Compozitia chimica a bauxitelor Al₂O₃ = 36%; SiO₂ = 2,9%; Fe₂O₃ = 19%; TiO₂ = 2%.

b)      Sectorul acumularilor de bauxita Maciova-Cavaran este amplasat in partea de vest a bazinului sedimentar cretacic Rusca Montana.

Concentratiile de limonite sunt destul de raspandite, dar bauxitele sunt limitate la un areal mai redus, conturand un camp metalogenetic-campul Ceriul-Bociaci.

Mai spre sud, suprafata de eroziune precenomaniana se cufunda sub depozitul cretacicului superior.

5.Districtul Semenic

Cuprinde acumulari de substante minerale utile asociate formatiunilor cristaline mezometamorfice si intr-o masura mai mica alte tipuri de acumulari asociate ultrabazitelor serpentinizate. Prin toate acestea el aminteste de districtul metalogenetic Sebes-Cibin-Lotru.

a)      Sectorul manganifer Delinesti. Cuprinde concentratii de carbonatii si silicatii de mangan si fier, carora li se asociaza magnetit manganifer si piemontit. Pozitia lor in acelasi complex ca si in Muntii Sebes-complexul micasisturilor-atesta identitatea cu acestea in ceea ce priveste conditiile de formare.

b)      Cimpul ferifer Armenis-Teregova

Acumularile de magnetit sunt situate la 3 km, spre nord si sud de gara Armenis. Compozitia mineralogica: magnetit, pirita, hematit, sideroza. Compozitie chimica: Fe = 27,82%, SiO₂ = 28,07%, S = 21,14%.

c)      Sectorul cu pegmatite Teregova. Este cunoscut intre Slatina-Timis la nord si Globul Craiovei la sud.

Forma de zacamant a pegmatitelor este cea de lentile cu dimensiuni cuprinse intre 1-10 m, filoane si dyke-uri, cu grosimi cuprinse intre 1-10m.

Feldspatul, mineralul economic, este asociat cu cuartul si micele plus turmalin, granati si berli care joaca rolul de minerale accesorii. Exploatate pana in prezent numai pentru feldspat, corpurile pegmatitice din acest sector ar putea in viitor, sa fie luate in consideratie pentru valorificarea muscovitului.

d)      Campul cu cuart Nemanu. Apare la izvoarele Vaii Goletul sub forma de lentile si corpuri filoniene cantonate in micasisturi cu disten, staurolit si granat.

Filoane de cuart, mai sunt cunoscute la Slatina-Timis, dar impurificate cu oxizi de fier.

e)      Campul cu serpentinite talcizate-Parvova. La Parvova, pe valea Pucina, apar lentile de serpentinite talcizate. Compozitia chimica: CaO = 0,72-2,98%, MgO = 14,67-29,08%, SiO₂ = 48,46-77,16%, Al₂O₂ = 4,75%.

6.Districtul Godeanu

Este printre "blocurile de getic" slab metalogenizate. Doar doua tipuri de acumulari se cunosc in cadrul sau; o ocurenta de sulfurii si un sector pegmatitic.

a)      Campul cu sulfuri. Apare in partea centrala a marginii vestice a masivului, principala aparitie este pe Ogasul Cocorilor afluent stang al paraului Baranelului

Sulfurile sunt localizate in roci carbonatice. Compozitie mineralogica: pirotina, blenda, marcasita, calcopirita.

Compozitie chimica: Fe = 24,60%, Fe₂O₃ = 35,17%, S = 12,4%, Cu = 0,27%, Ni = 0,06%, Bi = urme. Rocile carbonatice se plaseaza la partea inferioara a paragnaiselor din zona cu sillimanit.

b)      Sectorul cu pegmatite. Cuprinde relativ numeroase corpuri de pegmatite, grupate in partea inferioara a bazinelor vailor Ideg-Iuta, Frasinica, Smogotin, precum si zona de creasta a Muntilor Godeanu.

Corpurile de pegmatite sunt cu grosimi ce variaza intre 1-10 m si apar mai ales concordante cu pachetele de sisturi cristaline. Genez este similara pegmatitelor din Sebes si Semenic.

In sisturile cristaline atribuite Seriei de Neamtu, apar lentile de minereu manganifer constituite din piroxmangit, rodonit, dannemorit, spessartin, rodocrozit, siderit.

Subprovincia danubiana.

Reuneste acumularile de substante minerale utile cuprinse atat in formatiunile cristaline cat si in sedimentarul autohtonului danubian. Fragmentarea acestuia de catre factorii tectonici, asemenea geticului, nu mai este asa de evidenta, fapt pentru care subdiviziunile sale la nivel de district sunt considerate in functie de actiunea factorilor petrogenetici.In cadrul sau diferentiem o metalogeneza asociata ultrabazitelor serpentinizate si o metalogeneza asociata granitoidelor si migmatitelor asociate precum si una ce apartine cuverturii metasedimentare (formatiunea de Schela).

1. Districtul concentratiilor asociate magmatitelor ultrabazice din Banatul de Sud-Iuti-Tisovita

Se extinde in cadrul ariei de raspandire a serpentinitelor apodunitice si apoperidotitice din sudul Muntilor Almaj.

In acest context petrografic apar lentile de cromit si azbest filonian. Se pot contura doua sectoare metalogenetice, dupa criterii de ordin petrogenetic si mineralogenetic.

a)      Sectorul Plavisevita-Baia Noua inglobeaza ivirile de minereu cromitic de la Plavisevita-Lomuri, Puskarsky. Minereul de crom este alcatuit din cristale si nodule de picotit, cu o coroana de reactie alcatuita la interior din berezowskit, alumoberezowskit si cromit, iar la exterior din clorit.

b)      Sectorul Tisovita-Eibenthal cuprinde partea sudica a masivului serpentinic si inglobeaza acumulari de azbest crisotilic. Crisotilul apare ca filonase cu grosimi ce variza de la mm la cm.

2. Districtul Parang.

Cuprinde acumulari care se raporteaza corpurilor de ultrabazite serpentinizate, sisturilor cristaline aferente Seriei de Lainici-Paius si granitoidelor de Susita si Parang-Latorita.

a) Sectorul cu concentratii de magnetit lichid-magmatic, metamorfozat si acumulari de .azbest amfibolic

1.Campul cu magnetit Coasta lui Rusu -Gauri . Magnetitul apare in corpuri de roci ultrabazice serpentinizate, cantonat in complexul median al sisturilor verzi din "Seria de Tulisa". Magnetitul este insotit de cromit, pirita, calcopirita si pirotina. Analiza chimica a rocii serpntinizate a indicat urmatoarele cintinuturi: oxizi de fier = 8-21%; TiO₂ = 0-2,80%; Ni = 0,06-0,30 si Cr = 0,047-0,00094%.

2.Campul cu magnetit de la Stefanu-Muntianu-Urdele reprezinta tot un produs de diferentiere in situ a corpurolor de roci ultrabazice actualmente serpentinizate, plasate tot la orizontul sud-vestic din "Seria de Tulisa". Magnetitul este insotit de cromit, pirita, calcopirita, pirotina si sulfuri nichelifere plus siderit si hematit.

Analizele chimice au indicat: Fe = 6,40-9,14%; Cr = 0,7-0,985; Ni = 0,11-0,22%; Co = 0,008-0,05%.

3.Campul cu azbest amfibolic de la Urdele-Muntianu cuprinde filonase, lentile si cuiburi de azbest amfibolic asociat cu talc, gedrit si actinot. Deficienta acestui azbest este rezistenta foarte scazuta la rupere: 1,8-2,9 kg/cm².

b) Sectorul concentratiilor cu hematit si magnetit cuprinde acumulari de hematit filonian care reprezinta mobolizari din benzile care apar intercalate in sisturile cristaline ale "Seriei clastice de Valcan" care este strabatuta de granite.

c) Sectorul concentratiilor de grafit de la Baia de Fier grupeaza acumularile de grafit din Seria de Lainici-Paius concentrate in bazinul superior al Oltetului (pe vaile Oltet si Galbenul). Acestea sunt strans asociate cu complexul carbonato-grafitos al Seriei de Lainici-Paius. In acest context lito-petrografic rocile cu grafit apar ca lentile, strate si cuiburi. Ele au maximum de extindere pana la cca 2 km si grosimi cuprinse intre 2-20 m si uneori pana la 100 m.Ivirile de grafit se dispun pe trei aliniamente orientate concordant cu formatiunea cristalina gazda.

Aliniamentul nordic este cel mai important si din el fac parte perimitrele Catalinu si Piscul Boierului (zacaminte in exploatare) si ivirile de pe paraiele Ungurelu si Ungurelasu.

Aliniamentul central este concretizat prin ocurentele fara valoare economica intalnite nai ales in bazinul Oltetului.

Aliniamentul sudic este al doilea ca importanta, alaturi de cateva iviri neinsemnate, aparand zacamantul Rabari. Continutul in carbon din ivirile de sisturi grafitoase variaza intre 10-20%, iar ca accesorii ale sisturilor cu grafit mai apar: pirita, calcopirita si magnetitul.

3.Districtul cu pirofilit din formatiunea de Schela

Grupeaza acumularile de sisturi pirofilitice din cadrul formatiunii de Schela. Acestea apar pe flancul nordic al Parangului, in zona centrala si vestica a acestuia si in sud-estul Muntilor Valcan.

1.Campul Jiet grupeaza nivele de sisturi pirofilitice din complexul intermediar al formatiunii de Schela dni bazinul mijlociu al Vaii Jiet. Pirofilitul apare sub forma de sisturi lenticulare, cuiburi, rar filonase. Se asociaza cu cuart, cloritoid si clorit.

2. Campul Valea Izvorului cuprinde un nivel continuu de sisturi pirofilitice asociate cu sisturi micacee, paragonito-muscovitice, intercalata intre doua complexe de metaconglomerate si metagresii cu antracit.

3. Campul Schela-Vezuroiu reprezinta singurul areal cu acumulari economice de pirofilit. Acesta apare ca sisturi cu structura lipidoblastica, unde alaturi de pirofilit mai apare cloritoid, cuart, antracit dispers.

Subprovincia Platoului Mehedinti

Dupa interpretarile mai noi structura sa actuala este rezultatul unei evolutii geodinamice complexe care a debutat in regim expansiv, ajungand la stadiul papoxismal prin individualizarea unui bazin oceanic-sediul de manifestare a unui magmatism ofiolitic- si s-a incheiat in regim de compresiune, ajungand in Cretacicul superior-Paleogen la constituirea structurii actuale, consecinta a coliziunii.

Platoul Mehedinti constituie un exemplu tipic de unitate geologica in cadrul careia se constata o stransa corelatie intre structura sa si metalogeneza. Observam separarea mai multor districte metalogenetice:

unul in cadrul paraautohtonului de Severin-strans corelat cu complexul de rocii ofiolitice

doua in cadrul petecelor de getic, Bahna si Portile de Fier

3. Districtul Petecului de Bahna reprezinta unul din blocurile detasate din microplaca getica in timpul procesului de convergenta a acesteia cu microplaca danubiana, intre ele interpunandu-se paraautohtonul de Severin. Din punct de vedere genetic metalogeneza din Petecul de Bahna poarta pecetea procesului de polimetamorfism, care a afectat complexele de roci cristaline din acest spatiu; deci avem de a face cu diferentiate metamorfice, dat fiind dispunerea oarecum grupata in structura districtului si unitatea lor din punct de vedere calitativ metalogenetic.

a) Sectorul cu diferentiate pegmatitice si cuartolitice grupeaza ocurentele de pegmatite din jumatatea nord-vestica a spatiului ocupat de formatiunile cristaline mezometamorfice din Peticul de Bahna. Perimetrele in care s-au semnalat ocurentele de pegmatite sunt:

- Izverna-Siliste-Turtaba-Gheorghesti

- Valea Ghergheritului-Valea Topolnita

- Izvoarele Vaii Bahna

- Culmea Calinovatului

- Izvoarele Vaii Taravat (punctul "La Metereze")

- Izvoarele Vaii Mari (afluent al Cernei) si Vf. Pietrele Albe (pe un afluent al Vaii Tatavat / punctul "Trei Cucuie"

- Intre Vaile Racovat si Tarovat

- Intre Valea Satului si Valea Ilovita

Tipurile de pegmatite, din punct de vedere mineralogic, sunt urmatoarele:

a)      cu microclin, plagioclaz, muscovit si biotit - caracteristica a peste 80% din totalul corpurilor intalnite;

b)      cu microclin, cuart, muscovit si biotit;

c)      cu plagioclaz, cuart, muscovit si biotit

In general corpurile de pegmatite sunt concordante, lenticulare, budinate si sunt localizate in gnaise plagioclazice si cu microclin.

b) Campul cu sisturi manganifere si mineralizatii de fier si cupru Ciresu

Reprezinta o arie restransa spatial doar in perimetrul comunei Ciresu si consta din sisturi manganifere care apar concordante cu structura unitatii Bahna, intre satele Ciresu(nord) si Bunoaica(sud).

Mineralele manganifere apar fie in cadrul micasisturilor fie in cadrul cuartitelor.

Micasisturile contin cuart, biotit, minerale opace(oxizi) si granat manganifer pe cand cuartitele contin insa spessartin pana in jur de 40%.

Forma de zacamant este cea de lentile, strate budinate ce sunt dispuse concordant cu foliatia gnaiselor care le cantoneaza. Deci roca gazda este gnaisul microlitic.

Compozitia mineralogica este determinata de prezenta magnetitului caruia i se asociaza hematitul.

Analizele chimice indica un continut variabil de fier total de la 5-16%; MgO = 0,2-4%; TiO = 0,8-1,4%; SiO = 50-63%. Magnetitul a aparut alaturi de microclin ca urmare a reactiei de descompunere a biotitului dupa schema: Biotit bogat in fier à microclin + magnetit + apa.

Districtul Petecul Portile de Fier

Cuprinde acumulari de tip pegmatitic-consecinta procesului de diferentiere metamorfica, dar si acumulari cu caracter mai particular-sulfuri si sulfoarseniuri cu aur si argint.

Se intalnesc doua sectoare:

-Sectorul cu diferentiate metamorfice cu caracter pegmatitic si cuartolitic

-Sectorul cu mineralizatii tecto-genetice de sulfuri si sulfoarseniuri cu aur si argint

Districtul asociat ofiolitelor unitatii de Severin

Este singura unitate metalogenetica care se poate contura in cadrul paraautohtonului de Severin in cadrul careia masele de roci ce alcatuiesc complexul ofiolitic apar in amestec tectonic cu roci sedimentare si metamorfice. Se contureaza doua sectoare metalogenetice :

-Sectorul cu mineralizatii pirito-cuprifere Baia de Arama format din campurile: Cauna-Ponoare, Varful Gorunului-Dealul Ocnelor, Baroaia-Magura

-Sectorul cu azbest si oxizi de fier din cadrul serpentinitelor cuprinse intre Obarsia Closani si Podeni.

Subprovincia banatitica din Carpatii Meridionali

Acumularile de substante minerale utile apar in stransa relatie cu aliniamentele petrogenetice laramice din partea vestica a Carpatilor Meridionali. Procesul de metalogeneza care a insotit activitatea magmatica a avut un caracter complex imbracand fie un caracter evolutiv de la stadiul pneumatolitic la hidrotermal, fie constituind numai acumulari hidrotermale de tip porphyry copper.

Este alcatuita din 3 districte metalogenetice:

-Districtul Moldova Noua-Ocna de Fier-Tincova cu sectoarele:

Ocna de Fier-Tincova cuprinde campul metalogenetic: Ocna de Fier-Dognecea

Oravita-Moldova Noua cuprinde: campurile metalifere Oravita si Moldova Noua

campurile metalogenetice Ciclova si Sasca Montana

-Districtul Bozovici-Ruschita cu sectoarele:

Aschiuta-Varnita-Ruschita care cuprinde campurile metalogenetice: Ruschita, Varnita, Aschiuta

Lapusnicul Mare-Sopot care cuprinde campurile metalogenetice: Lapusnicul Mare, Cioaca-Brazilor, Valea Nasovat-Lilieci

-Districtul Mraconia-Lapusnicelul cu campul metalogenetic Valea Cernei-Toplet

a) mineralizatiile de la Mraconia

b) campul metalogenetic Valea Cernei-Toplet

c) mineralizatiile de la Turnu-Ruieni

Provincia metalogenetica a Muntilor Apuseni

Unitatea metalogenetica a Muntilor Apuseni-individualizeaza o unitate de tip alpin-carpatic, cu caractere specifice pe de o parte si cu caractere comune cu celelalte unitati carpatice de pe teritoriul romanesc, pe de alta parte.

Ea concretizeaza, in esenta ei, o unitate de subductie cu o metalogeneza corespunzatoare la nivelul cretacicului superior, asociata magmatismului banatitic, dar cuprinde si concretiuni de substante minerale utile aferente formatiunile cristaline prealpine, regenerate tectonic in orogeneza alpina, precum si acumulari metalifere specifice stadiului de expansiune-asociate magmatitelor ofiolitice.

In plus, activitatea vulcanica neogena si zacamintele asociate, pledeaza pentru continuarea evolutiei unitatii Apusenilor in regim de convergenta, dar modelele geodinamice avansatepentru explicarea acestei situatii sunt inca discutabile. Pe fondul actiunii factorilor crustali majori-divergenta, convergenta si fracturile crustale, au actionat factorii locali-petrogenetici si tectonici care au determinat individualizarea unitatilor metalogenetice de rang inferior-districte, sectoare, campuri si corpuri metalogenetice in cadrul Muntilor Apuseni.

Unitatile metalogenetice la nivel de subprovincie, au pe de o parte, caracter prealpin fiind asociate terenurilor cristaline si pe de alta parte sunt alpine, determinate de procesele geodinamice si paleoclimatice. Diferentierea in cadrul acestora, in districte si sectoare se face pe baza criterilor de ordin petrografic, tectonic etc.

In consecinta, in cadrul provinciei metalogenetice a Muntilor Apuseni putem separa urmatoarele subprovincii: subprovincia Apusenilor de Nord, subprovincia asociata magmatitelor mezozoice, subprovincia banatitelor, subprovincia asociata vulcanitelor.

Subprovincia Apusenilor de Nord

Cuprinde acumulari de substante minerale utile asociate, atat mezometamorfitelor Seriei Somes-sulfuri si pegmatite-cat si epimetamorfitelor-retromorfe-sulfuri de cupru si pirita; acumulari metalifere se cunosc si in Seria Baia de Aries cat si asociate granitoidelor hercinice din Muntilor Highis-Drocea. Dupa criterii de ordin petrogenetic tectonic si paleoclimatic in cadrul Subprovinciei Apusenilor de Nord se pot subdiviza:

-Districtul metalogenetic Gilau

-Districtul asociat cristalinului Baia de Aries

-Districtul asociat granitoidelor din Muntii Highis-Drocea

-Districtul concentratiunilor exogene formate pe calcare mezozoice

Districtul metalogenetic Gilau, cuprinde doua sectoare cu acumulari de substante minerale utile: unul cu sulfuri si altul cu pegmatite. Cel cu sulfuri cuprinde corpuri de mineralizatii polimetalice si pirito-cuprifere, afiliate Seriei de Somes. Ele au fost pana in prezent cercetate cu lucrari miniere si foraje in regiunea Scrind-Rachitele.

In acord cu ceea ce cunoastem pana in momentul de fata, putem separa doua campuri metalogenetice in cadrul Sectorului cu mineralizatii polimetalice si pirito-cuprifere.

1. Campul metalogenetic cu acumulari de minereuri polimetalice afiliate nivelelor bazale ale Seriei de Somes de la bazinul V. Alunis si Leurdis. Minereul plumbo-zincifer, apare ca lentile si stratoid, concordant cu sistuozitatea cea mai bine exprimata, din metamorfitele Seriei de Somes. Lucrarile executate pana in prezent au evidentiat existenta mineralizatiei pe mai bine de 750 m, pe o directie NE-SW, cu grosimi de la 0,2-1,5 m. Mineralizatia este cantonata in sisturi cuarto-feldspatice-porfirogene si este alcatuita din pirita, mispichel, blenda, galena, pirotina, calcopirita, tetraedrit si in mica masura marcasita si hidroxizi de fier secundari.

Continuturi medii: Cu = 0,25%; Pb = 1,86%; Zn = 5,3%; Au = 1,34 g/t.

2.Campul metalogenetic Gingineasa-Paraul Negru, cuprinde 15 lentile cu mineralizatii pirito-cuprifere, extinse pe un areal de circa 20 km² si avand o grosime ce variaza intre 0,5-38 m.

Rocile gazda ale mineralizatiei sunt: sisturile micacee cuartitice, sisturile clorito-sericitoase, provenite prin retromorfozarea mezometamorfitelor Seriei de Somes.

Mineralele metalice din alcatuirea minereului sunt: pirita, mispichelul, calcopirita, pirotina si magnetitul.

Sectorul cu pegmatite-Muntele Rece-V. Iarei

Compozitia mineralogica a pegmatitelor este: feldspat, cuart, muscovit si turmalina, cu rol accesoriu mai apar: granat, magnetit si rar de tot beril. Importanti din punct de vedere economic sunt: feldspatul si cuartul, iar in viitor poate turmalina.

Cele mai importante acumulari sunt la Muntele Rece si V. Iara. Acestea sunt alcatuite din feldspati, cuart, muscovit, granat si turmalina. Perspectiva lor este conditionata si de gradul de izolare care in corelatie cu alti factori economici (forestieri etc.), influenteaza eventuala lor deschidere spre valorificare economica.

Districtul metalogenetic asociat sisturilor cristaline mezometamorfice Baia de Aries

In sisturile mezometamorfice ale Seriei Baia de Aries, mai ales la nivelul complexului cu calcare cristaline si amfibolite, sunt de mai multa vreme cunoscute acumulari de minereu de fier si de mangan; ele au fost considerate in trecut ca fiind consecinta unor substitutii metasomatice determinate de activitatea magmatica neogena.

Urmare a fragmentarii geologice alpine, azi acestea concretizeaza doua unitati metalogenetice de rang inferior: Sectorul Runc-Salciua si Campul metalogenetic Dealul Baiesilor.

Sectorul metalogenetic cu carbonati si silicati de fier si mangan Runc-Salciua

Corpurile de minereu de fier si mangan din acest sector se dispun de-a lungul a doua aliniamente cu orientare NE-SV. Cel vestic este jalonat de ivirile de la Runc si Dl. Bujorul (acestea au facut in trecut obiectul unor lucrari de exploatare). Cel de al doilea, estic, se extinde din nord-bazinul V. Salciutei si Culmea Dobos-spre sud unde apar mai multe iviri, in zona com. Cioara. Cele doua aliniamente par sa apartina aceluiasi nivel de mineralizatii prinse intr-o structura sinclinorie avand flancurile interceptate de eroziune. Au aspect de filon-concordant, avand o lungime de 200 m si o extindere pe verticala pana la 700 m, iar grosimea de 30-120 m. Minereul este hematitic cu aspect poros, friabil si contine in jur de 60% Fe.

Corpurile mineralizate de la Salciuta si Dobos, localizate tot in mezosisturi, reprezinta palarii de fier ale unor acumulari concordante-lentile si strate cu grosimi pana la 2,5 m.

Minereul, preponderant de mangan, cuprinde: piroluzit, braunit, hausmanit, magnetit si hidroxizi de fier. In ariile cu mineralizatii se mai citeaza: augit, biotit, vezuvian, tremolit, wollastonit, granat, apatit, carbonati, cuart si sulfuri + sideroza si calcit.

Campul cu acumulari de fier si mangan-Dealul Baiesilor

Mineralizatiile se dezvolta cu un caracter stratoid pe circa 1200 m, cu o grosime de pana la 1,5 m in cadrul sisturilor cristaline mezometamorfice, in stransa asociere cu calcarele cristaline si amfibolice cuprinzand sideroza, hidroxizi de fier si mangan, acestia s-au si exploatat in trecut.

Iviri izolate: se citeaza existenta unui filon cu multa pirotina, cunoscut pe circa 2 km la NW de localitatea Buru.

Districtul concentratiilor asociate granitoidelor din Muntii Highis-Drocea

Cuprinde mineralizatii cuprifere cantonate in sisturile cristaline epimetamorfice raportate sisturilor de Paiuseni si in granitele si rocile alcaline tardiorogene care afecteaza Seria de Paiuseni. Consecinta activitatii postmagmatice a fost formarea filoanelor de cuart si carbonati in care apar: calcopirita, pirita, hematit + uneori blenda, galena. Se pot delimita doua sectoare metalogenetice: Sectorul Soimus-Highis care cuprinde mineraizatii polimetalice;

Sectorul Secas-Valea Prundului cu mineralizatii polimetalice in cadrul carora calcopirita joaca un rol important, situate in cadrul sisturilor cristaline din extremitatea estica a districtului.

Campul cu pirita Monorastia este restrans ca suprafata, fiind cunoscut doar in bazinele vailor Monorastia si Stramba. Mineralizatiile apar la contactul si in interiorul corpului granitoid. Parageneza este din cuart si pirita. Filoanele de dimensiuni mici sunt insotite de sericizarea zonelor invecinate.

S-a mai citat prezenta monozitului, orthitului, zirconului si daviditului.

Concentratiile exogene formate pe depozite mezozoice

Concentratiile exogene formate pe depozite carbonatice mezozoice reprezinta un exempul tipic de actiune diferentiata a factorului exogen, in conditiile unui substrat diferit compozitional si structural. Astfel, daca in masivele Padurea Craiului si Bihor, concentratiunile exogene-predominant bauxitice, reprezinta primul termen in succesiunea depozitelor cretacice pre-Gosau, in Platoul Vascaului, acumularile reziduale de oxizi de fier si mangan au varsta pleistocena sau chiar cuaternara.

Districtul cu bauxite Padurea Craiului

Bauxita constituie umplutura depresiunilor carstice formate pe suprafata calcarelor neojurasice in perioada dupa tithonicul superior.

Depresiunile cu bauxita s-au format pe seama calcarelor recifale de tip Cornet, Farcu sau Albioara, calcare care prin caracteristicile lor structural-texturale au favorizat formarea unui paleorelief de tip moderat. Depresiunile au forme variate-pungi, firide, crevase, stalpi verticali, fiind adanci de cativa metri si avand o extindere in general de ordinul metrilor sau zecilor de metri.

De regula, bauxitele neocomiene care si-au conservat caracterele primare sunt destul de dure (5-6 in scara Mohs), au o compozitie si structura omogena pe toata grosimea lor si sunt lipsite de stratificatie. Cele mai raspandite varietati ale acestor bauxite sunt: bauxite visinii, bauxite rosu-visinii sau rosii, bauxite oxidice, bauxite ferice sau fero-ferice, bauxite hematitice, bauxite diasporice si mai rar bauxite diasporo-boehmitice.

Existenta mai multor tipuri de calcare recifale, structura lor de detaliu, tectonica locala si in unele situatii actiunea intrusiva a magmatismului banatitic permit diferentierea mai multor campuri de corpuri bauxitifere:

-Campul Ponita-Poieni

-Campul Cornet

-Campul Bratca-Secatura-Ana

-Campul Zece Hotare

Toate acestea cuprind lentile de bauxita cantonate in calcarul recifal de tip Cornet, care a favorizat formarea unui paleorelief de tip moderat.

Urmatoarele campuri: - Racas-Valea Vida

- Rosia-Albioara

- Meziad,

se caracterizeaza prin prezenta bauxitei si a lehmului bauxitifer pe suprafata calcarului recifal intens diagenizat de tip Farcu(nefavorabil prin structura sa pentru formarea unor capcane de tip carstic), si a calcarului oncomicritic de tip lagoon de Albioara, care a favorizat de asemenea formarea unui paleorelief de tip modert, cu dese capcane carstice pe suprafata sa (caracterizare ce nu se aplica campului metalogenetic Meziad).

Districtul cu acumulari de argile limonitice Vascau

Reuneste acumularile reziduale de argile limonitice ce grupeaza campurile de la Moneasa si Calugareni, formate pe dolomitele anisiene. Aceste concentratiuni s-au acumulat in pleistocen sub forma unor pungi de argile galbene, galben roscate sau rosii, care contin concretiuni sau benzi subtiri alcatuite din oxizi si hidroxizi de fier si mangan: goethit, lepidocrocit, hematit, piroluzit si psilomelan.

Subprovincia asociata magmatitelor mezozoice

Reprezinta o subunitate, determinata strict de prezenta magmatismului mezozoic, cu caracter complex-bazic, in partea vestica si marginala nord-vestica si sud-estica precum si cea estica(Muntii Metaliferi). Metalogeneza asociata are un caracter variat, concretizat prin acumulari lichid magmatice si hidrotermale, in partea vestica si centrala a Muntilor Drocea si prin acumulari cu caracter vulcanic-sedimentar, in partea nord-vestica a subprovinciei si hidrotermale in partea sud-estica a acesteia.

In consecinta se pot contura 3 districte in cadrul acestei subprovincii:

-Districtul Drocea-Rosia Noua, cu fier si sulfuri

-Districtul Parnesti-Soimus-Buceava, cu mangan

-Districtul Tamasesti-Dealul Mare, cu mangan si sulfuri polimetalice

Districtul Drocea-Rosia Noua este cel mai important ca extindere si cuprinde atat: acumulari de titanomangnetit, insotit de ilmenit si uneori ulvospinel, cat si acumulari de sulfuri, in special pirita. Mai multe sectoare si campuri restranse, izolate se pot separa in cadrul acestui district precum si un sector metalogenetic.

Campul cu titanomagnetit Cazanesti-Ciungani

Corpurile de minereuri cu titanomagnetit se plaseaza intr-o panza intrusiva cu caracter gabbroidic pe o suprafata de circa 5 km². In baza, este un orizont de gabbrou cu titanomagnetit vanadifer, care in zona marginala poate avea grosimi de 30-40 m cu tendinta de efilare spre centrul intruziunii.

Mineralele utile sunt: titanomagnetit vanadifer, ilmenit si ulvospinel(doar la Ciungani), cantitatea de magnetit poate ajunge pana la 15%.

Campul Almas-Saliste inglobeaza acumulari similare ca forma, incluse intr-un corp gabbroic, mai mic decat precedentul, cu aspect de dyke. In partea superioara a intruziunii s-au separat: o zona din gabbro cu diopsid si anortozite urmata in adancime de o zona cu stratificatie ritmica, in cadrul careia se disting 3 nivele principale, mai mult sau mai putin continui, de gabbrouri, hyperite si dolerite, care alterneaza intre ele. Acumularile de titanomagnetit vanadifer apar in nivelul intemediar. Grosimea cumulata a benzilor de gabbro cu magnetit nu depaseste 20 m.

Parageneza este aceeasi ca la Cazanesti minus ulvospinelul iar continutul in magnetit ajunge pana la 12%.

Campul cu titanomagnetit Almasel este plasat intr-un corp lacolitic asimetric de gabbro. Pe rama de NV a acestuia este o fasie lunga de circa 300 m cu o grosime de aproximativ 15 m, bogata in oxid de fier. Continutul mediu in titanomagnetit vanadifer si ilmenit este de circa 8%.

Campul cu titanomagnetit Toc are o extindere mai mare decat precedentele. Acumularile de oxizi de fier se plaseaza in doua separatii inguste de gabbrou, din cadrul unui corp cu caracter de lacolit. Continutul cu titanomagnetit ajunge pana la 20%.

Campurile Baia si Dumbravita cuprind corpuri de gabbrouri de dimensiuni mici. La Dumbravita intr-un corp filonian, cu grosime de 2 m, continutul in oxizi atinge 22%, dar rezervele sunt mici, de unde si importanta economica incerta.

Campul metalogenetic Savarsin - V. Baniesului cuprinde nivele de dimensiuni reduse de oxizi de fier intercalate intr-un mic corp de gabbrou.

Campul metalogenetic cu titanomagnetit Julita este si el redus ca extindere, titanomagnetitul aparand intr-un mic corp de gabbrou.

Privitor la perspectiva districtului ferifer-lichid-magmatic Drocea - Rosia Noua sunt de retinut: datele geofizice au relevat anomalii magnetometrice si gravimetrice in sectorul SE sub masa de bazalte.

Sectorul cu pirita si sulfuri de cupru si nichel Cazanesti - Rosia Noua - Pietris

Filoanele au dimensiuni reduse. Uneori apar si volburi cum este cea de la Rosia Noua in V. Hanuleasa. Parageneza este: pirita, calcopirita, cuart si calcit.

In partea sud-estica, in campul Rosia Noua, parageneza este alcatuita preponderent din magnetit, pirita si calcopirita. Mai apar curent hematit, clorit, epidot, blenda, galena, tetraedrit, marcasita, bornit, calcozina, malachit si azurit.

Minereul nichelifer de la Ciungani, este asociat cu intruziunea de gabbrou si consta din magnetit, pirotina, pentlandit, bravoit si pirita-ca impregnatii si filonase.

Geneza discutabila -lichid-magmatica sau

-hidrotermala-legata de activitatea banatitelor.

Se pot contura in cadrul acestui sector urmatoarele campuri:

a) Rosia Nou - Troas-cu pirita

b) Pietris - Toc - filoane cu pirita la Pietris si palaria de fier la Toc

Cu caracter izolat sunt campurile: Dumbravita, in estul districtului si Almas - Saliste, in estul acestuia.

Districtul Parnesti - Soimus - Buceava

Cuprinde acumulari de mica amploare, localizate in formatiunile neocomiene de pe rama nord-vestica a masivului Drocea. Corpurile de minereu sunt alcatuite din piroluzit si manganomelan ca produse de alteratie(halmirolitica) a piroclastitelor. Se pot contura: Campul cu oxizi si hidroxizi de mangan Parnesti si Campul cu oxizi si hidroxizi de mangan Buceava. Sunt neeconomice in etapa actuala.

Districtul Tamasesti - Dealul Mare. Metalogeneza acestuia este mai complexa avand atat un caracter manganifer cat si polimetalic. Are caracter liniamentar si se plaseaza in partea central sud- estica a masivului Drocea - continandu-se si in M.Metaliferi(Dealul Mare).

Subprovincia concentratiilor asociate magmatismului paleogen (banatitic)

In aceasta subunitate a Muntilor Apuseni sunt cuprinse acumularile de substante minerale utile asociate corpurilor eruptive hipoabisice, apofizelor sau filoanelor de roci eruptive. Repartitia concentratiunilor, atat in cadrul Apusenilor de Nord cat si a Apusenilor de Sud, apartenenta lor atat la tipul de mineralizatii pirometasomatice cat si hidrotermale, a permis separarea a doua districte ce grupeaza acumulari pirometasomatice si hidrotermale, precum si un sector mai izolat in partea estica a Apusenilor de Nord-Baisoara.

Districtul Savarsin - Cerbia - Magureaua Vatei cuprinde concentratiunile de pirita si molibdenit grupate in campurile metalogenetice Savarsin si Cerbia, precum si acumularile de magnetit de la Magureaua Vatei.

Campul Savarsin-Temesesti se situeaza in jumatatea nordica a corpului granodioritic de la Savarsin. Mineralizatia hidrotermala de pe V. Ciumanilor este localizata in doua grupe de filoane: unul principal orientat NV-SE cu grosimi in jur de 1 m si altul suprapus orientat NE-SV mai putin important. In primul sistem de filoane mineralizatia este alcatuita din pirita, molibdenit, rar calcopirita, blenda, galena totul intr-o ganga de cuart.

Cel de al doilea sistem filonian cuprinde pirita si molibdenit, insa acesta si sulfurile polimetalice apar in cantitati subordonate. Ganga, pe langa cuart, mai cuprinde si calcit.

Perspectiva acestui camp metalifer nu este inca elucidata, in eventualitatea unor indicatii mai favorabile mai pot fi luate in discutie si ivirile de pe V. Belorii, P. Calului, V. Mare si V. Raschi.

Campul Cerbia-Micanesti inglobeaza ivirile cu mineralizatii situate in jumatatea de nord-vest a corpului granitic de la Cerbia. Mineralizatia, reprezentata prin filoane de mici dimensiuni este alcatuita din pirita, putin molibdenit si rare sulfuri polimetalice intr-o ganga de cuart.

Campul metalogenetic Magureaua Vatei are o importanta mica si cuprinde acumularile de magnetit din skarnele de la contactul corpului granodioritic cu calcarele jurasice din vestul sau. Magnetitul apare in corpuri neregulate cuprinse in skarne cu granati, cu granati si wollastonit si cu granati si piroxeni. Conditiile geologice si datele economice, cunoscute in prezent, nu-i confera vreo perspectiva economica.

Districtul cu acumulari pirometasomatice si hidrotermale Bihor

Cuprinde metalogeneza asociata magmatitelor banatitice din cuprinsul Masivului Bihor. Ca si in alte sectoare ale Apusenilor de Nord dispunerea acumularilor metalifere este mai putin evidenta din punct de vedere liniamentar, asa cum s-a constatat in Banat sau chiar in Apusenii de Sud.

Nodul metalogenetic Baita Bihorului

Constituie cea mai importanta manifestare a metalogenezei asociata banatitelor din Muntii Apuseni. In acelasi timp, aici exista un mare numar de specii minerale (circa 90), din care unele au fost descrise pentru prima data in lume(rezbanytul, szajbelytul sau ascharitul si kotoitul).

Metalogeneza, in special de Mo si Bi, carora li se asociaza acumulari de W, Cu si B, a avut conditii favorabile de concentrare, ca urmare a interactiunii unor factori locali cu caracter tectonic (contactul Blidar si o serie de fracturi locale pe care s-au localizat roci filoniene), magmatic (plutonul laramic si rocile filoniene asociate) si litologic (calcare noriene si dolomitele carniene din cadrul Panzei de Codru).

Mineralizatiile de Bi sunt asociate skarnelor wollastonitice si sunt constituite din bismutina, galenobismutina, aikinit, tetradymit, casolit, emplactit, bismut nativ, joseit, grunlingit si maldonit. Cu aceste mineralizatii se asociaza uneori scheelit si minerale de cupru.

Mineralizatia de Mo are caracter diseminat in cadrul skarnelor grosularice. Molibdenitul de aici contine uneori mici cantitati de reniu.

Mineralizatiile polimetalice de Cu, Pb si Zn sunt localizate in dolomitele carniene si apar fie dispuse in lungul contactului Antoniu (la Baia Rosie, Gustav, Bolfu-Tony), fie sunt localizate la contactul dintre rocile eruptive filoniene si dolomite (Hoanca Motului, Pregna, Ferdinand, Plescuta). In zona de imbogatire secundara a mineralizatiilor alcatuite din calcopirita, blenda si bismutina apar bornit, calcozina, digenit si covelina; in zona de oxidatie apar cupru nativ si malachit.

Mineralizatiile de B sunt strans asociate cu skarnele magnezifere fiind alcatuite fie din carbonati, ludwigit, ascharit si kotoit (tipul vargat) sau din carbonati, kotoit si ascharit (tipul alb). Sectorul cu acumulari pirometasomatice si hidrotermale de magnetit si sulfuri Luncsoara-Brusturi

In cuprinsul sau sunt reunite acumularile de mineralizatii polimetalice din partea sudica a Muntilor Bihor, fiind asociate corpurilor si filoanelor de banatite si lamprofire. Mineralizatiile polimetalice sunt controlate de intruziunile de banatite aparand la contactul acestora cu formatiunile cristaline ale Seriei de Biharia sub forma de impregnatii in sisturile inconjuratoare sau filoane (in interiorul corpurilor intrusive).

Un hidrometasomatism intensiv a afectat atat rocile metamorfice cat si dykeurile banatitice, rezultand pe langa mineralizatii de Cu, Pb si Zn variate minerale nemetalice de neoformatie (feldspat potasic, actinolit, epidot, biotit, cuart, sericit, clorit, minerale argiloase, zeoliti, carbonati si baritina). Mineralizatia este localizata atat de-a lungul sistuozitatii si planelor de clivaj ale rocilor cristaline, cat si in filoane. La Brusturi, filoanele cu orientare NV-SE, sunt localizate la marginea dykeului banatitic. Componentii majori sunt blenda, calcopirita si galena. In alcatuirea mineralizatiei polimetalice, mai participa insa variate minerale a caror succesiune cronologica este: magnetit, hematit, pirotina, mispichel, lollingit, bornit, enargit, tetraedrit, blenda, calcopirita, galena si marcasita. Este o corelatie intre depunerea sulfurilor si alteratia de tip sericitic, intre formarea oxizilor de fier si asociatia feldspat potasic - epidot - actinot; baritina si zeoliti reprezentand ultimele depuneri ale perioadei de mineralizare.

La sud de Brusturi, pe Raul Mic, mineralizatia polimetalica capata caracter aurifer, in timp ce la nord de Brusturi se mentine caracterul polimetalic al metalogenezei avand insa o nuanta mai cuprifera.

O particularitate a acestui sector metalogenetic este data de ocurenta de pe Paraul Sipot, unde mineralizatia polimetalica si cuprifera cuprinde minerale de Co, Ni strans asociate cu minerale de Bi, Ag si Cu (skutterudit, safflorit, pirotina, pirita, magnetit, hematit, nichelina, jamesonit, galena, marcasita, cobaltina, cloantit, calcozina, bismutina, calcopirita, bornit, blenda, aur si argint).

Sectorul metalogenetic Baisoara

Cuprinde acumularile de magnetit si de mineralizatii polimetalice asociate skarnelor de la Baisoara si Masca. Acestea sunt asociate unor mici corpuri si dykeuri banatitice care in aria de contact dintre metamorfitele de Gilau si sedimentele cretacice, penetreaza atat mezometamorfitele Seriei Baia de Aries cat si formatiunile sedimentare Permiene, Cretacice si Eocene. Aureola de contact a magmatitelor banatitice este formata din corneene si skarne. Skarnele magneziene si calcice contin concentratiuni de magnetit si ludwigit. Sulfurile, mai tarzii, sunt concentrate preferential in skarne piroxenice.

Mineralizatiile de fier (12-78% Fe) apar in imediata apropiere a dykeurilor banatitice sau in zona apicala a intruziunilor minore. Ele se localizeaza in partea centrala si sudica a campului metalogenetic, fiind cunoscute la Masca Baisoara, Masca si Cacova Baisoara. Constau din magnetit compact caruia i se asociaza pirita si pirotina, sporadic se citeaza ludwigit si szajbelit.

Mineralizatiile polimetalice apar in extinderea celor de oxizi de fier si in general mai la distanta de intruziuni. Ele sunt reprezentate prin zacamantul Lita Baisoara, care se plaseaza in pseudoskarne epidotice, in skarne, precum si in roci sedimentare senoniene sau in granodiorite-dacite porfirice hidrotermalizate. Se prezinta ca lentile, corpuri neregulate, cuiburi, filonase, stockwerkuri si impregnatii.

Alcatuirea mineralogica este complexa: pirita, blenda, pirotina, calcopirita, molibdenit, mispichel, cubanit, mackinawit, galena, tetraedrit, boulangerit, marcasita, bornit, covelina, limonit, malachit, azurit. Intre mineralele nemetalice se citeaza ca abundent calcitul.

Subprovincia metalogenetica asociata vulcanismului neogen

Activitatea vulcanica neogena care s-a desfasurat in partea sudica a Muntilor Apuseni in intervalul Badenian-Pliocen a prilejuit manifestarea unei ample metalogeneze, cu o specificitate genetica remarcabila-hidrotermala, si cu caracterstici calitative care i-au asigurat de mult celebritatea; auro-argentifera si mai nou evidentiata, porphyry copper.

Atat activitatea vulcanica cat si cea metalogenetica au fost riguros conditionate de caracteristicile structurale ale fundamentului Apusenilor de Sud si ale partii sud-vestice a Apusenilor de Nord. Fracturile crustale pre-tertiare, care au fost reactivate, in acest timp, mai ales cele orientate NV-SE, au dus la individualizarea unor bazine cu caracter intracontinental: Brad-Sacaramb, Zlatna-Stanija, Rosia Montana-Bucium si Valea Muresului. Ultimul este jalonat de marea fractura crustala a Muresului orientata E-V. Individualizarea acestor unitatii geologice a avut drept consecinta desfasurarea a trei cicluri de vulcanism.

Dintre acestea, doar in legatura cu cel de al doilea ciclu s-a desfasurat o activitate metalogenetica. In prima faza a acestui ciclu, metalogeneza a avut caracter auro-argentifer, fiind in legatura cu andezitele cuartifere de Cainel si cu dacitele de Rosia Montana. In aceasta etapa sau format zacamintele de Au si Ag Baita, Draica, Cainel, Rosia Montana.

Faza urmatoare de metalogeneza, cea mai importanta, este reprezentata in toata subprovincia metalogenetica neogena din cuprinsul Muntilor Metaliferi. Ea este in legatura cu andezitele cuartifere de Barza si Sacaramb si are caracter auro-argentifer polimetalic si porphyry copper (Barza, Arama, Corabia, Rosia Poieni etc.).

Ultima faza este mult mai restransa, fiind reprezentata doar prin aparitii minore de sulfuri de cupru si prin sulfosaruri, cum sunt si acelea cu Te si Ge ce se intalnesc in legatura cu corpurile de andezite cuartifere de Coasta Mare.

Repartitia in spatiu a metalogenezei este la nivel regional controlata de sistemul de fracturi care a conditionat localizarea corpurilor vulcanice; local insa mineralizatiile sunt strict controlate de conductele vulcanice (neckuri, cosuri, corpuri subvulcanice).

Interpretarile mai noi, in spirit "plate tectonics", considera vulcanismul neogen cu caracter calco-alcalin ca reprezentand o manifestare tipica de subductie, urmare a subducerii partii sudice crustei oceanice din bazinul estic sub structura arcului insular matur al Apusenilor de Sud.

Metalogeneza neogena, caracterizata prin filoane si stockwerkuri auro-argentifere, care apar strans asociate cu corpurile vulcanice, a fost relativ recent completata prin evidentierea acumularilor de tip porphyry copper. Dupa cum s-a aratat acestea se raporteaza modelului dioritic, avand caracter Cu-Au (Bucium-Tarnita, Rovina, Valea Morii, Musariu) sau Cu-Mo (Au) (Deva, Rosia Poieni); reprezentand in consecinta un argument convingator din punct de vedere metalogenetic, in sprijinul interpretarilor geodinamice.

Deci ceea ce este comun tuturor manifestarilor metalogenetice din subprovincia neogena este pe langa varsta neogena, acelasi tip de control structural al unitatilor metalogenetice precum si aceleasi caracteristici calitative, practic pe tot cuprinsul subprovinciei; auro-argentifere si porphyry copper.

Ca urmare, in cadrul subprovinciei metalogenetice asociate vulcanitelor neogene, se pot contura urmatoarele districte: Brad-Sacaramb, Zlatna-Stanija, Rosia Montana-Bucium, precum si doua campuri metalogenetice independente: Baia de Aries si Deva.

Districtul metalogenetic Brad-Sacaramb

Districtul Brad-Sacaramb, reprezinta unitatea teritoriala cea mai extinsa din cadrul subprovinciei metalogenetice asociate vulcanitelor neogene. Structural el constituie un bazin posttectonic ce fragmenteaza partea estica a masivului ofiolitic Drocea-Techerau si formatiunile mezozoice. Sistemul dominant de fracturi, care de altfel au si imprimat configuratia actuala a bazinului sunt cele orientate NV-SE. Multe din aceste edificii complexe sunt caracterizate prin sectoare centrale prabusite, materializand arii clare cu caracter calderean asa cum este cazul la Barza, Caraci, Corburea-Cerburea, Valisoara, Cetras, Macris, Sacaramb si Cainel.

Acumularile de mineralizatii cu caracter filonian - cele auro-argentifere si de coloana mineralizata - cele porphyry copper, sunt localizate in chiar structurile vulcanice - in spatiul conductelor acestora, sau sunt amplasate in intruziunile hipoabisice-subvulcanice, in cazul impregnatiilor cuprifere. Aceasta caracteristica ne permite separarea de campurile metalogenetice simple, cand mineralizatiile sunt intr-o singura structura vulcanica (Caraci, Cainel etc.) si grupe de campuri-noduri metalogenetice, cand acumularile sunt localizate in aparate vulcanice complexe-Barza, Trestia-Magura, etc. Din punct de vedere spatial se poate vorbi de campuri metalogenetice aferente marginii sud-vestice a bazinului-Caraci, Barza,Cainel, Baita, Trestia-Magura si campuri aferente marginii nord-estice a bazinului Bucuresci-Rovina, Duba, Corburea-Cerbura, Vaisoara, Macris-Cetras.

Campurile de pe latura sud-vestica a districtului Brad-Sacaramb

Campul metalogenetic Caraci

Metalogeneza din cadrul campului metalogenetic Caraci este controlata spatial de geometria structurii vulcanice, care, asa cum am amintit, constituie o caldera. Mineralizatia, numai cu caracter auro-argentifer, se prezinta sub forma de filoane si coloane de brecie mineralizate, care se dispun pe un aliniament orientat NV-SE. Principalele filoane care au fost in trecut exploatate sunt: Lunca, Galost, care constituie in fapt un sistem filonian, Ana, Emma, Maruntului, Zdraholtului, Adam de Jos si de Sus, Ulman, Traian. In plus, au fost conturate si stockuri cum ar fi: Petru si Pavel, Baia lui Potop. Filoanele s-au dovedit a fi constituite dintr-o umplutura caolinoasa, impregnata cu aur nativ (dispersat fin sau sub forma de paiete, foite, cuiburi).

Telururile au fost citate doar rar (sylvanit, nagyrit), iar sulfurile au avut o frecventa mica (pirita, blenda, calcopirita, galena, rar alabandina).

Nodul metalogenetic Barza

Constituie cea mai importanta concentratiune metalogenetica din cadrul districtului Brad-Sacaramb, formata ca urmare a interactiunii sistemului de fracturi NV-SE cu fracturile din sistemul E-V. Suntem in prezenta unui veritabil nod metalogenetic, alcatuit din mai multe grupe de filoane aurifere si subordonat polimetalice, precum si din cateva coloane mineralizate de tip "porphyry copper", toate reunite in structura complexa a stratovulcanului Barza, constituita dintr-o succesiune de curgeri de lave si piroclastite andezitice, care constau intr-o prima faza din andezite si andezite cuartifere cu hornblenda si hipersten, in cadrul carora s-au intrus un numar important de subvulcani, a caror dispunere este controlata spatial de doua aliniamente tectonovulcanice.

Aceste corpuri intruzive au in alcatuirea lor hornblenda si biotit, minerale indicatoare a prezentei apei in alcatuirea sistemului magmatic, din a carui evolutie a rezultat si o neobisnuit de importanta metalogeneza. Cele mai importante corpuri intruzive, in relatie cu care s-a manifestat o intensa metalogeneza, sunt cele de la Musariu Nou, Valea Morii Noua si Magura.

Metalogeneza nodului metalogenetic Barza, este centrata atat pe aceste corpuri intruzive cat si in jurul corpurilor andezitice cu caracter de stalp vulcanic.

Campul filonian-Barza

Constituie unitatea reper a nodului metalogenetic, acumularile sale, cu caracter filonian, fiind localizate in jurul stalpului andezitic Barza. Unele dintre acestea au fost exploatate din cele mai vechi timpuri, azi zestrea campului fiind mereu innoita si amplificata prin descoperirea, pe langa noi filoane aurifere, a noi mineralizatii cum sunt cele de tip porphyry copper de la Musariu Nou si Valea Morii Noua.

Primul grup de filoane din campul filonian Barza este Ruda-Barza, plasat la marginea sud-estica a stalpului andezitic Barza. Este cunoscut inca din epoca romana. Filoanele principale sunt: Ruda, Kronsulft, Miheli, Sofia, Magdalena, Francisca, Iosefi10, Tinca 80, 142, toate cu aur liber muschiform, compact, paiete, sau inglobat in calcit si cuart. Sulfurile au o insemnata participare la alcatuirea filoanelor.

Grupul de filoane Valea Morii Noua, este in corpul intruziv cu acelasi nume. Radacina sa se afla in formatiunile ofiolitice spre suprafata, unde traverseaza stratele formatiunilor badeniene si stratovulcanul Barza devine evazat.

Este constituit din andezite si andezite cuartifere cu hornblenda si hipersten, si a fost cercetat pana la peste 1000 m. Este traversat de un sistem de fisuri si fracturi mineralizate, avand orientarea nord-sud, concordante cu axa lunga a structurii. In jumatatea sa nordica a fost pusa in evidenta o coloana mineralizata de tip porphyry copper. Filoanele cu aur si sulfuri au fost cunoscute mai de mult, importante fiind filoanele Plumb 10, 9 si 8, grupul de filoane 82, B si Cireasa. Acestea aveau o ganga de cuart (predominant violaceu) pe fondul careia aparea blenda, galena, calcopirita, rodocrozit, aur nativ si calcit. Aurul aparea si concrescut cu sulfurile (blenda in special) sau in asociatie cu argintul nativ. In cuprinsul corpului intrusiv Magura, situat la NE de Barza, s-a pus in evidenta un sistem filonian orientat NV-SE, in cadrul caruia cu valoare economica sunt filoanele 13, 14 si 17. Ele sunt alcatuite din pirita, marcasita, mispichel, galena, blenda, calcopirita, tetraedrit, aur, stibina, iar dintre nemetalice cuart, carbonati si baritina.

La vest de Dealul Barza, se afla corpul intruziv din Dealul Teiul, format din andezite cuartifere cu hornblenda, piroxen si biotit. La sud de acesta este grupul de filoane Bradisor. Acesta a fost deosebit de bogat in aur, prin filoanele 25 37, 41, I si II acoperis si Ana (cu ramificatii). Aveau o umplutura filoniana ce consta din cuart, asociat cu sulfuri aurifere iar in final in partea centrala a filoanelor, se gasea aur nativ cuprins in cuart si caolin. S-a mai citat prezenta telururilor, a bismutului si a telurului nativ.

Corpul intruziv Musariu Nou, la sud de Valea Bradisorului, este amplasat in ofiolite, roci sedimentare badeniene si efuziuni andezitice. Este un corp cilindroid din andezite cuartifere cu hornblenda si hipersten avand structura porfirica. In cadrul sau si in spatiul adiacent se individualizeaza o structura mineralizata complexa ce consta dintr-un sistem cvasidivergent de filoane precum si dintr-o mineralizatie porphyry copper.

Din punct de vedere mineralogic, filoanele au fost alcatuite din cuart, calcar, baritina, caolin si in special din aur nativ, care in mod obisnuit se prezinta ca impregnatii, cuiburi si concentratii bogate, uneori de ordinul kilogramelor. Tot in contextul structural, al carui specific este dominat de structura intruziva Musariu, spre sud, in Dealul Marului, in cadrul unui corp de andezite a fost exploatat grupul de filoane Antoniu, alcatuit din filoanele Antoniu si Trei Crai, ambele ramificatii, asupra carora din nefericire nu detinem date. In sfarsit un ultim grup de filoane din acest camp metalogenetic-Dealul Fetii-Valea Talpelor, cu filoaneleVeturia, Valea Talpei si Fugata, este localizat in andezitele de Dealul Fetii, in ofiolite si in formatiunile sedimentare neogene. Si ele au fost obiect de exploatare in vechime, fara a fi putut deci fi observate in mod direct.

Nodul metalogenetic Cainel-Baita

Reuneste structurile mineralizate din bazinul Vaii Baita inscrise pe traiectul sistemului de fracturi NV-SE care marginesc marginea sud-vestica a bazinului Brad-Sacaramb in partea sa mijlocie. Activitatea metalogenetica, strans corelata cu cea pe genetica, a dus si in acest caz la individualizarea a trei structuri mineralizate, care constituie in fapt 3 campuri metalogenetice (Cainel, Baita si Draica).

Campul metalogenetic Cainel este gazduit de vulcanul compus, Cainel, edificat in doua faze distincte de activitate vulcanica-faza andezitelor de Fata Baii si Faza andezitelor de Cainel. Din punct de vedere metalogenetic importante sunt andezitele cuartifere de Cainel, care au structura porfirica si contin fenocristale de cuart, feldspat, hornblenda verde si biotit. Mineralizatia afiliata acestora consta dintr-o retea filoniana bine dezvoltata la contactul estic al corpului andezitic de Cainel cu andezitele de Fata Baii.

Mai cunoscute sunt filonul de aur si filonul de argint, care au constituit obiectul vechilor lucrari de exploatare, in special primul-foarte bogat in aur nativ. Cele doua filoane au mai multe ramificatii-Serpoaica, Diagonal, Rupta I, Rupta II, Paul, Trei Magi, Dobrina etc., mai putin importante. Spre est si nord-vest, spre corpurile andezitice de Fata Baii din versantul drept al Vaii Racasului, se individualizeaza, cu aceeasi directie, cateva grupe de fracturi filoniene, cel mai adesea de mici dimensiuni, constituite din pirita, blenda, calcopirita si galena, pe fond de cuart. Pe directia aliniamentelor tectono-vulcanice, NV-SE si E-V, campul metalogenetic Cainel pare sa se lege pe de o parte cu structura mineralizata de la Draica si cu cele de la Troita si Magura; fapt ce presupune corpuri ascunse in profunzime si localizate atat in ofiolite cat si in sedimente badeniene.

Campul metalogenetic Baita consta din filoane si brecii mineralizate, controlate de un sistem de fracturi orientat NV-SE, care apar in spatiul zonei de inradacinare al vulcanului Baita.

Ca si in cazul campului metalogenetic Cainel, structura mineralizata Baita apartine tot fazei I-a metalogenetice. In spatiul sau, a functionat probabil cea mai veche exploatare, fiind cunoscuta inca din epoca romana. Filoanele Suhadia, Emma, Carel, Mihai, Nr. 9, Principal, Kreutzschlager si ramificatiile lor si sistemul filonian transversal, au prezentat continuturi bogate in sulfuri, remarcandu-se cleiofanul transparent, galena concrescuta cu cuartul, alaturi de care s-a intalnit pirargirit, argentit si mai ales aur nativ. El apare ca impregnatii in cuart sau este strans asociat cu blenda si calcopirita. Uneori insa apar sub forma de cuiburi, cristale mici si paiete.

Campul metalogenetic Draica

Structura mineralizata Draica, cu un caracter relativ izolat, este amplasata in vulcanul cu acelasi nume, care are in partea centrala un corp andezitic , la contactul caruia spre nord si sud mineralizatii auro-argentifere si polimetalice. Au fost cunoscute mai multe filoane, intre care cel mai renumit, Imparatesc, avea o mineralizatie argentifera. Mai sunt citate Vana Galbena, filonul nou si Vana Ciorasca. In cea mai mare parte, filoanele au fost gazduite de ofiolite.

Cercetarile privind alcatuirea mineralogica a mineralizatiilor si raporturile spatiale dintre minerale au permis stabilirea urmatoarei asociatii: pirotina, pirita, marcasita, mispichel, lollingit, blenda, covelina, tetraedrit, bournonit, galena, argentit, proustit, polibazit, realgar, argint, aur.

Nodul metalogenetic Trestia-Magura-Hondol

Constituie o manifestare metalogenetica de amploare, favorizata de conditiile tecto-structurale create la intersectia sistemului de fracturi NV-SE si E-V, conditii in contextul carora s-a manifestat si o intensa activitate magmatica, atat cu caracter extruziv cat si efuziv. Centrele de emisie a vulcanilor se ordoneaza si in acest caz in lungul directiilor NV-SE si E-V.

Din punct de vedere al caracterului rocilor, se constata ca in aceasta structura vulcanica complexa se remarca o tranzitie, in ceea ce priveste compozitia mineralogica si chimica, de la andezitele de tip Barza (cu hornblenda si hipersten) la cele de tipul Sacaramb (cu hornblenda, biotit piroxen si cuart).

Mineralizatiile asociate structurilor vulcanice din spatiul acestui nod metalogenetic pot fi grupate in doua campuri metalogenetice: Troita-Magura si Hondol-Baiaga-Bocsa.

Campul metalogenetic Troita-Magura

Un prim grup filonian este grupul Trestia. Acesta este localizat la contactul corpului andezitic din Dealul Runcu cu formatiunile ofiolitice, avand o directie NVN-SES. Mineralele componente ale sistemului filonian sunt: pirita, calcopirita, blenda, galena si tetraedrit.

Spre sud-vest de grupul filonian Trestia apare grupul filonian Magdalena. Acesta, impreuna cu filoanele Camarii, Sibilei si Coltului - alcatuiesc un sistem filonian mai putin important, localizat in cea mai mare parte in roci ofiolitice uneori insa mineralizatiile apar la contactul corpului riodacitic din Dealul Mialul. Continutul filoanelor consta din sulfuri si cuart, in geode apare aur nativ. Minereul acestor filoane denumit "praina" este foarte oxidat, friabil si prezinta continuturi ridicate in aur.

Grupul filonian Troita este alcatuit din filoanele Anton, Vermeinte, Budae, Emilia, Iosif, Nr. 9, Zubau, Anton-Cruce, Sf. Treime, s.a. care au o extindere evidenta si prezinta continuturi notabile in metal. Caracteristic acestor filoane este prezenta unor zone de minereu bogat plasate la intersectia celor doua sisteme filoniene care formeaza acest grup filonian.

Grupul filonian Maciesu-Magura, apare in principal la contactul vestic si estic al stalpului andezitic Maciesu, filoanele avand o orientare nord-sud. Ele se extind spre sud, aparand si in zona de contact a dykeului andezitic de la vest de varful Magura. Filoanele au fost exploatate aproape in intregime; datele de exploatare ne releva caracterul lor auro-argentifer. Prin lucrari vechi, au fost exploatate filoanele din partea estica si sud-estica a corpului Maciesu-Francisc, Eleonora, Avram, Iosif si Negru - care au avut o mineralizatie aurifera si polimetalica. Alcatuirea mineralogica complexa a acestui grup filonian, evidentiaza o perioada de mineralizare cu 3 secvente, urmare a miscarilor cu consecinte in brecifierea corpurilor mineralizate. Mineralizatiile polimetalice sunt alcatuite cuart, pirita, mispichel, blenda, calcopirita, galena, tennantit, bornit, calcozina, baritina, marcasita, stibina, plumozit, cel gips, iar cea auro-argentifera din cuart, pirita, mispichel, blenda, calcopirita, galena, aur nativ, tennantit, baritina, marcasita, nivovit, pulmozit, gips.

Campul cu mineralizatii aurifere si polimetalice-aurifere Hondol-Baiaga-Bocsa cuprinde atat grupul de filoane aurifere Hondol, coloanele de brecii mineralizate, polimetalice si cu aur de la Baiaga si Bocsa si impregnatiile polimetalice de la Coranda. Si in acest caz, localizarea mineralizatiilor este controlata de inradacinarea de andezite si breciile dispuse de-a lungul aliniamentului Stogu-Hondol-Bocsa-Valea Lunca (la nord de Frasinata-Sacaramb).

Zacamantul Hondol consta din doua grupe filoniene alcatuite in special din pirita, blenda, galena, tetraedrit, calcopirita si aur nativ stibina si realgar. Masa fundamentala a filoanelor cuartul alb laptos, intens fisurat si concrescut cu sulfurile.

Filoanele se dispun diferit ca orientare: NV-SE, Imparatul; NS sau NVN-SES, grupul Carol, Nr. 1 Ioan, Leopold, Tivadar, Rosalia.

Mineralizatiile de la Baiaga-Coranda apar intr-o brecie localizate pe rama nord-vestica a corpului de andezite cuartifere Baiaga si care consta in principal din elemente de roci sedimentare cretacice, avand dimensiuni de la subdecimetrice la decimetrice. Acestea sunt cimentate cu blenda, galena si pirita. Corpul mineralizat cu pozitie cvasiverticala are caracter de coloana. Spre sud-est in perimetrul Coranda, mineralizatiile capata caracter sarac, dispers, constand din impregnatii de blenda, galena, pirita in formatiuni, care urmaresc in special nivele cu gresii.

Mineralizatiile de la Bocsa tot cu caracter polimetalic (pirita, mispichel, calcopirita, tetraedrit, pirotina, blenda ) imbraca aspecte morfologice variate - brecii (stockurile 1, 2, Ignatiu, 29) si filoane cu caracter fasciculat, cum sunt cele de la nord destockul 2. Intreaga arie mineralizata este in partea superioara a unui corp subvulcanic.

Campul metalogenetic Sacaramb. Pozitia regionala a acestui camp metalogenetic este de asemenea controlata de o intersectie de fracturi orientate NV-SE si E-V. Modul de dispunere al filoanelor din campul filonian Sacaramb este controlat de morfologia stalpului andezitic central. Acesta constituie punctul central al unei structuri caldereene, care din punct de vedere vulcanologic a mai avut centre adventive ramase in relief in Dealurile Haitau, Frasinata si Sacaramb. Produsele activitatii vulcanice constau din varietati de andezitice amfibolitice; cu piroxen cu biotit sau cu piroxen si biotit.

Din punct de vedere petrochimic si geochimic produsele andezitice de Sacaramb sunt asemanatoare cu cele de Cetras, imprimand si din acest punct de vedere o specificitate aliniamentului metalogenetic nord-vestic marcat in special de andezitele de tip Barza.

Desi a intrat mai tarziu in incidenta activitatii de extractie, metalogeneza de la Sacaramb a devenit foarte cunoscuta datorita mai ales specificitatii sale din punct de vedere mineralogic (aici apare telurul nativ si apar din abundenta telururi de Au si Ag dintre care a fost descris pentru prima data in lume nagyagitul).

Campul filonian care constituie celebrul zacamant, este constituit din 4 grupe de filoane orientate perpendicular; grupurile Nepomuc si Magdalena-Carolina avand directia NE-SV si gruprile Longhin-Antelonghin si Ertzbau avand orientarea NV-SE.

Filoanele de la Sacaramb prezinta foarte multe ramificatii care se intersecteaza si se anastomozeaza in partea superioara a zacamantului. Doar grupul de filoane Ertzbau face exceptie de la aceasta. Desi mineralizatia nu este egal distribuita intre cele 4 grupe de filoane, se constata in general ca metalogeneza a debutat cu sulfuri, dupa care au urmat telururi, apoi s-au depus sulfosarurile, pentru ca in final sa se depuna stibina, arsen si aur nativ.

Ultimul mineral descris la Sacaramb, penru prima data in tara este frohbergitul-FeTe₂. Campurile metalogenetice de pe latura nord-estica a districtului Brad-Sacaramb

La nord-est de Sacaramb, mai aproape de limita nord-estica a bazinului Brad-Sacaramb apar aliniate pe directia NV-SE o serie de structuri vulcanice cu nimic mai prejos ca amploare si complicatie, comparativ cu structurile prezentate pana aici, dar in schimb cu o mult mai mica importanta metalogenetica. Acestea sunt structurile Macris si Varful Ancii, Cetras, Valisoara si Cordurea-Cerbura. Singura structura cu mineralizatii de pe latura nord-estica a bazinului Brad-Sacaramb, care are valoare economica este cea de la Bucuresci-Rovina.

Structurile cu mineralizatii Macris se plaseaza pe aliniamentul Cetras-Sacaramb, in timp ce aparatul vulcanic Varful Ancii apare chiar pe marginea masivului ofiolitic Techerau. In esenta lor ambele structuri vulcanice s-au format in faza de Sacaramb.

Activitatea hidrotemala cu consecinte metalogenetice s-a desfasurat in interiorul aparatului vulcanic Macris, efectele ei se resimt atat spre nord-vest-Cetras cat si spre sud-est.

Particularitatea transformarilor hidrotermale este data de prezenta a doua asociatii neominerale, una cu biotit - minerale argiloase-carbonati-cuart si a doua cu cuart-alunit-minerale argiloase. In plus apare o invazie de epidot si albit, vizibila mai ales pe versantul sudic al Varfului Cetras. Mineralizatia cunoscuta atat la suprafata cat si foraje, apare sub forma de impregnatii si folonase, fiind constituita din urmatoarele asociatii minerale: hematit-pirita-marcasita; pirita-marcasita-blenda-galena; pirita-blenda-galena-calcopirita-tetraedrit. In adancime, unele filoane devin mai groase atingand 1-3 m si avand in alcatuire gips, anhidrit si pirita, marcasita, blenda si galena aur nativ.

Mineralizatiile din cadrul structurii vulcanice Cetras

Structura vulcanica Cetras, una din cele mai cunoscute din cadrul bazinului Brad-Sacaramb, reprezinta ca si alte structuri examinate, o acumulare andezitica alimentata din mai multe centre, care au functionat in ciclurile I si II. Desi formata in mai multe etape, alcatuirea petrografica a edificiului este omogena, constand din andezite cuartifere amfibolite care contin de regula biotit.

Asociatia minerala este bogata in specii minerale: caolin, cuart, pirita, pirotina, luzonit, stibioluzonit, famatinit, staniu, tetradymit, galenobismutina, bismutina, calcopirita, tennantit, argirodit, jamesonit, baritina, cuart, melnicovit, pirita, marcasita, stibina, calcozina, covelina.

Campul metalogenetic asociat structurii vulcanice Valisoara

Si in cazul structurii Valisoara suntem in prezenta unei caldere, formata printr-o activitate exploziva, urmata de stadii de prabusire, insotite de formarea de dykeuri si de emisiuni de lave, care au generat neckurile din Dealul Porcurea, Dealul Bailor si Valea Curechi. Fazele finale, in contextul unor noi procese de prabusire si brecifieri, au dus la formarea de noi generatii de dyckeuri. Cu aceasta etapa evolutiva s-au format coloane de brecii (probabil de explozie) si un sistem de fisuri si fracturi ce au fost apoi mineralizate.

Metalogeneza s-a individualizat in doua perimetre, unul vestic (Valeni), cu volburile Craisor, Nr.3, Nr.2 si filoanele Curila si Barbara si un perimetru estic (Valea Trutii) cu volburile Elma, Aurel, Panonia, Vrednicuta, Curechi, Rodolf si filoanele romanilor, Felix, Noroc Bun, Maria, Eduard. Mineralizatiile din perimetru Valeni au un caracter polimetalic-aurifer, fiind alcatuite din pirita, pirotina, marcasita, hematit, blenda, adesea transparenta, galena, calcopirita, tetraedrit, hessit, cupru nativ si aur nativ; mineralele nemetalice sunt: cuartul alb-laptos sau ametist, manganocalcit, siderit, dolomit, calcit si minerale argiloase. In perimetrul Vaii Trutii mineralizatia are un caracter piritos, celelalte sulfuri avand un caracter cu totul subordonat. Alcatuirea mineralogica a acestei mineralizatii este: pirita, pirotina, marcasita, hematit, blenda, galena, calcopirita, tetraedrit, boulangerit, Klausthalit, stibina si aur nativ.

Structura vulcanica cu mineralizatii Cordurea-Cerburea

Edificiul vulcanic Cordurea-Cerburea este alcatuit din manifestari vulcanice ce apartin fazei de Barza-Sacaramb - partea vestica si fazei de Cetras - jumatatea estica. Metalogeneza aferenta fazei Barza-Sacaramb, consecinta unei activitati hidrotermale, consta din fisuri si filoane mineralizate, dispuse pe directia NV-SE. Mineralizatia are caracter polimetalic auro-argentifer si este alcatuita din: pirita, marcasita, mispichel, hematit, blenda, galena, calcopirita, krennerit, sylvanit, hessit, petzit, tetraedrit, bornit, famatinit, enargit, bournonit, aur nativ. In cantitati semnificative apar blenda, calcopirita si tetraedritul. Mineralele nemetalice sunt: cuprul, calcitul si mineralele argiloase.

Campul metalogenetic Bucuresci-Rovina

Este situat la nord-est de structura metalogenetica Barza, metalogeneza sa, ca de altfel si componentele vulcanice graviteaza in jurul stalpului andezitic Colnic. Activitatea vulcanica din acest perinetru a avut un caracter mixt, constand din mai multe alternante de lave, tufuri si aglomerate andezitice. La alcatuirea acestui edificiu participa si o serie de corpuri andezitice cu caracter subvulcanic, formate spre sfarsitul definitivarii structurii vulcanice. Un exemplu de asemenea corp, cu importanta metalogenetica il constituie cel de la nord de Rovina, avand diametrul de circa 1,250 km, marginit de o coroana de brecii. Prospectiunile geologice si geofizice, verificate partial si prin foraje, au evidentiat existenta in cadrul acestui corp andezitic a unei mineralizatii de tip "porphyry copper".

Districtul metalogenetic Almas-Stanija

Metalogeneza din cadrul acestui district, ca si in cazul districtului Brad-Sacaramb, este gazduita de structurile vulcanice, amplasate de-a lungul unor aliniamente tectono-vulcanice. Deosebirea consta ca, in cazul districtului Alms-Stanija, preveleaza aliniamentele cu orientare NV-SE si numai intr-o mica masura, se intalnesc aliniamente de tipul VSV-ENE, tendinta mai bine exprimata in partea centrala a unitatii. Privitor la acest ultim aspect facem remarca ca directia ENE-VSV a fracturilor pretertiare constituie o abatere de la directia V-E a acelorasi fracturi care au functionat in aria bazinului Brad-Sacaramb. Aceasta schimbare de directie poate fi pusa in legatura cu procesul de rotatie ce a afectat blocul Apusenilor in Tertiar, in sens invers acelor ceasornicului.

Centrele de activitate vulcanica se plaseaza pe aliniamente tectono-vulcanice orientate NV-SE, cele mai importante situandu-se efectiv in aria bazinului. Ele se dispun "en echelon" in urmatoarea ordine: Hanes-Breaza-Magura; Prespestenia-Trampoiele; Runc-Frasinata; Tutumanu-Baba-Almas; Negra-Dealul Ungurului-Stanija; Varful Bodi-Dealul Teiusului.

Si in ceea ce priveste subdiviziunile din punct de vedere metalogenetic ale districtului Almas-Stanija, intervin particularitati in raport cu districtul Brad-Sacaramb. Astfel, daca in primul caz au prelevat gruparile metalogenezei in noduri, in cazul in discutie, trebuie sa luam in considerare dispunerea vadit liniamentara si a metalogenezei, in stransa relatie cu aliniamentele vulcano-tectonice amintite.

Aliniamentul metalogenetic Hanes-Breaza

Metalogeneza acestui aliniament este concentrata in aria aparatelor vulcanice Breaza si Hanes, avand un caracter filonian, dispunerea in spatiu a filoanelor fiind concordanta cu dislocatia majora care a controlat si amplasarea structurilor vulcanice. Mineralizatiile cu caracter filonian se grupeaza in structurile vulcanice , individualizandu-se doua campuri metalogenetice in acest aliniament: campul filonian Breaza si campul filonian Hanes.

Campul filonian Breaza

Metalogeneza acestui camp este amplasata in aparatul vulcanic Breaza, care reprezinta rezultatul celei mai ample activitati vulcanice din bazinul Zlatna-Stanija. El a conservat in structura sa rezultate ale activitatii eruptive aferente ciclului I -riolite si andezite, cat si ciclul II -andezite de tip Cainel si mai ales andezite de tip Barza. Si in cazul aparatului vulcanic Breaza exista un stalp central, care are in partea superioara caracter evazat. Acesta este strabatut de numeroase fisuri si fracturi mineralizate, care se grupeaza in doua fascicule orientate NV-SE, prelungirea lor spre nord se regaseste in zacamamtul Hanes si Fata Baii, indicand controlul lor de catre aceeasi fractura profunda.

Lucrarile miniere executate la nivelul altitudinii de 789 m, au strabatut pe directia E-V partea superioara a vulcanului, interceptand in intregime sistemul filonian; dintre care cele mai importante sunt filoanele 2, 4, 5, 8, 10, 14, 17, 24, 26, 29 (Vana Vartejului), 30 (Vana Nemteasca) si 32 (Vana Socului). S-a constatat existenta a doua grupe de filoane. Primul grup filonian-mai putin important, se plaseaza in zona central-estica a craterului vulcanic si este reprezentat prin filoane scurte si cu grosimi mici, in general cu multa ganga si care constau din cuart negru concrescut cu pirita si blenda, traversat de vinisoare de calcit, rodocrozit si sulfuri; caolinit impregnat cu pirita si rare cuiburi de aur nativ; cuart, calcit si rodocrozit impregnat cu pirita, blenda galena, calcopirita si tetraedrit plus rare cuiburi de aur nativ; caolin cu cuart impregnat cu aur nativ.

Cel de-al doile agruo de filoane se gaseste in zona central-vestica a vulcanului - filoanele 26, 29, 30 si 32. El este mai important atat prin grosimea, extinderea, cat si continutul masei filoniene. Alcatuirea mineralogica este mai constanta, atat in ceea ce priveste repartitia in cadrul filoanelor cat si in ceea ce priveste raporturile cantitative dintre minerale; apare calcit concrescut sau alternant cu cuart, ambele fiind concrescute cu pirita, blenda, galena si calcopirita. Aurul nativ este fin dispersat in masa unui cuart final.

Campul filonian Hanes

Se plaseaza in extremitatea nord-vestica a aliniamentului, si este reprezentat printr-o retea filoniana cu caracter convergent spre profunzime. Reteaua de fisuri si fracturi cu mineralizatii este paralela cu dislocatia majora tectono-vulcanica orientata NV-SE.

Dintre filoane, doua sunt mai importante: filonul 11 care se dezvolta spre SE si filonul 22 care se dezvolta spre NV. Ele se intretaie in adancime, in zona centrala a structurii. Din cuplarea lor rezulta o mineralizatie filoniana, extinsa pe mai mult de 1 km directie si cunoscuta pe circa 800 m adancime. Umplutura filoanelor amintite s-a dovedit a fi fost constituita in principal din cuart, pe fondul caruia apareau sulfurile (pirita, blenda, galena calcopirita) si aur nativ.

Acesta se prezenta ca impregnatii pe fond de cuart, rodocrozit sau blenda. Mai aparea si sub forma de paiete, muschiform sau masiv "batut". In cadrul filonului 22, pe directia nord-vest, s-au conturat corpuri brecioase masive, bogat impregnate cu sulfuri si cu continut interesant in aur. Acestea alcatuiesc veritabile coloane, zone de imbogatire, in cadrul fracturii mineralizate.

Aliniamentul metalogenetic Prepestenia-Trampoiele

Reprezinta un aliniament, mai putin extins (3,5 km) si este plasat la nord-est de aliniamentul precedent, fiind amplasat in parte in formatiunile sedimentare si eruptive ale bazinului, iar jumatatea nordica fiind in afara bazinului, in formatiunile sedimentare mezozoice.

Daca in partea superioara, mineralizatia preponderent piritoasa cu caracter de impregnatie are caracter aurifer, spre adancime, unde filoanele strabat un andezit tectonizat si caolinizat, are un caracter din ce in ce mai bogat in Pb si Zn, mentinandu-se insa caracterul aurifer.

Cele mai importante acumulari din cuprinsul acestui aliniament sunt mineralizatiile aurifere si de telururi de la Fata Baii si concentratiile piritoase cu caracter metasomatic de la Larga.

Campul filonian Fata Baii care a constituit si un zacamant, a fost deschis prin doua galerii transversale cu caracter magistral cu directie E-V, una la altitudinea de 730 m si a doua la altitudinea de 692 m. Pe langa acestea, numeroase galerii de coasta cu caracter directional, au permis o buna cunoastere a acestei structuri mineralizate. Filoanele, de dimensiuni variabile, sunt localizate in conglomerate de Fata Baii, si au toate aceeasi orientare NV-SE. Cele mai importante filoane care au fost detectate si exploatate au fost Prepestenia, Cucuruz, Qerendus, Alpha, Beta, Delta, Zeta si filonul 37.

Filoanele au caracter cuartifer, cuartul concreste cu sulfuri sau este strabatut de fisuri cu pirita, blenda, galena si stibina, alaturi de care in finalul procesului de mineralizare s-au format telururi (Krennerit, nagyagit, frehbergit, telur nativ) sulfosaruri (tetraedrit, tetradymit, jamesonit) precum si aur nativ si realgar.

Aurul s-a intalnit fie sub forma de diseminari fine, fie in cuiburi uneori de ordinul kilogramelor - asa cum a fost cazul in filonul Beta. Uneori s-a intalnit ca si boabele de porumb, fapt ce a determinat denumirea filonului respectiv in Cucuruz. Un fenomen specific al acestui camp metalogenetic, este prezenta lentilelor metasomatice formate la limita conglomeralelor de Fata Baii cu depozitele vulcano-sedimentare pelitice - ce constau dintr-o alternanta de marne, marno-argile, sisturi argiloase, tufite.

Lentilele s-au format in jurul acelorasi fracturi orientate NV-SE, doar ca localizarea lor a fost consecinta unui strict control litologic, ca urmare a rolului ecranator al depozitelor sedimentare pelitice.

Cele mai importante lentile de acest fel au fost: Principala, III, VIII, Petru-Pavel, Samuel, Dumitru si Nicolae, care au atins lungimi intre 130-300 m, latimi intre 20 - 84 m si grosimi intre 4 - 10 m.

Campul metalogenetic Larga

In perimetrul Larga, apar de asemenea lentile metasomatice de pirita, care ca si cele de la Fata Baii sunt slab aurifere. Activitatea metalogenetica a continuat si dupa procesul hidrometasomatic, cu formarea de filoane de mici dimensiuni, care si in acest camp metalogenetic au directia NV-SE si au fost exploatate in trecut pentru continutul lor ridicat in aur nativ (galeria Sf. Nicolae si Plumbeasca). Se pare ca in adancime sunt perspective pentru acest camp, deoarece se dezvolta orizontul conglomeratelor de Fata Baii, care sunt o gazda favorizanta pentru acumularea mineralizatiilor.

Aliniamentul metalogenetic Tutumanu-Baba-Almas

Reprezinta un aliniament paralel cu aliniamentul precedent, dar situat mai la nord-vest de acesta. El se individualizeaza atat prin caracterul unor manifestari andezitice intruzive sau cu caracter complex, precum si prin prezenta unor acumulari cu caracter metalogenetic, concretizate prin zacamintele Tutumanu, Baba si Almas.

Campul metalogenetic Tutumanu

Metalogeneza acestui camp, cu caracter auro-argentifer a fost amplasata la contactul celor doua corpuri andezitice plasata in partea inferioara a structurii din Dealul Tutumanu.

Lucrarile de redeschidere au evidentiat o ampla hidrotermalizare si limonitizare a andezitelor. Dupa toate probabilitatile mineralizatia se localizeaza in corpul de andezite cuartifere si consta din filoane orientate NV-SE.

Campul metalogenetic Baba-Babuta

Se plaseaza in prelungirea nord-vestica a campului precedent, mineralizatiile localizandu-se in vecinatatea contactului nord-estic al corpului andezitic Baba si in jurul corpului andezitic Babuta. Cele de la Baba sunt mineralizatii difuze, preponderent piritoase, amplasate in brecii sau constituind fascicule de fisuri si filoane cu grosimi decimetrice. Mineralele nemetalice sunt reprezentate prin caolin si cuart amorf, iar mineralele metalice prin pirita, galena, calcopirita si blenda.

Grupul de filoane Babuta este constituit din mai multe filoane, din care 10 sunt mai importante. Au dimensiuni in general, reduse, relevand o oarecare continuitate si avand grosimi variabile, subdecimetrice. Umplutura filoniana este alcatuita predominant dintr-un material argilos caolinos cu cuiburi de calcit, impregnat sau traversat de microfilonase alcatuite din pirita, blenda, galena si calcopirita. Cuartul participa in mod subordonat in alcatuirea filoanelor iar aurul nativ este capricios distribuit in masa acestora.

Campul metalogenetic Almas

Este cel mai important camp metalogenetic al aliniamentului in discutie. Este format din doua grupe filoniene localizate la nord-est de structura vulcanica Neagra. In acest spatiu au fost identificate mai multe apofize andezitice intruse in formatiunile cretacice si ofiolitice. Mineralizatiile, cunoscute inca de pe vremea romanilor, se plaseaza la contactul andezitelor cu sedimentele cretacice. Printr-un proces intens de metasomatoza s-au format lentile de minereu polimetalic, cu continut ridicat in aur, denumit "comb". Spre interiorul corpului andezitic se individualizeaza doua grupe filoniene, unul orientat ENE-VSV, avand, directional filonul Gheorghe si altul avand NV-SE, avand directional filonul Ovidiu, ambele cunoscute inca din antichitate.

Portiunea centrala a campului filonian este constituita din fractura mineralizata Horatiu-Elena (600 m lungime). Masa filoanelor este constituita in principal din argila si calcit alb, pe fondul carora apar vinisoare cu sulfuri si aur.

Aliniamentul metalogenetic Neagra-Dealul Ungurului (Stanija)

Metalogeneza acestui aliniament este de asemeni auro-argentifera si este controlata spatial atat de fracturile orientate NV-SE cat si de structurile vulcanice amplasate de-a lungul acestui aliniament.

Cele mai importante campuri filoniene sunt cele de la Muncaceasca Est, Muncaceasca Vest si Stanija.

Campul metalogenetic Muncaceasca Est

Consta dintr-un sistem filonian amplasat in interiorul unui neck andezitic si este controlat de sistemul primordial de dislocatii orientate NV-SE.

Sunt cunoscute in acest camp filoanele 1, B, 2, 3, 4. La contactul corpului andezitic cu formatiunile sedimentare se creaza de asemeni zone favorabile pentu mineralizare. Filoanele sunt alcatuite din calcit roz, cuart, baritina care constituie fundalul impregnatiilor, benzilor si cuiburilor de pirita, marcasita, blenda, galena si calcopirita. Aurul nativ este ultimul care s-a depus si apare mai ales in filonul 2. In adancime continutul in Au, Ag, Pb si Zn scade.

Campul metalogenetic Muncaceasca Vest

In acest camp metalogeneza este jalonata de aceeasi fractura majora orientata NV-SE, care se concretizeaza in filonul "25" sau Corabia, filon care este unul din cele mai mari din acest aliniament metalogenetic. El prezinta numeroase ramificatii spre partea superioara (filoanele Haber, Scarii, Spoiala, Robotin, Rosia, Vana Mare, Fantana, Tulnic).

In cadrul filonului 25 apar: pirita, blenda, calcopirita si tetraedritul; toate acestea concrescand cu cuart, calcit si minerale argiloase. Pe langa aceste minerale, in celelalte filoane ramificatii mai apar: mispichel, tetradymit, sylvanit, krennerit, petzit, telur, tetraedrit, aur, plumozit. Lateral de filonul 25 apare o brecie de circa 20 - 40 m care a favorizat formarea unor corpuri hidrometasomatice de pirita care sunt importante economic.

Campul metalogenetic Stanija (Popa)

Este reprezentat printr-un important grup de filoane gazduit de corpul andezitic principal din Dealul Ungurului. Se cunosc mai multe filoane (Ana, Ludovica, Grofoaia, Lazar, Fortuna, Aurel, Gratiela, Sf. Treime, Iulius si Ieronim), orientate NV-SE, care la randul lor sunt traversate de filonul Vilanela, orientat ENE-VSV. Acesta este marcat de portiuni brecifiate si bogate in mineralizatie. Masa breciilor mineralizate cu galena, blenda, altait si aur nativ a fost expoatata in trecut.

Din grupul filonian principal, cel mai important pare sa fi fost Sf. Treime, care a avut si un continut ridicat in aur.

In aceasta structura, mai sunt cunoscute brecii si stockuri mineralizate care insotesc grupul de filoane Vilanela, cum este stockul Bradisor precum si un grup filonian mai putin cunoscut, deschis prin galeria Ludu-Piatra Seaca, la nord de Bradisor.

Mineralele metalice din alcatuirea sistemului filonian, a lentilelor si a stockului Bradisor s-au depus in urmatoarea succesiune: pirita, blenda, calcopirita, galena, altait, tetradymit, bournonit, aur, stibina, iar ca minerale nemetalice: cuart, fluorina, nakrit si calcit.

Tot raportabile la districtul metalogenetic Almas-Stanija mai sunt campurile metalogenetice Mormantu-Varful Ciunganilor-care prezinta un interes economic minor, precum si cel din bazinul Vaii Tisa si Dealul Runculeti. In acest din urma caz se cunosc, gratie lucrarilor de exploatare, cinci grupuri filoniene care prezinta interes: Gheorghe, Sutau, Frunza, Keiser-Suta, Cornilor si Valea Calului. Primele trei au fost in parte expoatate, iar rezultatele cele mai bune s-au obtinut pe filonul Frunza, situat in partea centrala a aparatului vulcanic.

Mineralizatia filoanelor este constituita din: pirita, pirotina mispichel, blenda, calcopirita, galena si aur nativ, intr-o masa de calcit, siderit si cuart. Mineralul metalic predominant este pirotina.

Campul metalogenetic Izvorul Ampoiului (Valea Dosului)

Reprezinta acumularile de cinabru din bazinul superior al Vaii Ampoiului, concretizate prin zacamantul din Dealul Dumbrava, in intregime exploatat si acumularile din perimetrul Babuia, partial cercetat cu lucrari de prospectiune.

In ambele perimetre, mineralizatia este cantonata in formatiuni cretacice-marnogresii si marnocalcare.

Corpurile de mineralizatie, cu caracter compact si de diseminare sunt localizate, de preferinta in orizonturile mai permeabile, la circulatia solutiilor hidrotermale-marnogresiile si in cupolele anticlinoriilor structurii sedimentare strans cutate.

In ambele perimetre, mineralizatia este alcatuita din cinabru, pirita, marcasita, goethit, lepidocrocit si cuart, calcedonie, calcit si gips. In adancime mineralizatia se restrange ca intindere, dar devine mai bogata.

Distictul Rosia-Bucium

Spatiul geologic care gazduieste districtul Rosia Montana-Bucium, este reprezentat prin bazinul neogen-Rosia-Frasin, a carui formare a fost controlata ca si in cazul unitatilor precedente, de catre fracturi profunde orientate NV-SE. Acestea jaloneaza dispunerea formatiunilor sedimentare badeniene si principalele structuri vulcanice. Acestea se localizeaza la intersectia dislocatiilor profunde sus amintite, cu fracturile crustale pre-tertiare, individualizand doua mari concentratii de edificii vulcanice si centre de eruptie, cu caracter vulcanic si subvulcanic, in legatura cu care se intalneste o intensa metalogeneza, auro-argentifera si de tip "porphyry copper".

Din punct de vedere al subdiviziunilor acestui district, care in fapt este un veritabil aliniament metalogenetic, in cadrul sau se disting foarte clar doua noduri metalogenetice, unul in nord-vest, Rosia Montana-Rosia Poieni si altul in sud-est, Contu-Arama-Corabia.

Nodul metalogenetic Rosia Montana-Rosia Poieni

Constituie una din cele mai importante concentrari cu caracter metalogenetic, nu numai din districtul Rosia-Bucium, dar din intreaga subprovincie metalogenetica a Metaliferilor.

El grupeaza doua structuri mineralizate, una avand o celebritate castigata inca din antichitate - Rosia Montana si cealalta Rosia Poieni, care a devenit prima structura porphyry copper pusa in exploatare in anii nostri, in cadrul Apusenilor de Sud.

Campul metalogenetic Rosia Montana

Componentele sale, la nivel de corpuri mineralizate - volburi si filoane, sunt strans asociate si controlate spatial de structura vulcanica Rosia Montana. Ca si alte structuri vulcanice neogene din Metaliferi, ea consta in partea inferioara dintr-o formatiune vulcano-sedimentara pe fondul careia s-au conturat neckurile dacitice din Dealurile Carnic si Cetate.

Se apreciaza ca structura Rosia Montana s-a manifestat in trei etape: prima etapa a fost

exploziva cu caracter riolitic, apoi a duoa etapa efuziva emanata din centrele Carnic si Cetate. Acestea au individualizat doua corpuri dacitice, avand o portiune marginala cu caracter microbrecios, "noroios", ce a penetrat ascendent si lateral in spatiul viitoarelor fracturi filoniene. In etapa finala activitatea vulcanica cu caracter predominant exploziv a dus la formarea unor coloane de brecie si a unor fracturi si fisuri plasate in vecinatatea corpurilor de brecie. Acestea au constituit caile de acces a solutiilor hidrotermale si sediul de acumulare a mineralizatiei. Materialul microbrecios "noroios" impregnat cu silice si slab mineralizat a fost denumit de localnici chinga.

Astfel grupul Cetate cuprinde volburile mineralizate Rosetu-Stefan-Contact; Iuho-Ierusalim-Chinga; Racos-Mangan-Cetate si filoanele Custura, Afinis, Crucile Afinisului, Scaunele Cordeiului, toate deja exploatate; ceea ce a ramas sunt doar spatiile impregnate dintre acestea si care sunt astazi exploatate in cariera. In cadrul breciilor masa neominerala era constituita din cuart, rodocrozit, "chinga", pirita, calcopirita, blenda, galena si aur. Grupul Carnic cuprinde volburile Cantaliste, Tisa, Cotroanta, Corhuri, Sponghie si Benta, precum si filoanele Glam, 31, 35, Vana Mare, Rautii, Bisorul, Capra, Drotul etc. In nord-vestul corpului dacitic Carnic s-a exploatat grupul filoanelor de argint si ramificatiile acestora, dintre care se amintesc filoanele Doica si Napoleon. In perimetrul Dealului Carnicului, spre sud, vechi lucrari miniere au exploatat filoanele Clopari si Piatra Despicata (ramificatie a filonului Glam).

Mineralizatia acestora este reprezentata prin cuart si rodocrozit care concresc cu aurul nativ sulfuri polimetalice aurifere. In ansamblu, mineralizatiile din Dealurile Cetate si Carnic, constau din urmatoarea asociatie mineralogica: pirita, mispichel, blenda, calcopirita, galena, alabandina, tetraedrit, proustit, pearceit, polibagit, argentit, aur nativ si marcasita.

Structura - coloana - mineralizata - Rosia Poieni

Constituie un zacamant unitar, constituit dintr-un singur corp de mineralizatie cuprifera diseminata, amplasata intr-o structura vulcanica formata in doua etape. In prima etapa s-a constituit o structura alcatuita din lave si piroclastite , emerse dintr-un crater de circa 1 km, bordat de corpuri adiacente mai mici si de conuri mai restranse. Corpul subvulcanic subsecvent - un microdiorit porfir - a fost intrus in partea central-vestica a structurii vulcanice. In interiorul acestuia s-a format pe o inaltime de circa 1200 m un stockwerk cuprifer (o retea deasa de filonase si impregnatii cu sulfuri de cupru, sulfuri si oxizi de fier). Mineralizatia, tipica pentru ceea ce se defineste a fi "porphyry copper", este insotita de un halo de alteratie hidrotermala cu structura zonata; cu caracter potasic (ortoclaz + biotit) in partea centrala-inferioara, zona cu care sunt strans asociate mineralele metalice (magnetit, pirita, enargit, hematit, calcopirita, bornit, digenit, molibdenit, tetraedrit, blenda, galena). Spre exterior si suprafata se desfasoara zonele cu sericit, argilitica si propilitica, pe fondul carora apare pirita sub forma diseminata.

Prin caracterele sale mineralogice, prin structura haloului de alteratie hidrotermala, zacamantul Rosia Poieni constituie un zacamant "porphyry copper" analog marilor zacaminte din structurile andine.

Nodul metalogenetic Contu-Arama-Corabia

Este constituit din mai multe grupuri de filoane si dintr-o coloana mineralizata de tip "porphyry copper".

Si in acest caz ca si in alte situatii din Metaliferi, atat activitatea vulcanica cat si cea metalogenetica a fost controlata de un aliniament tectonic major orientat NV-SE. Aceasta, prin influenta sa, a conditionat o intensa activitate hidrotermala extinsa pe circa 8 km, intre Dealurile Contu si Valcoi-Corabia. Spre suprafata, acest sistem de fracturi se ramifica avand caracter convergent spre adancime. In legatura cu ele a avut loc o intensa activitate hidrotermala cu consecinte metalogenetice, care constau din mineralizatii auro-argentifere si polimetalice aurifere, in parte cuprifere. In legatura cu corpurile subvulcanice s-a identificat pana in prezent o structura cu mineralizatie de tip "porphyry copper" in Dealul Calvaria cunoscuta sub denumirea de zacamantul Bucium-Tarnita.

Privita tot in ansamblu metalogeneza acestui nod metalogenetic s-a desfasurat in doua faze, prima cu caracter cuprifer piritos cantonata in structura andezitica Arama, la care apartine si structura mineralizata de tip "porphyry copper" din Dealul Calvaria si a doua faza cu caracter polimetalic aurifer, reprezentata printr-un sistem mai nou de filoane cunoscute in Dealul Arama si prin grupurile filoniene Valcoi-Botes si Corabia.

Urmare a controlului fracturilor filoniene, pe de o parte, de dislocatia crustala orientata NV-SE si de catre edificiile vulcanice dispuse pe acelasi aliniament, pe de alta parte, s-au individualizat mai multe grupe filoniene, in acest nod metalogenetic.

Grupul filonian Arama este constituit din mai multe fracturi filoniene ce graviteaza in jurul marelui filon Arama, extins pe mai bine de 3 km si care constituie cu prelungirea sa sud-estica filonul Corabia, una din cele mai importante structuri filoniene din Muntii Metaliferi, extins pe mai bine de 10 km.

Segmentul ocupat de grupul filonian Arama, cuprinde pe langa filonul propriu-zis - Arama, mai multe ramificatii, dintre care cele mai importante sunt filoanele Argint si Filonul de Aur.

Mineralizatia are caracter cuprifer si auro-argentifer. S-a estimat urmatoarea succesiune de formare a mineralelor in cadrul procesului mineralogenetic: pirita, blenda, telururi (hessit, petzit, sylvanit, altait), galena, bornit, calcopirita, calcozina, covelina, enargit, luzonit, germanit, tetraedrit, marcasita, aur nativ. Mineralele nemetalice sunt cuartul, carbonatii si sporadic baritina. In prelungirea nordica a grupului filonian Arama, apare grupul filonian Contu, care apare in interiorul corpului dacitic Contu si pe contactul vestic al acestuia. El este alcatuit din filoanele: Vipera, Vana Baii, filonul Gratin si altele. Asupra mineralizatiei ce a constituit aceste filoane nu exista documentatie concludenta; se pare insa ca suntem in prezenta unei metalogeneze de mica intensitate decat in cadrul altor grupe filoniene.

Grupul filonian Corabia este constituit din ramificatii ale filonului Corabia, care au orientare concordanta cu acestea, NV-SE, si se gasesc la vest de acestea (Butuga, Ieruga, Scursura, Petru si Pavel) dezvoltandu-se pe circa 1,5 km lungime. Cele din acoperis au aceeasi orientare NV-SE, si se extind pe directie, pe circa 1 km. Se citeaza cazul filoanelor Surduci, Rachita, Letului. Intre grupul filonian Corabia si grupul filonian Arama s-au exploatat mai multe filoane scurte, cu caracter diagonal, in raport cu aliniamentul NV-SE-Crasnici, Sateanca-Certas, Floresti, Baisan si Buda. Mineralizatia filoanelor din grupul Corabia are un pronuntat caracter aurifer. Aurul nativ, care este un component esential al acestor filoane, se asociaza cu cuartul, calcitul si cu minerale argiloase, si se prezinta sub forma fin dispersata si uneori masiv. Zonele cele mai bogate in aur se plaseaza la intersectia filoanelor, zone denumite cruci si care au purtat urmatoarele denumiri: Trancaloaia, Mazare, Pompei, Buhaiului, Ortul Homanilor s.a.

Grupul de filoane Botes este localizat in depozitele cretacice din afara edificiului vulcanic, Botes, si este reprezentat prin filoanele: Ana, Iacob, Slavasania, Goanga s.a., care se extind pe o lungime de circa 700 m, avand o directie generala NVN-SES. Extinderea pe verticala a etajului mineralizat a fost apreciata la circa 300 m. Filoanele au grosimi mici, textura brecioasa cu fragmente mari cimentate cu cuart, calcit baritina. Mineralele metalice - pirita, blenda, galena, calcopirita, tetraedrit, hessit - apar dispersate pe fondul mineralelor nemetalice. Aurul apare fin dispersat sau sub forma de cuiburi.

Nodul metalogenetic Baia de Aries

Desi in unele prezentari ale metalogenezei neogene din Apuseni, acestei unitati i se atribuie rangul de district, incadrare justificata de actiunea acelorasi factori metalogenetici, care au actionat si in spatiul crustal ocupat de celelalte unitati tratate mai inainte - fracturile crustale neogene din sistemul NV-SE, fracturile pre-tertiare cu orientare E-V si vulcanismul intens care s-a manifestat in aceste spatii - noi preferam titulatura de nod metalogenetic pentru Baia de Aries deoarece, ea constituie o concentrare magmatica si metalogenetica pe un spatiu relativ redus. In acest perimetru apare o intensa metalogeneza, polimetalica - aurifera, concretizata prin doua campuri metalogenetice: campul cu mineralizatie de mispichel aurifer Afinis si campul cu acumulari polimetalice Ambru.

Campul metalogenetic Afinis

Mineralizatiile acestui camp metalogenetic constau in principal din doua stockuri - 1 si 7 si cateva filoane plasate pe marginea sud-estica a coloanei Afinis.

Mineralizatia din cele doua stockuri amintite, constituie un caz particular pentru metalogeneza Metaliferilor, fiind reprezentata in principal prin asociatia marcasita - mispichel si in mod subordonat prin asociatiile: aur-sulfuri-cuart; aur-sulfosaruri (pyrarfirit-stephanit) -argentit; aur-sylvanit; aur-minerale argiloase. Filoanele din vecinatatea volburilor au fost exploatate si dupa denumirea lor deducem fara indoiala valoarea lor; filoanele de aur, Silberkluft, de argint, Daniel, Mogen-Kluft, Nr. 9, s.a.

Campul metalogenetic Ambru

Este reprezentat prin corpuri metasomatice ce s-au format ca urmare a activitatii hidrometasomatice ce s-a desfasurat in sectorul sud-estic al perimetrului Baia de Aries, ca urmare a interactiunii fluidelor mineralizatoare cu masele de calcare cristaline din Seria de Baia de Aries, in conditiile unui magmatism intruziv cu caracter subvulcanic.

In afara de ceea ce mai demult s-a denumit "Patrulaterul Aurifer" in partea sudica a Muntilor Apuseni exista indicii atat a unui vulcanism neogen cat si a unei metalogeneze, care are insa o repartitie cu caracter destul de dispers; exista doar doua situatii care merita atentie. Una se refera la acumularile polimetalice cu caracter filonian si de impregnatii de la Bulza si cele de la Tisa-Fantoiag. Cele doua perimetre se plaseaza la sud de Mures in aria manifestarilor de vulcanite neogene cu caracter andezitic de la sud de Pojoga. Aceasta constituie extremitatea vestica a aliniamentului tectono-vulcanic, jalonat de culoarul Muresului, si care constituie una din consecintele neogene ale fracturii crustale a Muresului.

Cea de-a doua situatie, mult mai importanta ca manifestare metalogenetica, este coloana de mineralizatii cuprifere de la Deva.

Cunoscuta mai de multa vreme ca un zacamant relativ bogat in cupru, metalogeneza de la Deva a fost pe rand considerata ca o zona de oxidatie, apoi pe masura ce s-a avansat in adancime, ca o volbura, pentru ca mai apoi, pe masura ce in sfera de interes economic au intrat portiuni din ce in ce mai sarace in cupru ale corpului de andezite, s-a conturat o adevarata coloana cu mineralizatii diseminate de tip "porphyry copper", marginita de o centura de brecie poligenetica.

In perimetrul zacamantului, din punct de vedere petrografic, au fost separate cateva tipuri de andezite: andezite amfibolice de Nocet (biotit), andezite amfibolice cu biotit din Dealul Cetatii, Dealul Magura si Paraul Bailor si andezite amfibolice de Serhediu, care se remarca prin dimensiunile mari - centimetrice- ale cristalelor de feldspat.

Mineralizatia cuprifera este amplasata in corpul andezitic de Paraul Bailor, pe fondul caruia s-a desfasurat o intensa activitate hidrotermala, al carei efect a fost amplasarea unui important corp de mineralizatii cuprifere insotit de o intensa transformare hidrotermala a rocii gazda. Zonalitatea haloului de transformari hidrotermale este de tipul celor intalnite in zacamintelor andine, cu un nucleu de transformari de tip potasic, succedat spre exterior si suprafata de zonele filica, propilitica, si argilitica. Mineralizatia, a avut in partea superioara o concentratie mai insemnata in cupru si chiar in aur. La nivele mai adanci s-au identificat bornitul, calcopirita, calcozina, digenitul, covalina, pirita, molibdenitul, tetraedritul, aurlu, oxizii de fier, iar dintre mineralele nemetalice cuartul si calcitul. Se poate retine in final ca azi putem vorbi cu depline temeiuri-petrografice si metalogenetice-de o metalogeneza de tip "porphyry copper" la Deva.