APA

APA

1.Introducere

Apa este indispensabila vieti Ea influenteaza productivitatea plantelor si a animalelor. Ajuta la desfasurarea unor procese fizico-chimice din cellule, la procesele de digestie, absortie circulatie si hranirea celulelor.

Desi exista o enorma cantitate de apa, la nivel mondial, din fiecare patru oameni trei nu au apa suficienta sau, daca au, acasta este contaminata. Cea mai mare parte a apei este prea sarata pentru a permite consunul uman sau pentru a fi folosita in agricultura.

Apa reprezinta 60-70% din greutetea corpului la animale si pana la 95% din greutatea corpului la unele plante. Omul nu poate trai fara apa mai mult de 4-7 zile.

In cadrul interrelatiilor intre om si mediul sau ambient, acesta din urma exercita asupra omului influente multiple, dintre care una dintre cele mai importante este actiunea asupra sanatati Din acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiune favorabila asupra sanatatii, cunoscuti sub numele de factori sanogen

Mediul contine insa sifactori care au o actiune nefavorabila asupra sanatatii, determinand inrautatirea saupierderea acesteia, denumiti factori patogen

Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la simple incomoditati in actiunea omului, asa-zisul discomfort, pana la perturbari puternice ale stari de sanatate.

Efetele acute au fost primele asupra caroras-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarimediuluiasupra sanatatii populatie Ele se daporesc unor concentratii deosebit de mari ale poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice si brutale asupra organismului uman. Desi rara, aceste episoade acute au meritul de a fi atras atentia specialistilor asupra sanatatii populatiei expuse, declansand primele cercetari sistematice in domeniul relatiei sanatate-poluare.

Efectele cornice reprezinta formele de manifestere cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in concentratii mai scazute nu este lipsita de efecte nedorite.

Peste 2/3 din suprafata teresta este ocupata de mari si oceane, care formeaza Oceanul Planetar. Terra este numita si "planeta albastra" datorita acestui fapt.

Din suprafata totala a pamantului, evaluata la 510,10 mil. Km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil. km2, adica 70,8%. Se estimeaza ca planeta dispune de 1,37 mil. Km3 de apa, de circa 97,2% este constuita din ape mari si oceane.

Omul dispune numai de apele de la suprafata solului -adica de aproximativ 30.000km3,ceea ce inseamna circa 0,002%din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaza intre 3 litri, in zonele aride ale Afici si de 1,045 litri New York.

Valoarea productivitati marilor si oceanelor se apreciaza ca fiind intre 0,1-0,5g/m3/z

Oceanul Planeter constituie baza vietii pe Terra si genereaza negentropie in ecosfera.

Apa este ceea mai raspandita substanta compusa si reprezinta trei sferturi din suprafata globului terestru. Ca si aerul, ea constituie factorul principal al mentinerii vietii pe pamant.

Apa este o resursa naturala esentiala cu rol multiplu in viata economica.

In natura apa urmeaza un circuit. Se poate vorbi despre apa de ploaie, apa raurilor si izvoarelor, apa de mare, etc.

Apa pura se obtine din apa naturala prin distilare repetata in conditiile care san u poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipiente in care este conservata.

2 Formele apei in natura

Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. Vaporii rezultati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada sau grindina.

In anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub 0C, se depune bruma.

In graficul de mai sus este prezentat circuitul apei in natura.

Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, fluviile, marile si oceanele. Alta parte strabate straturile de pamant, la diferite adancimi, formand apele freatice. Apa subterana poate reaparea la suprafata, fie prin izvoare, fie extrasa prin fantani, puturi sau sonde.

In cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, importanta deosebita prezinta circuitul biologic. Acesta consta in patrunderea apei in organismele vii si redarea ei in circuitul natural prin respiratie, transpiratie si moartea organismelor. Distingem si un circuit apa-om-apa care se refera la interventia activitatii omului in circuitul natural.

3. Starile de agregare ale apei

Corpurile se pot afla in stare solida, lichida sau gazoasa si pot trece dintr-o stare in alta. Cand ingheata, apa se transforma in solid, iar cand fierbe se transforma in vapor Cand gheata se topeste, trece din stare solida in stare lichida, adica apa. Cand apa fierbe, se transforma in gaz, adica vapor Trecerea unui corp din strare solida in stare lichida si din stare lichida in stare gazoasa se face prin incalzire, care ii furnizeaza energie calorica, intensificand astfel agitatia moleculara.

3 Proprietatile apei

Proprietati organoleptice sunt gustul si mirosul, determinarea lor facandu-se cu ajutorul simturilor.

-Mirosul apei se poate datora:

-substantelor organice in descompunere;

-microorganismelor vii(alge, protozoare etc.)

-substante chimice provenite din ape industriale uzate(fenoli, crezoli etc.)

-Gustul apei este caracteristic pentru diferite tipuri de substante dizolvate care se gasesc in cantitati mai mari in apa. Acestea pot fi:

-sarat(clorura de sodium sau sulfat de sodium),

-amar(sulfat de magneziu sau clorura de magneziu),

-dulceag(sulfat de calciu),

-acidulat(bioxid de carbon),

-acru(bicromat de fier sau clorura de fier).

Apa potabila nu trebuie sa aiba nici un miros sau vreun gust particular, dar nici sa fie lipsita de gust; ea nu trebuie sa depaseasca gradatia.

Mirosul si gustul se determina de personae experimentate si ssa apreciaza comform unei scari de comparative, ca in tabelul urmator:

Proprietati fizice:

-Turbiditatea(tulburarea) depinde de prezenta substantelor in suspensie(argila, nisip fin, namol, substante organice) si se exprima in grade de turbiditate. Un grad de turbiditate reprezinta tulburarea produsa de 1 mg de caelin intru0un litru de apa distilata.

-Culoarea se datoreaza prexentei in apa a unor substante dizolvate (oxizi ferici, compusi de mangan, clorofila din frunze, acizi humici etc.) si se determina prin comparetie cu solutii-etalon. Apa pura este incolora.

-Temperatura variaza in functie de provenienta apei (subterana sau de suprafata) si de anotimp. Apa subterana de la adancimi de pana la 50m are temperatura cuprinsa intre 10 si 13 C, de la aceasta adancime in jos temperatura creste cu cate 1 C pentru fiecare 33-35m. Temperatura apelor de suprafata, in tara noastra, variaza intre 0 si 27 C. Apa este considerata buna de baut cand are temperatura de 7-15 C.

-Conductibilitatea electrica este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric, ea este determinate de continutul de substante existente in apa. Apa pura nu conduce curentul electric, fiind foarte putin ionizata.

-Radioactivitatea este proprietatea apei de a emite radiatii permanente a, b si g. Apela subterane si cele de izvor, in contact cu diferite roci, acumuleaza o cantitate de emanatii radioactive. Apele de suprafata pot avea o radioactivitate crescuta datorita unor izotopi radioactivi, proveniti din apele uzate, insufficient epurate.

Proprietati chimice:

-Reziduul fix reprezinta totalitatea substantelor solide minerale si organice aflate in ape si se obtine prin incalzirea apei la 105 C, cand se realizeaza evaporarea completa; se exprima in mg/l.

- pH-ul apei poate fi acid, neutru sau alcalin, in functie de continutul de saruri dizolvate in apa:

-pH <7 apa acida;

-pH =7 apa neutral;

-pH >7 apa alcalina.

-Duritatea apei se datoreaza sarurilor de calciu si magneziu aflate in solutie putand fi sub forma de bicarbonate, carbonate, cloruri, sulfati, azotati, fosfati sau silicate. Un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO continute intr-un litru de apa.

-Substantele organice provin din resturi de plante si animale,ele por fi oxidate complet si se exprima in mg/l permanganat de potasiu, necesar pentru oxidarea lor.

-Fierul se gaseste in special in apele subterane, sub forma de diferiti compusi, mai frcvent bicarbonate feros. In contact cu aerul, compusii ferosi devin ferici punandu-se in evidenta hidroxidul feric. Apa care contine fier in cantitati mari este opalescenta, cu gust acru, astringent, pateaza rufele, nu poate fi intrebuintata in industria hartiei, a celulozei, la vopsitorii etc.

-Manganul insoteste de obicei fierul in apele subterane, depozitul produs de compusii manganului avand o culoare bruna

-Amoniacul pune de obicei, in evidenta contaminarea apelor potabile cu apa provenita din reteaua de canalizare.

-Clorul se gaseste in apa sub forma de cloruri care pot fi si de natura organica prezenta in cantitati mari a clorurilor da apei un gust neplacut, characteristic (sarat, amar).

-Cuprul, plumbul si zincul pot fi intalnite in apele de suprafata sub forma de oxizi si arata corodari ale conductelor de evacuare a apelor uzate provenite de la industrii extractive si prelucratoare. Compusii lor sunt foarte otravitor

-Bioxidul de carbon in apa poate fi liber (gaz), semilegat (bicarbonate) sau legat (carbonate). Prezente bioxidului de carbon liber in cantitati mari da apei character agresiv fata de otet, mortar si betoane.

-Hidrogenul sulfurat poate fi de natura organica, un produs de descompunere, sau minerala, ca un produs dizolvat in straturile adanc

Proprietati bacteriologice: Se refera la prezenta unor microbi u influenta patogena asupra organismulu Folosirea unor ape contaminate netratate in mod corespunzator, poate duce la aparitia de epidemii hidrice ca: febra tifoida, holera, dizenteria, gastroenteria etc. Apa potabila nu trebuie sa contina organisme animale si vegetale vizibile cu ochiul liber, mici organisme daunatoare sanatatii, ca oua sau larve de parazit

4Tipuri de ape

Apa este un factor indinpensabil organismului uman. Inca din cele mai vechi timpuri asezarile umane an fost de-a lungul raurilor sau pe malul marilor. Necesarul zilnic al omului este aproximativ de 1,5-2 litri consumata ca atare, dar pentru curatenia corporala omul foloseste zilnic apoximativ 40litri apa organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca optim pentru acoperirea acestor nevoi, o cantitate de 100 litri in 24 ore.

GUSTUL apei este dat de continutul in substante chimice si in primul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate (oxigenul si dioxidui de carbon). xcesul sau carenta unor dintre aceste componente poate imprima apei un gust nuplacut(salciu, amar, dulceag).

Mirosul apei este legat de asemenea de prezenta in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluate.

Atat gustul cat si mirosul apei, desi au ca principala caracteristica un mare grad de subiectivitate totusi au din punct de vedere sanitar, valoare deosebita. In primul rand influenta lor asupra utilizari este hotaratoare, poate duce la excluderea folosiri apei respective. Gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a ape

Apa potabila nu trebuie sa aiba miros characteristic si trebuie sa aiba un gust placut. In caz contrar apa poate prezenta substante poluante care sunt daunatoare sanatat Prezenta substantelor poluante in apa pot fi evidentiate prin culoare apei chiar si temperature apei poate fi un indicator indirect de poluare mai ales pentru apale subterane, unde se stie ca temperature este constanta. Variatia acestei temperaturi insa, parallel cu variati temperaturi aerului, indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara.

Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de imbunatatire continua a calitati apei potabile.

In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitori la calitatea apei, iar normele Comisiei Economice Europene (C.E.E.) aprobate in 1980, recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile.

In natura apa se gaseste sub toate starile de agregare: solida(gheata, zapada, grindina), lichida(apa de ploaie,apa subterane, oceane, mari, fluvi, rauri,etc),gazoase(vapori de apa din atmosfera).

Se mai gaseste in organisme animale vagetale si animale cum si in cristalohiodrati sub forma de apa de cristalizare. Apale naturale contin dizolvate contitati variate de diferite substante. Apele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc "ape moi", spre deosebire de "apele dure" care au un procent ridicat de saruri, mai ales de calciu si de magneziu.

Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curate. Ea dizolvata in drumul ei prin atmosfera mai ales dioxidul de corbon, iar in regiunile industriale, dioxidul de sulf si hidrogenul sulfurat. O parte din dioxidul de carbon, strabatand straturile de pamant, dizolva carbonatii de calciu si magneziu, transformandu-i in bicarbonate solubil

Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna, formand substante subterane. Apele subterane. Apele subterane iesind la suprafata pamantului, dizolvand saruri, formeaza izvoare minerale. Cand temperature acestora este ridicata, uneori pana la 100 C, ele se numesc izvoare termale. Apa este de mai multe feluri:

APA POTABILA o apa pentru a fii buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie limpede, fara culoare, fara miros, sa contina aer dizolvat si cantitati mici de saruri, pana la o concentrate de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3, circa 600 mg/l; sa aiba o temperatura intre 8 si 12 grade Celsius, si sa nu contina bacteri patogene. Apa potabila se obtine la sate, din izvoare si fantani, iar la oras din apa raurilor, care trebuie purificata. Purificarea se face in trei feluri:

-mecanic

-chimic

-fizic

APA INDUSTRIALA: se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur, la racirea masinilor, precum si in diverse procese de fabricatie. Ea trebuie sa indeplineasca anumite conditi de puritate cerute de specificul industriei in care este folosita.

APA DURA contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut, nu face spuma cu sapunul sin u fierbe bine legumele. Ea se depune prin fierbere, pe peretii vaselor o crustaaderenta, care micsoreaza transmisia caldurii, determinand astfel o crestere a consumului de combustibil.

APA PURA : se stie ca in natura nu exista apa pura deoarece contine substante dizolvate, microorganisme, etc. Apa pura se obtine prin distilare. In acest scop, se foloseste un aparat de distilare in care apa distilata se transforma in vapori prin fierbere, iar vapori rezultati se condenseaza prin racire.

Apa distilata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are gust si este indigesta.

Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie.

APA DISTILATA: se abtine in aparate speciale, fiind utilizata in farmaceutica.

APA BIDISTILATA: este complet lipsita impiritat Se obtine prin distilarea apei distillate in vase de sticla in care se adauga KOH, acest reactiv distruge microorganismele si urmela de substante organice aflate in apa. Este intrebuintata la analize chimice speciale, in cercetari stintifice si in industria medicamentelor.

APA DE BARITA: denumire folosita pentru o solutie saturata de hidroxid de bariu. Se intrebuiteaza ca reactiv in laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu

APA DE BROM: denumire folosita pentru o slutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa. Se intrebuiteaza ca oxidant in laborator.

APA DE CLOR: denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa. Apa de clor contine si clor elementar, dizolvat chimic. Din aceasta cauza apa de clor proaspat preparata are culoarea galbena. In timp, sau mai repede, sub actiunea lumini solare, acidului hipocloros se descompune, cu punere in libertate de oxigen. Echilibrul este astfel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric). Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toate metalele la rece.

APA DE CRISTALIZARE este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod diferit si poate indeplini functii diverse.

APA DE HIDROGEN SULFURAT: denumire folosita pentru o substanta apoasa saturata de hidrogen sulfurat.

APA DE PLUMB denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb. Este intrebuintata in medicina.

APA REGALA: denumirea folosita pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat, in raport de 3:1. Ataca aurul si platina, rezistente fata de alti aciz

APA AMONIACALA: este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant.

APA PIROLIGNOASA: este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscate a lemnulu

APA TARE denumirea stiintifica a solutiei de HNO3, de concentratie 69%. In practica, denumirea este atribuita si solutiei de HCl, folosita de exemplu la obtinerea "apei de lipit" prin dizolvarea Zn.

APA GREA: sinonim cu oxidul de deuteriu, D2O, apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H, deuterul. Masa moleculara este 20,01g, punctual de topire este 3,82 grade Celsius, punctual de fierbere 101,42 grade Celsius, iar densitatea la 20 grade Celsius este 1,105g/cm3. Se gaseste in proporti foarte mici in apa obisnuita. Astfel, in 200 litri apa obisnuita, se poata obtine abia 1 ml de grea. Din punct de vedere chimic, apa grea reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat in apa grea. De fapt, deuteriul rearactioneaza mai incet decat H2 usor. Solubilitatea este mai mica in apa grea decat in apa usoare. Indicele de refractie este mai mic, dar vascozitatea mai mare. Efectele fiziologice ale apei grele sunt si eledeosebite de cele ale apei usoare. Apa grea este putin fovorabila vietii: nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasme

Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH. O concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce sete intense, deshidratarea organismului si in final moartea. Viermii, pestii si alte vietuitoare acvatice mor in apa grea pura, dar suporta o concentratie mai mica de 32%.

Principalele utilizari ale apei grele: agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice, sursa principala de obtinerea bombelor, se foloseste la obtinerea tempereturilor inalte(mii de grade) a plasmei, determinarea unor procese biochimice.

APA SUPERGREA: sionim cu oxid de titriu, T2O, apa in compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului 3H, titriu.

5.POLUAREA APEI

Poluarea apei nu iseamna afectarea "apei pure", care in cadrul natural nu exista de fapt, ci introducerea sau prezenta in apa a oricarei substante susceptibile sa-I altereze calitatea atat in ceea ce priveste folosintele alimentare, menajere sau economice, cat si in privinta florei si faune Modificarile sunt de ordin fizic, chimic, biologic sau chiar bacteorologic. Dezvoltarea civilizatiei moderne a antrenat o poluare crescinda a apei fenomen care poate atinge chiar si panza freatica datorita celor mai diverse substante, provenind din afluenti industriali si urbani, din substante folosite pentru chimizarea agriculturi, din zootehnie etc.

Consecintele tuturor acestor deversari sunt multiple: gustul, mirosul, aspoctul apelor de distributie sunt degradate, la fel ca si calitatile lor sanitare. Consumarea apei impurificate antreneaza tulburari digestive hepatice s-au de alta natura, poate avea efecte canterigene etc.

In cele mai multe tari industriale, 80-90% din problemele apei au aparut in ani 50 intr-o prima etapa a aparut ca predominanta impurificarea datorata apelor uzate evacuate de centrele poluate mai ales prin nocivitatea substantelor organice. In present in tarile dezvoltate ea este provocata in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate complexa, cu un continut mare de substante onorganice si anorganice greu degradabile pe cale biologica. De asemenea, impurificarea cu uleiuri minerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare datorita atat evacuari de ape uzate cu aceste nocivitati specifice cat si pierderile aaccidentala ce se produc cu ocazia transportului si depozitari hidrocarburilor.

Poluarea cu hidrocarburi este predominante in deosebi cu spa marina dar este din ce in ce mai frcventa in cazul apelor dulci, continentale. Profesorul Zimmerman de la universitatea Saarbrucken a calculate de exemplu, ca un singur litru de titei poate face inutilizabil 1milion de litri de apa, adica consumul unei famili de 4 persoane in decursul de 20 an Apele continentale sunt supuse unui process de degradare care il depaseste cu mult pe cel characteristic marilor aproape nu mai exista tara in care raurile si lacurile nu sunt poluate aceta este un fenomen destul de grav pentru ca prin comlexitatea utilizari lor resursele de apa ale uscatului sunt realmente vitale pentru societatea romaneasca.

Combaterea poluari: apele reziduale din procesul tehnologice sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate in cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare. In cazul unei pierderi de produse petroliere (uluiuri, pacura, motorina) se iau urmatoarele masuri absortia petrolului ce pluteste pe intinsul marilor cu ajutorul unor pompe de mare randamentdar cu diferite substante hidrofile, montate pe docuri flotante; imprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu, ce provoaca si mentin arderea petrolului, chiar in apa; rezervoare de mari dimensiuni confectionatedin cauciuc, in care inmagazineaza titeiul patruns in mare.

Apa reprezinta sursa de viata pentru toate organismele din toate mediile, insa poluare apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteorologic.

Apa potabila trebuie:

-sa fie limpede, incolora, fara miros sau gust deosabit;

-sa aiba temperature cuprinsa intre 7-15 grade Celsius sis a nu varieze mult in timpul anului;

-sa nu contina materii straine in suspensie sau germeni patogeni;

-sa contina aer si CO2 in solutie;

-substantele dizolvate raportate la un litru trebuie sa se incadreze intre anumite limite;

sa nu contina azotiti sau sulfuri, saruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu exceptia micilor cantitati de Fe, Al, Mn.;

-sa nu contina NH3sau fosfati care pot proveni prin contaminarea apei cu substante organice in putrefactii;

-sa nu contina metan;

Daca toata alianta de pe pamant ar fi turnata in 16 pahare cu apa, 15 si jumatate dintre el ear contine apa sarata a oceanelor si marilor. Din jumatatea de pahar ramasa, mare parte este inglobata fie in gheturile polare, fie este prea poluata pentru a fi folosita drept apa potabila si astfel, ceea ce mai ramane pentru consumul omeniri reprezinta continutul unei lingurite. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agriculturii, 23% industriei si numai 8% in domeniul casnic.

CAUZALE POLUARII APEI

-scurgerile accidentate de reziduuri de la diverse fabrici, dar si deversari deliberate a unor poluanti;

-scurgeri de la rezervoare de depozitare si conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere;

-pesticidele si ierbicidele administrate in lucrarile agricole care se deplaseaza prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigatii pana la panza freatica;

-ingrasamintele chimice si scurgerile provenite de la combinatele zootehnice;

-deseurile si reziduurile menajere;

-sarea presarata in timpul iernii pe sosele, care este purtata pe sol de apa de ploaie si zapada topita;

-depunerile de poluanti din atmosfera, ploile acide;

Poluanti apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida, gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare sanatati

TIPURI DE POLUANTI:

POLUANTI DE NATURA FIZICA:

-depunerile radioactive;

-ape folosite in uzine atemice;

-deseuri radioactive;

-ape termale;

-lichide calde provenite de la racirea instalatiilor industriale sau a centralelor termoelectrice si atomoelectrice.

POLUANTI DE NATURA CHIMICA:

Mercurul provenit din:

-deseuri industriale;

-inhalarea vaporilor ca urmare a unor scapari adeterminate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluorescente;

-ingerarea accidentala de compusi anorganici;

-deversarile unor uzine producatoare de fungicide organomercurice.

Azotati proveniti din:

-ingrasaminte chimice;

-detergenti;

-pesticideorganofosforice.

Cadmiu provenit din:

-ape in care sau deversat reziduuri de cadmiu;

-aerosol

Plumbul provenit din:

-evacuarile uzinelor industriale;

-gazele de esapament ale autovehiculelor;

-manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonat la benzina.

Zincul provenit din:

-apa sau bauturile cu continut de zinc;

-ingerarea accidentala a unor saruri sau oxizi ai acestora(vopsele);

-dizolvarea de catre solutii acide a zincului din vase, din deseuri sau scapari industriale.

Hidrocarburile provenite din:

-gazele de esapament ale autovehiculelor;

-scurgerile de titei;

-arderea incomplete a biomasei (lemnul, tutunul);

-fumul de tigara.

Pesticide, insecticide, fungicidele provenit din:

-apele reziduale de la fabricile de produse antiparalizante;

-pulverizarile aeriene;

-spalarea acestor substante de catre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate;

-detergent

POLUANTI DE NATURA BIOLOGICA:

-microorganismele patogene;

-substantele organice fermentescibile