PROBLEME DE CALITATE ALE APELOR SUBTERANE

PROBLEME DE CALITATE ALE APELOR SUBTERANE

Factorii care influenteaza calitatea apelor subterane sunt in mare parte identici cu cei ce influenteaza calitatea apelor de suprafata. Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate atmosferice (oxigen, azot, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat etc.) si minerale dizolvate (bicarbonati si sulfati de calciu si magneziu dizolvati) din roci, azotati si cloruri de sodiu, potasiu, calciu si magneziu dizolvate din sol si detritusuri organice, saruri de fier si mangan).

Utilizarile casnice fac sa ajunga in apa subterana, prin intermediul exfiltrarilor din tancuri septice sau canalizari neetanse, precum si din infiltrarea din apele de suprafata, detergenti, azotati, sulfati si alti produsi de degradare a substantelor organice, saruri si ioni dizolvati din reteaua de apa potabila, precum si compusi organici solubili.

Utilizarile industriale ale apelor genereaza ajungerea in apele subterane a diverselor saruri dizolvate in ape uzate industriale ce se infiltreaza in sol din apele de suprafata poluate.

Agricultura genereaza aport de saruri din apa de irigatie. Depozitele de gunoi aduc aport de produsi organici de descompunere, substante chimice solubile, gaze solubile, saruri provenite din cenusa.

1. Supraexploatarea

Pe langa poluare, supraexploatarea este principala amenintare la adresa apelor subterane.

De exemplu in mari parti din SUA nivelele piezometrice au coborat cu metri sau zeci de metri, chiar pana la 200 de metri in zona Chicago. In Israel, la Tel Aviv, supraexploatarea apei subterane a coborat nivelul freatic sub cel al marii si acviferele erau in pericol de a fi invadate de ape sarate, ceea ce a impus construirea unei 'linii defensive' formata din puturi de reincarcare cu apa dulce a panzei freatice paralel cu tarmul, pentru a bara intruziunea apei sarate.

2. Refacerea rezervelor:

Reincarcarea acviferelor

Acviferele pot fi reincarcate sau imbogatite artificial, fapt necesar mai ales la exploatare intensa. In acest fel de fapt folosim litosfera ca filtru in loc de statie de tratare a apei. Desigur reincarcarea artificiala a acviferelor nu este lipsita de riscuri, trebuind vegheat la calitatea apei utilizate si tinut cont de natura rocii gazda, permeabilitatea straturilor superficiale etc.

O metoda este imbogatirea prin infiltrare din ape de suprafata. In acest sens se pot realiza serii de bazine de mica adancime paralel cu cursul raurilor si alimentate cu apa din acestea. De asemenea se pot face santuri paralele cu un capat deschis in rau in care apa sa stagneze si sa se infiltreze, sau se poate modifica chiar albia raului pentru a lungi cursul prin praguri sau baraje temporare partiale ce prelungesc cursul apei sau reduc viteza de curgere, favorizand infiltrarea.

A doua metoda este reincarcarea prin pomparea de apa in puturi sapate in acvifer, aplicabila la cele de adancime sau unde permeabilitatea straturilor dintre suprafata solului si acvifer nu ar permite infiltrarea de la suprafata sau asemenea bazine nu se pot realiza.

Ridicarea exagerata a nivelului freatic

Daca o coborare a nivelului freatic este daunatoare, nici o crestere excesiva nu este de dorit, putand avea numeroase consecinte, dintre care amintim: cresterea debitelor in izvoare si rauri; aparitia de noi izvoare); inundarea suprafetei solului; poluarea apelor de suprafata respectiv antrenarea poluantilor de la suprafata in apa subterana; cresterea infiltratiilor in subsoluri, tunele etc. pana la inundarea lor; favorizarea alunecarilor de teren; slabirea stabilitati fundatiilor si deci periclitarea sigurantei constructiilor; agresiune chimica sau hidrostatica asupra fundatiilor etc.

4. Poluarea apelor subterane

Anual in SUA trebuie abandonate sute de surse de apa subterana din cauza contaminarii lor cu poluanti. La fel si in Germania. In Romania avem un procent foarte mare de surse care nu ar trebui folosite, dar ignoranta si lipsa de alternative perpetueaza folosirea de fantani si izvoare necorespunzatoare.

Principalele poluari ale apei subterane nu se deosebesc ca tip si efecte de cele ale apelor de suprafata, din cauza stransei legaturi. Doar dinamica e diferita, prin caracteristicile rezervoarelor si curgerii apelor subterane.