CLIMA - FACTOR ECOLOGIC IMPORTANT PENTRU RESURSELE DE APA

clima - factor ecologic important pentru resursele de apa

Data fiind pozitia bazinului Crisului Alb, in zona de vest a tarii, acesta are un fond climatic temperat continental spre subcontinental moderat cu influente oceanice si diferentieri topo-climatice insemnate, caracterizat prin dominanta maselor de aer vestic si sud-vestic cu umiditate ridicata, la care se adauga patrunderi de aer tropical, iar din nord invazii de aer polar.

TRD1. Factori genetici ai climei.

Principalii factorii genetici ai climei sunt: circulatia maselor de aer, radiatia solara si caracteristicile fizico-geografice (suprafata subiacenta).

Factorii dinamici. In Romania si implicit si in bazinul Crisului Alb (in conformitate cu Clima R.P.R., vol I si II, 1962), masele de aer patrund prin intermediul centrilor barici care influenteaza continentul European (anticiclonul azoric, anticiclonul islandez, anticiclonul siberian si ciclonii mediteraneeni). Regiunea studiata este afectata cu o frecventa mai mica (nu in fiecare an) si de anticiclonii groenlandez, scandinav, nord african si ciclonul arab.

In bazinul Crisului Alb o frecventa mare o au masele de aer polar-maritim, rece si umed (la sfarsitul primaverii si vara), urmate de mase de aer polar continentale (reci si uscate iarna, calde si secetoase vara), si nu in ultimul rand a maselor de aer tropical maritime ce vin din sud si sud vest si determina iarna clima blanda, iar vara intretin o mare instabilitate.

O frecventa scazuta o inregistreaza masele de aer arctic-maritim cu origine nord Atlantica ce determina ingheturi timpurii toamna si tarzii primavara, tropical-continental din sezonul cald, cand genereaza zile si nopti tropicale si in cele din urma si foarte rar, masele de aer arctic - continental, care determina gerul uscat si de lunga durata.

Radiatia solara, se caracterizeaza prin influenta pe care o exercita asupra suprafetei bazinului Crisului Alb prin componentele sale: radiatia solara directa, radiatia difuza (0,02 cal/cm² pe minut in diminetile de la sfarsitul iernii pana la 0,25 cal/cm² pe minut in mijlocul zilelor de vara), radiatia reflectata (are valori maxime in timpul verii - circa 0,20 cal/cm² si este mai scazuta in timpul iernii, circa 0,10 cal/cm²) si cea absorbita. In bazinul Crisului Alb, radiatia solara globala inregistreaza o valoare anuala de 114,30 kcal/cm², cu un maxim in luna iulie (16,60 kcal/cm²) si minim in luna decembrie (2,68 kcal/cm²).

TRD2. Principalele elemente climatice.

Au fost analizate in detaliu, la mai multe statii in lungul vaii Crisului Alb elementele climatice precum: temperatura aerului, umiditatea relativa a aerului, nebulozitatea, durata de stralucire a soarelui, precipitatiile, regimul eolian, cu implicatii directe si indirecte in formarea regimului hidrologic.

Temperatura aerului. Analizand datele climatice se constata ca media multianuala a temperaturii aerului este de 10,6 C la Ineu, 9,9 C la Gurahont si 8,9 C la Tebea si Brad. Regimul termic se caracterizeaza prin scaderea temperaturii medii anuale si a fiecarei luni de la vest spre est si printr-o variatie normala a mediilor lunare, ascendenta in lunile de primavara - vara si descendenta in lunile de toamna - iarna. Pe masura ce se inainteaza spre est si se patrunde in zona piemontana temperatura medie multianuala scade la 9,6 C (la Halmagiu) pentru ca in zona muntoasa ea sa nu depaseasca 6,7 C.

Aceeasi repartitie o inregistreaza si temperatura medie lunara, adica o evolutie descrescatoare de la vest spre est. Se inregistreaza totusi o exceptie de la aceasta distributie in lungul vaii Crisului Alb, intre depresiunea golf a Zarandului si depresiunea Brad in asa numitul "culoar al Crisului Alb" unde valorile temperaturii medii lunare si multianuale inregistreaza o scadere mai atenuata comparativ cu valorile medii ale zonelor adiacente. Spre exemplu la Gurahont, temperatura medie multianuala este de 9,9 C (cu 0,3 C mai mare decat cea de pe dealurile invecinate) iar la Tebea temperatura medie multianuala este de 8,9 C fata de 8,5 - 8,0 C pe dealurile din apropiere.

Ca o prima concluzie putem afirma ca regiunea depresionara Gurahont - Halmagiu - Brad temperaturile aerului nu prezinta valori negative mari pe perioade lungi de timp cum ar fi de asteptat (chiar daca s-au inregistrat minime absolute de -22C), ceea ce arata ca aceasta prezinta un climat de adapost. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este relativ blanda pe valea Crisului Alb variind intre -1 C (in campia joasa a Crisului) si -5 C (in munti), iar temperatura medie a lunii celei mai calde oscileaza intre 21 C in zona campiei joase si 16 C in regiunea muntoasa din est.

Temperaturi maxime si minime. Valorile extreme inregistrate sunt cuprinse intre -30,0 C (in 28 decembrie 2003) si +40,1 C (in 15.08.1954) la Chisineu Cris, -26,8 C (in 0TRD02.1954 la Ineu) si 38,7 C in august 1992 la Ineu, -26,0 C (in 01.02.1947) si +39,6 C (in 1TRD08.1952) la Gurahont, -29,1 C (in 0TRD02.1954) si +38,9 C (in 1TRD08.1952) la Halmagiu.

Pornind de la aceste valori, amplitudinea maxima absoluta este de 70,1 C la Chisineu Cris, 65,5 C la Ineu, 65,6 C la Gurahont si 68 C la Halmagiu.

Numarul mediu anual al zilelor cu inghet (t < 0 C) creste de la 90 in campie la 100 in zona deluroasa si la peste 150 pe culmile care asigura cumpana de ape a bazinului Crisului Alb, maximul inregistrandu-se in luna Ianuarie.

Numarul mediu anual al zilelor de vara (t > 25 C) variaza intre 85 de zile in zona montana mergand pana la 95 de zile in zona de campie si pe versantii piemontani cu expozitie sudica si sud-vestica.

Numarul mediu anual al zilelor tropicale (t > 30 C) scade de la vest la est incadrandu-se intre 25 - 32 de zile cu un maxim in luna august.

Umezeala relativa a aerului. In decursul a 24 de ore (in ciclul zi- noapte) se constata valori minime la orele de la amiaza cand temperatura aerului este maxima, pe cand valorile maxime se inregistreaza noaptea tarziu catre dimineata. In decursul anului umiditatea relativa in bazinul Crisului Alb variaza intre 65 -75 % (vara) si 88 - 90 % (iarna). Valorile maxime apar in lunile noiembrie, decembrie si ianuarie, fiind cuprinse intre 86% la Tebea, 84% la Gurahont si 89% la Ineu, iar cele minime in aprilie, mai si august cu valori cuprinse intre 71 si 73 %.

Nebulozitatea si durata de stralucire a Soarelui. In bazinul Crisului Alb, datorita influentei ciclonilor oceanici si mediteraneeni care aduc un aer maritim umed, nebulozitatea creste de la vest (5,8 zecimi) la est (6,1 zecimi), creste de la campie la munte (odata cu altitudinea). Pe parcursul unui an calendaristic, nebulozitatea maxima se inregistreaza iarna (7,6 zecimi) iar cea minima toamna (4,1 zecimi).

La statiile Ineu si Gurahont numarul mediu anual al zilelor cu cer senin este de 62 pe cand la Tebea este de circa 50. In sens contrar numarul mediu anual al zilelor cu cer acoperit este de 135, pe cand la statiile Gurahont si Ineu cerul acoperit scade sub 120 de zile.

Precipitatiile. Precipitatiile anuale - se caracterizeaza prin cresterea acestora de la vest la est. In perioada analizata (1896-1916; 1921-2002) cele mai mari cantitati de precipitatii (777,1 mm) au fost inregistrate in anul 1942, iar cele mai mici cantitati de precipitatii (224,7 mm) in anul 1932 la statia meteorologica Chisineu Cris. Anii cu precipitatii excedentare au fost: 1931, 1933, 1937, 1940, 1941, 1944, 1951 - 1957, 1960, 1965 - 1967, 1970, 1974 - 1975, 1981, 1988, 1999. Precipitatiile au inregistrat valori deficitare in anii 1932, 1934 - 1936, 1938, 1942 - 1943, 1954, 1958, 1961 - 1964, 1968, 1971, 1996, 2002. Din sirul anilor luati in studiu, 63 % au avut valori cuprinse intre 777,1 mm si 500,1 mm, iar 37,7 % au avut valori cuprinse intre 500,0 mm si 230,0 mm.

Precipitatiile medii multianuale cresc ca valoare de la vest la est dupa repartitia altitudinala a reliefului, sub forma unor trepte de amfiteatru. Precipitatiile medii din campie variaza intre 540 mm - 650 mm, in regiunea piemontana de la 700 mm - 950 mm, iar in zona muntilor ce inchid perimetrul bazinului amfiteatru al Crisului Alb acestea ajung pana la 1000 mm - 1200 mm.

Precipitatiile medii anotimpuale din perioada de iarna variaza in jur de 100 mm in campia joasa, 130 mm in campia inalta, 175 mm in zona piemontana si 250 mm in zona muntoasa. Cantitatile medii cele mai mari se inregistreaza la sfarsit de primavara si in plina vara, de 175 mm in campie, 250 mm in regiunea piemontana si peste 350 mm in zona muntilor, unde si cursurile sunt mai viguroase.

Precipitatiile inregistrate in 24 de ore au atins 128,5 mm (iunie 1970) la Chisineu Cris, 110,6 mm (mai 1949) la Gurahont si 110 mm (noiembrie 1948) la Brad. Aceste valori diurne au depasit cantitatile normale lunare cu 73% la Chisineu Cris, 26,5% la Gurahont si 47% la Brad, determinand viituri importante.

Stratul de zapada. Numarul mediu anual al zilelor in care solul este acoperit cu zapada este destul de scazut, datorita patrunderii maselor de aer atlantice sau mediteraneene si variaza intre 40 - 115. Grosimea stratului de zapada atinge 30 - 40 cm in campie (35,8 cm la Ineu) si poate depasi 90 - 150 cm in regiunea muntoasa. Stratul de zapada apare stabil in medie in primele 10 zile ale lunii decembrie si se topeste la inceputul lunii martie.

Regimul eolian. Regimul eolian indica o predominanta vestica si sud-vestica pentru zonele mai inalte pe cand zonele joase au o predominanta sudica (iarna si toamna) si una nordica (primavara si vara). Frecventa si viteza medie a vantului pe directii - la statia Ineu, se observa ca predomina circulatia din sector sudic (9,2 %), vestic (8,8 %) si nordic (8,6 %), cu o frecventa totala pe aceste sectoare fiind de 26,6 %. Cea mai redusa frecventa a vantului se inregistreaza pe sectorul NE (1,8 %) urmata de NV (4,2 %). Viteza cea mai mare a vantului este de 3,5 m/s din sectorul sudic iar cea mai mica este de 2,4 m/s din sectorul NE. La statia Gurahont vanturile dominante sunt cele din directia nord-vest (12,9 %), est (8,3 %) si sud-est (6,8 %), frecventa totala pe aceste sectoare fiind de 28,0 %. Sectoare deficitare sunt cel nordic (2,4 %) si sudic (2,6 %). Vantul are viteza cea mai mare pe sectorul sud-vestic (3,2 m/s) si cea mai mica pe sectorul sud-estic (2,2 m/s).