Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


PROCEDEE INDUSTRIALE DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

Hidrologie



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROCEDEE INDUSTRIALE DE EPURARE A APELOR REZIDUALE

Principalele surse de ape industriale sunt apele de canal ale oraselor si apele evacuate din intreprinderile industriale. Ele au un continut foarte variat de substante, in functie de provenienta lor. Spre exemplu, apele orasenesti, contin de obicei substante organice in stare de putrezire, iar cele industriale, diferite substante, dupa specificul intreprinderii de la care au rezultat. Apele de la o uzina cocschimica vor contine fenol, amoniac, gudroane, etc., apele de la fabricile de celuloza si hartie contin lesii bisulfitice, cele de la fabricile de coloranti, nitrobenzen, anilina, etc.



Apele reziduale constituie otravuri puternice pentru vietuitoarele din apele naturale. Aceasta se datoreste fie actiunii toxice a substantelor pe care le contin: fenoli, amoniac, hidrogen sulfurat, fie absortiei oxigenului liber din apa. Pentru a fi evacuate in apele curgatoare, ele trebuie mai intai epurate astfel incat sa nu aiba un continut mai mare de impuritati decat il au apele in care urmeaza sa fie varsate.

Epurarea apei se realizeaza in functie de substantele pe care le contine. Substantele acide vor fi neutralizate cu baze inainte de a fi evacuate la canal si invers, substantele alcaline se neutralizeaza cu acizi.

Dintre metodele frecvent folosite se mentioneaza epurarea prin extractie cu solventi si epurarea biochimica.

1. EPURAREA PRIN EXTACTIE CU SOLVENTI

Principiul acestei metode consta in separarea substantelor din apele reziduale cu ajutorul a diversi solventi in care acestea sunt mai solubile decat in apa. Eficacitatea metodei depinde de coeficientul de distributie al substantei, adica de raportul intre concentratia substantei in solvent si in apa.

Pentru extractia fenolilor din apele reziduale este folosit foarte mult benzenul, cu toate ca are un coeficient de distributie mic. Folosirea benzenului pe scara larga se datoreaza usurintei cu care se separa, stabilitatii sale si pretului mult mai scazut fata de al altor solventi.

In Anexa 1 este aratata schema de principiu a instalatiei de defenolare prin extractie cu solventi, a apelor reziduale de la uzinele cocscosmetice.

Apele reziduale trec mai intai printr-un filtru cu cocs sau nisip 1 pentru a retine impuritatile mecanice (particule in suspensie), apoi se incalzesc in preincalzitorul 2 pana la o temperatura optima pentru extractie (aprox. 75%) si sunt trimise in coloana 3 in care circula in contracurent cu benzenul. Apele epurate sunt eliminate pe la baza coloanei.

Benzenul impreuna cu fenolii se evacueaza pe la varful coloanei. Pentru a separa fenolii din benzen, in coloana 4 amestecul se spala cu o solutie de hidroxid de sodiu. Aici are loc reactia:

C6H5OH + NaOH C6H5ONa + H2O

Fenoatul de sodiu format este solubil in apa si avand o densitate mai mare decat benzenul se indeparteaza pe la baza coloanei. Benzenul se recircula in coloana 3 pentru o noua extractie, iar solutia de fenolat se trateaza cu un acid, de exemplu HCl, pentru a recupera fenolul:

C6H5ONa + HCl C6H5OH + NaCl

2. EPURAREA BIOLOGICA

Metoda biologica de epurare a apelor reziduale consta in capacitatea unor microorganisme de a descompune substantele organice si anorganice din apa. Pentru a obtine rezultate bune trebuie sa se asigure conditii optime de viata microorganismelor. Aceasta se realizeaza prin:

-purificarea preliminara a apelor reziduale de impuritati mecanice, gudroane si uleiuri.

-mentinerea apei la o temperatura de 25-300C

-mentinerea unei cantitati constante de impuritati din apa;

-prezenta in ape a unor saruri ca fosfatul de amoniu care are rol nutritiv pentru microorganisme;

-aerarea intensiva in scopul imbogatirii cu oxigen a apelor reziduale;

In Anexa 2 este aratata schema de principiu a instalatiei de epurare a apelor reziduale prin metoda biologica.

Din apa reziduala se indeparteaza mai intai, prin filtrare gudroanele si impuritatile mecanice in suspensie. Se trece apoi la purificarea cu namol activ. In acest scop apa reziduala se amesteca cu namol care contine microorganisme capabile sa distruga substantele continute in apa.

Epurarea are loc in bazine cu fundul alcatuit din placi poroase prin care se sufla aer. Acesta traversand stratul de apa asigura aerarea apei, amestecarea intima a namolului activ cu apa si mentinerea sa in suspensie. Iarna, pentru mentinerea temperaturii optime, se introduce abur direct. Dupa epurare, apa din bazin trece intr-un decantor pentru a se separa de namol. Aceasta metoda are avantajul ca asigura o epurare inaintata a apei, dar prezinta si unele inconveniente: necesita bazine mari, consuma cantitati mari de energie pentru aerare.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1948
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved