Protectia calitatii apelor

Protectia calitatii apelor

Organizarea si amplasarea cerintelor de protectie a calitatii apelor

Protectia calitatii apelor contituie o necesitate a civilizatiei contemporane, ca urmare a trebuintei crescande de impurificare a apelor

Dezvoltarea centrelor populate a provocat inca din actualitate , probleme multiple din cauza dificultatii inlaturarii deseurilor. De exemplu Romanii au construit canale care unele functioneaza si in zilele noastre indeosebi pentru colectarea si evacuarea apelor provenite din precipitatii

Abia acum doua secole a fost introdus sistemul evacuarii dejectiilor prin retele de canalizare.

Dezvoltarea canalizarilor orasenesti au inbun atatit conditiile sanitare la locul producerii deseurilor menajere dar a condus la impurificarea crescanda a cursurilor de apa in care erau evacuataeele din canalizari .

Aparitia extindera si diversificarea industriei a produs noi forme de impurificare a apelor datorita evacuarii in acestea a deseurilor lichide si solide.

Treptat, in legislatia diferitelor tari au inceput sa apara prevederi de interzicere a impurificarii apelor. Dezvlotarea cerintelor si cresterea exagerata in domeniul igienei au pus in evidenta pericolul impurificarii apelor pentru sanatatea publica si au condus la slabirea unor criterii calitative, bazate pe rezultatele analizeia apei din punct de vedere bacteriologic si chimic.

Pentru prevenirea pericolelor de mediu sanitar si a neajunsurilor sociale provocate de impurificarea apelor, in secolul trecut au inceput sa fie concepute si construite instalatii de epurare , prin care sa fie trecute apele din canalizare inainte de evacuare pentru a se retine si distruge o parte cat mai mare din substantele daunatoare vehiculate de aceste ape.

In tara noastra , impurificarea apelor a inceput sa constituie o problema odata cu intensificarea dezvoltarii speciale din ultimele doua decenii.

Primele faze critice au fost cele in care aglomerarea urbana si dezvoltarea industriala au fost deosebit de intense, ca de exemplu, bazinul raurilor : Olt, Jiul superior, Tarnava,etc.

Impurificarea apelor se prezinta in practica in forme foarte variate, datorita diversitatii substantelor sau, exprimat in mod mai general;agentilor impurificatori care o provoaca

Autoepurarea apelor reprezinta ansamblul fenomenelor fizice, chimice si biologice care au loc in mod natural intr-o apa impurificata si in urmarea carora efectele nocive ale impurificarii sunt inlaturate total sau partial.

Fenomenele fizice in autoepurarea apelor

Principalele fenomene fizice care contribue la autoepurarea apelor sunt:

- Dizolvarea in apa a oxigenului

- Amestecul apelor impurificate cu apa mai curata

- Sedimentarea in cursul de apa a substantelor organice

Fenomenele chimice de autoepurare

Autoepurarea poate avea loc si prin fenomene chimice.Astfel sulfatul de zinc poate reactiona cu alcalinitatea apei datorita bicarbonatilor provocand precipitatrea zincului.

Intr-o masura limitataza, oxigenul divizat in apa produce si schimbari directe ale unor substante in purificare.

Autoepurarea prin fenomene biochimice

Cele mai importante fenomene de autoepurare sunt cele datorate actiunii formrlor de viata din apa, prin fenomene biochimice.In desfasurarea acestora au o deosebita importanta transformarile ciclice pe care le sufera compusii organici de carbon,azot si sulf.

Substantele organice, continand carbon, ajung in apa prin evacuarile de ape uzate menajere si industriale, resturi de vietati sau plante.

Bacteriile aerobe anihileaza carbonul, consumand oxigenul dizolvat in apa si producand bioxidul de carbon intr-un proces analog respiratiei animalelor si plantelor.

Reactia este extrema degajand energie sub forma de caldura .

Procesul invers se realizeaza prin fotosinteza care are loc in plantele cu clorofila ca de ex in alge ,sub efectul luminii solare ,apa intrand in reactie.

Clasificarea lucrarilor de gospodarire a apei

Orice lucrare de gospodarire a apelor aduce modificari regimului natural de scurgere a apelor in scopul satisfacerii unei anumite folosinte de apa , reprezinta o lucrare de gospodarire a apelor .

La baza clasificarii lucrarilor de gospodarire a apelor de redistribuire a resurselor de apa realizata de lucrarile resspective.Din acest punct de vedere distingem :

I Lucrari de redistribuire a 5resurselor de apa in cadrul aceleiasi forme de apa in natura

a) lucrari de restabilire in timp a resurselor de apa

lucrari referitoare la apele de pe versanti ca de -ex lucrari de intretinerea apelor pe verasanti ;

- lucrari referitoare la apele de suprafata ca de-ex lacuri de acumulare ;

- lucrari referitoare la apele subterane-ex lacuri subterane

b) lucrari de redistribuire in spatii a resurselor de apa

- lucrari referitoare la apele de suprafata -ex redistribuirea in cadrul aceluiasi curs de apa sau redistribuirea intre cursuri de apa

II Lucrari de redistribuire a surselor intre diferite forme de apa in natura

a) lucrari de redistribuire intre sursele subterane si cele de suprafata

lucrai de reducere a resurselor de aprovizionare de -ex lucrari de desecare

b)      lucrari de reimprospatare a surselor de apa subterana din cele de suprafata.

Combaterea actiunilor daunatoare ale apelor si caracteristicile lor

-Actiunea daunatoare a apelor reprezinta orice actiune a apelor in oricare din formele in care este intalnita in natura, care impiedica sau stanjeneste desfasurarea in conditii normale a unei activitati economice , dezvoltarii societatii sau valorificarii uni potential.

Principalele actiuni daunatoare ale apelor care fac obiectul gospodaririi apelor sunt :

- inundatiile

- eroziunile de suprafata

- eroziunile de mal

- inmlastinarile

- alunecarile de teren

Pentru efectuarea studiilor de gospodarire a apelor trebuie precizata in paralel :

1.-cauzele actiunilor daunatoare ale apelor si anume

a) caracteristicile undelor de viitura si modul lor de formare pentru studiul combaterii inundatiilor;

b) caracteristicile scurgerii apei pe versanti si starea suprafetei versantilor ,pentru studiul combaterii eroziunilor de suprafata ;

c) caracteristicile scurgerii apei in albie, regimul debitelor solide si regimul de stabilitate a albiei pentru studiul combaterii eroziunilor de mal

2.-efectele actiunilor daunatoare ale apelor si anume : terenurile si afectae frecventa de afectare ,caracteristicile activitatilor care sunt impiedicate sau stanjenite de actiunile daunatoare respective etc.

Diverse modalitati de folosire, stapanire a apelor, interconditionandu-se reciproc din gospodarirea rationala a apelor o activitate :

-complexa ,care isi propune sa satisfaca toate folosintele necesitatilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor viitore de a le satisface pe ale lor .