ECOLOGIA FORMATIUNILOR VEGETALE. FAUNA. SPECIILE ADVENTIVE SI REZERVATIILE DIN BAZINUL CRISULUI ALB

ecologia formatiunilor vegetale. fauna. speciile adventive si rezervatiile din bazinul crisului alb

Expozitia vestica si etajarea in trepte a vaii Crisului Alb, alaturi de conditiile pedologice, climatice si morfologice au determinat in decursul timpului realizarea unei insemnate diversitati a covorului vegetal. La aceasta diversitate si mozaicare a covorului vegetal se adauga si factorul antropic. Un rol insemnat in etajarea si zonarea vegetatiei din bazinul Crisului Alb il reprezinta altitudinea. In functie de aceasta si pe baza cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetatie.

Zona de campie, situata in partea vestica a vaii Crisului Alb si se intinde pana la atitudinea de 250 m. Acestui etaj ii sunt caracteristice atat cenoze mezohigrofile din alianta Agrostion stolonifarae, cat si fitocenoze halofile ale asociatiilor Artemisio santonici - Festucetum pseudovinae, Puccinellietum limosae, Camphorosmetum annuae.

Etajul colinar ce urca pana la 550 m altitudine unde raspandirea fitocenozelor vegetale este influentata in mare parte si de expozitia versantilor. Pe versantii insoriti din acest etaj vegetatia lemnoasa zonala o formeaza cenozele asociatiilor Quercetum petraeae - cerris si Quercetum farnetto - cerris. Pe versantii mai umbriti se intalnesc frecvent cenozele asociatiei Querco petraeae - Carpinetum. Vegetatia secundara infiripata pe aceste teritorii dupa defrisarea padurilor este reprezentata, atat prin unele palcuri de tufisuri mezoxerofite ale asociatiei Pruno spinosae - Crataegetum, cat mai alea prin pajistile mezoxerofile ale asociatiilor Agrostio - Festucetum rupicolae si Agrostio - Festucetum valesiacae.

Etajul montan, mai putin diversificat, se intalneste la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetatia zonala o constituie fitocenozele asociatiei Carpino - Fagetum, care poate fi considerata pentru conditiile climatice si pedologice actuale, ca vegetatia de climax. Cu totul insular si foarte rar, pe versantii insoriti ai etajului montan apar cenozele asociatiei Querco patraeae - Carpinetum.

Vegetatia zonala. Distributia etajata a asociatiilor vegetale naturale este sincrona treptelor de relief desfasurate pe o diferente mari de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cat si conditiile climatice specifice bazinului Crisului Alb, conduc spre diversificarea invelisului vegetal prin aparitia de asociatii vegetale si formatiuni cu caracter intrazonal.

In functie de acestea distingem: vegetatia etajului nemoral, zona padurilor montane de fag si a pajistilor montane secundare, paduri colinare de fag si carpen, cat si pajistile colinare secundare, zona padurilor de stejar pedunculat in amestec cu carpen, paduri de gorun cu cerete, paduri de garnita cu cer si specii de tei, terenuri agricole si pajisti saraturate.

Vegetatia azonala. In bazinul hidrografic al Crisului Alb cele mai reprezentative asociatii azonale corespund luncilor.Vegetatia de lunca este reprezentata de specii lemnoase si ierboase. Vegetatia din lunca Crisului Alb si a principalilor afluenti este prezenta de la partea inferioara a etajului montan pana in zona de campie, sporind in diversitate odata cu reducerea altitudinii. Vegetatia de lunca cuprinde doua tipuri principale de asociatii: zavoaiele sau padurile de lunca si pajistile de lunca.

Speciile care compun pajistile de lunca se identifica sub forma a mai multor asociatii vegetale. In lunca Crisului Alb, suprafetele plane sau cu microdepresiuni, care primavara poseda o umiditate excesiva pentru ca vara sa fie uscate (cu apa freatica la - 0,5 m) sunt acoperite de Carex vulpina in proportie de 60% in asociere cu exemplare de Juncus compressus, Carex distans, Carex hirta, Festuca pratensis, Trifolium dubium, Taraxacum officinale, Ranunculus repens, Ranunculus acris. Astfel de pajisti ocupa suprafete mari in raza localitatilor Brad, Risculita, Mesteacan si Tarmure. Pajistile de rogoz si coada vulpii ocupa suprafete intinse pe valea Crisului Alb, in lungul luncilor inundabile precum si in zonele umede din raza localitatilor Bocsig, Ineu, Mocrea.

Zavoaiele sunt identificabile in lunca Crisului Alb in raza localitatilor Varfurile, Halmagiu, Gurahont, Dieci, Buteni si Sebis. Stratul arborescent cu o inaltime de 9 m este edificat din urmatoarele specii: Salix alba, Salix fragilis si Populus alba. Uneori se pot gasi si exemplare de Alnus glutinosa, Fraxinus excelsior, Frangula alnus si Quercus robur. Stratul arbustiv cu o inaltime medie de 2,5 -3,5 m este compus din exemplare de Ligustrum vulgare, Prunus spinosa si Rubus caesius. In acest strat mai apar si speciile Cornus sanguinea, Corylus avellana, Morus alba, Amorpha fruticosa, Viburnum lantana, Crataegus monogyna si Rosa canina. In stratul ierbos speciile dominante sunt: Calamagrostis epigeios, Agrostis stolonifera, Poa nemoralis, Galium aparine, Lysimachia nummularia, Dactylis glomerata, Angelica sylvestris.

Vegetatia acvatica. In bazinul Crisului Alb, de-a lungul malurilor se dezvolta o vegetatie palustra bistratificata: - un strat cu o inaltime medie de 2 metri unde predomina stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o inaltime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile si hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus.

In raza localitatilor Valea Morii, Tarmure si Halmagiu, apare mana de apa (Glyceria maxima) sub forma unor palcuri si in asociere cu alte 33 de specii cum ar fi: Phalaris arundinacea, Carex pseudocyperus, Mentha aquatica. Aceasta cenoza se dezvolta in ape stagnante cu un continut bogat de materii organice. Sectoarele cu panta redusa, unde curentul este slab, se remarca o vegetatie cu plante submerse: bradis (Myriophyllum verticillatum), broscarita (Potamogeton natans), pasa (Potamogetum crispus). In unitatile lacustre (naturale si antropice) apar elemente plutitoare de genul: lintita (Lemna minor).

In cursul superior, exista o serie de plante bine fixate de pietre si bolovani, cum sunt muschii (Fontinalis) si algele filamentoase, care formeaza bioderma vegetala. Cele mai multe specii ale biodermei sunt specii reofile - adica adaptate la un curent puternic al apei. La adapostul pietrelor si a stancilor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite si alge albastre.

Fauna. Pe cursul superior al Crisului Alb exista o fauna in care predomina larvele insectelor reofile - plecoptere, efemeroptere si trichoptere. Pe partile inferioare ale galetilor din patul albiei se gasesc chironomide in casute formate din nisip grosier. Plecopterele sunt cele mai frecvente in micile cascade formate in spatele bolovanilor, fiind absente in zonele maloase. Cea mai comuna specie din grupul plecopterelor pentru aceasta zona, este Nemoura cinerea. Specia Perla marginata este caracteristica pentru zonele de izvor, disparand pe masura ce ne apropiem de cursul mediu. Efemeropterele sunt reprezentate prin familiile Heptageniidae si Baetidae, caracteristice pentru conditiile locale. In cadrul bentosului, densitatea oligochetelor este mica in sectorul de izvor. Pe fitonectonul ce acopera galetii din cursul apei predomina speciile fitofile, cea mai reprezentativa fiind Pristina rosea, cat si unele specii de Nais.

Potamoplanctonul este constituit din rotiferi, hidracarieni, copepode. In patul albiei, pe galeti traieste Ancylus fluviatilis, iar in zonele cu curgere mai lenta apare si Radix peregra. Dintre chironomide specia Thienemanniella flavescens se identifica doar in zona de izvor.

Efemeropterele sunt reprezentate prin familiile: Siphlonuridae, Heptageniidea, Baetidae si Ephemerellidae. Dintre nevertebrate apar frecvent larvele de odonate si plecoptere din familia Nemouridae.

Aval de localitatea Brad, apar pentru prima data exemplare de melci acvatici (Galba truncatula) la Aciuta cat si unionide bivalve (Unio crassus) la Almas. Unionidele sunt bine reprezentate prin 6 specii: Anodonta anatina, Anodonta woodiana, Pseudanodonta complanata, Unio pictorum, Unio tumidus si Unio crassus. In zona de granita apare in grupuri mici si Anodonta cygnaea.

Ihtiofauna din cursul superior al Crisului Alb si al afluentilor acestuia este reprezentata de exemplare adaptate la un curent puternic: zglavocul, grindelul si pastravul (Salmo trutta fario) ,amonte de satul Cris si pe valea Monesei. Dupa localitatea Brad, ihtiofauna este specifica zonei mrenei (Barbus meridionalis), alaturi de care se intalneste scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leuciscus cephalus), porcusorul (Gobio sp.), nisiparita (Sabanejewia romanica) si se intinde pana aval de Ineu. Ihtiofauna din cursul inferior al Crisului Alb este cea specifica zonei crapului (Cyprinus carpio) alaturi de care se gaseste platica (Abramis brama), bibanul (Perca fluviatilis), salaul (Leuciperca sandra), stiuca (Exos lucius), somnul (Silurus sp.) etc.

Specii adventive. Dintre plantele adventive pe valea Crisului Alb, pot fi amintite salcioara (Solidago canadensis), Sora soarelui (Helianthus decapetalus) si napii porcesti (Helianthus tuberosus), marita-ma mama (Rudbeckia laciniata), Gardurarita (Sicyos angulata), Vita de Canada,

Obligeana (Acorus calamus).

Arii protejate

REZERVATIA DOSUL LAURULUI - Rezervatie botanica situata pe Valea Lustiului. Specie protejata: Laurul (Ilex aquifolium).

REZERVATIA BALTELE GURAHONT - Rezervatie botanica situata pe raza comunei Gurahont. Specie protejata: Centaurea simonkaiana Hav.- unicat in judet.

REZERVATIA "POIANA CU NARCISE ROVINA" - Rezervatie botanica situata in apropiere de Ineu. Specie protejata: narcisele (Narcissus stellaris).

REZERVATIA BALTA ROVINA. Rezervatia zoologica cu o suprafata de 120 ha este situata in apropierea orasului Ineu, la nord-est de acesta.
Limitele rezervatiei sunt variabile in functie de nivelul apei. Principalele specii protejate: Barza neagra (Ciconia nigra), Codalb (Haliaeetus albicilla).
REZERVATIA MIXTA "DEALUL MOCREA" INEU. Rezervatia se gaseste pe raza orasului Ineu in fondul forestier administrat de catre Ocolul Silvic Ineu. Principalele valori naturale protejate: Dealul Mocrea este un edificiu vulcanic, ce ocupa suprafata de 8 km. (4 km lungime si 2 km latime) si cu inaltimea maxima de 378 m altitudine absoluta. Rezervatia cuprinde o padure cvasivirgina cu specii de cer, garnita, gorun, stejar pufos, tei, carpen, salcam, jugastru, artar cu exemplare rare care ating si varsta de 300 de ani.

REZERVATIA NATURALA MIXTA MONEASA - este unul din ultimele carsturi impadurite din Europa, conservarea sa, ca un relict, fiind o actiune de un covarsitor interes pentru protectia naturii. Motivatiile sunt urmatoarele:

- existenta statiunii balneo - climaterice Moneasa;

- in zona se intalnesc calcare triasice in alternanta cu cele jurasice in care au fost generate forme ero- si endocarstice specifice. In bazin au fost descoperite 67 de pesteri si avene, ceea ce reprezinta 60% din pesterile muntilor Codru Moma (Pestera cu apa de la Moara 2012m, Paneul Teiului 2347m, Pestera Valea Burii 507m, pestera Liliecilor etc.)

-exista un bogat invelis de vegetatie alcatuit din paduri de foioase, care adapostesc o fauna variata si de asemenea un microclimat puternic ionizat cu influente pozitive asupra sanatatii omului.

REZERVATIA CU SOLURI SARATURATE DE LA SOCODOR - se afla in Campia Crisurilor, ea se gaseste pe raza comunei Socodor si insumeaza 95 ha. Zona este protejata pentru covorul vegetal alcatuit din specii halofile, xerofile si neofile (Festuca pseudovina, Statice gmelini, Hordeum histrix, Artemisa maritime, Poa bulbosa var. vivipara, Cynodon dactylonl,Puccinellia distans, Camphorosma ovata, Pholiurus panonicus, Agrostis stolonifera, Plantago lanceolata, Polignum aviculare etc.).

REZERVATIA "DEALUL PLESA" SEBIS - in apropierea orasului Sebis, pe dealul Plesa, pana in apropierea localitatii Livada. Specia protejata: Gimpele (Ruscus aculeatus).

GRADINA BOTANICA MACEA.Rezervatia este situata in intravilan. Specii protejate: tisa (Taxus baccata) vechi de 350-400 de ani, specii de cvercinee tot la fel de monumentale. Tot aici vegeteaza un numar de 1.901 unitati taxonomice.