Consolidarea bolsevismului

CONSOLIDAREA BOLSEVISMULUI

In august 1928 se semneaza, la Paris pactul Kellog - Briand, la care adera si Rusia, in septembrie, prin care se renunta la razboaie de agresiune (Atacarea Poloniei de catre Soviete in 1939 a fost de aparare ! n.n.)

In februarie 1929 la Moscova se semneaza protocolul Litivinov, intre Rusia Sovietica, Polonia, Romania, Letonia si Estonia, prin care se actualizeaza pactul Kellog-Briand. Dar in ziua urmatoare Pravda (oficiosul comunist de la Moscova n.n.) aminteste reprezentantului roman ca U.R.S.S. n-a renuntat intru nimic la pretentiile ei asupra Basarabiei. (subl.n.)

Negocierile cu Rusia sovietica continua, privind pactul de neagresiune, ele izbindu-se mereu de cererea teritoriala (Basarabia) a Sovietelor.

Ele reincep si se desfasoara la Riga, in perioada martie-aprilie 1932.

Guvernul francez a cerut aliatilor sai, Romania si Polonia sa incerce sa ajunga la incheierea uni pact de neagresiune cu Sovietele, cu scopul de a inlesni alianta militara cu Rusia Sovietica; acest scop era impartasit de Benes (Cehoslovacia) si de N.Titulescu. Negocierile, insa, sunt intrerupte de negociatorul roman cand, in momentul de a semna textul asupra caruia cazusera de acord, delegatul sovietic pretinde sa introduca o clauza, implicand legitimitatea pretentiilor rusesti asupra unei parti a teritoriului nostru si anume, Basarabia. Franta, ca intermediar, fagaduise solemn ca Sovietele nu vor ridica pretentii teritoriale.

Statele Unite, aflate intr-o perioada de expectativa, dupa ce ajutasera consistent instaurarea bolsevismului in Rusia, se aliniaza, acum demersurilor diplomatice europene.

La 10 octombrie 1933 Franklin Delano Roosevelt trimite o scrisoare lui Mihail Kalinin, propunand stabilirea relatiilor diplomatice intre Statele Unite si Uniunea Sovietelor.

Roosevelt recunoaste guvernul Sovietic, ca guvern legitim al Rusiei.

In acest context international, la 9 iunie 1934, N.Titulescu isi perfecteaza optiunea politica pro-sovietica, prin reluarea relatiilor diplomatice intre Romania si Uniunea Sovietica, fara, insa, ca Sovietele sa recunoasca granita noastra de rasarit.

Acest demers nu scapa diplomatilor germani. La 22 octombrie 1934 Germania expune, pentru prima oara, ministrului Roman de la Berlin, Petrescu Comnen, oferta Germaniei catre Romania: Garantia tuturor granitelor noastre, inclusiv cele cu Uniunea Sovietica si cu Ungaria. Reinarmarea completa cu cele mai moderne arme, a armatei Romane. Germania nu cere Romaniei sa-si paraseasca aliantele. Singurul lucru pe care il cere Romaniei este asigurarea ca ne vom opune oricarei incercari a trupelor sovietice de a trece peste teritoriul nostru. (subl.n.)

Nicolae Titulescu, care promisese francezilor si cehilor ca trupele sovietice vor putea trece peste teritoriul nostru, in cazul unui conflict european ascunde raportul lui Petrescu Comnen. Totusi Gheorghe Bratianu, informat de diplomatul Mihail Sturdza se deplaseaza la Berlin, unde i se reinnoieste oferta germana. Refuzul guvernului Roman de a lua in consideratie oferta germana il determina pe Hitler sa-si schimbe, momentan, atitudinea fata de Rusia Sovietica si sa incheie pactul Ribentrop - Molotov in 1939.

La 27 februarie 1936, Parlamentul Francez ratifica tratatul de alianta militara cu Sovietele.